Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Seite 1
Cu toate ca saxofonul este in
mare parte doar din metal construit,
el face parte din grupa
instrumentelor de suflat din lemn.
De ce, voi explica imediat, dupa ce
mai intai vedem din cate piese si
ce materiale este construit
saxofonul.
Deci, saxofonul este format din trei piese, si anume:
- mustiuc (cu ancie simpla, -o lamela de lemn, de regula bambus - si colier)
- gatul ( es sau S-Bogen - saxofoanele sopranino , soprillo si unele sopran nu au gat)
- corpul (care este un tub conic, largit)
Seite 2
instrumentul sa “raspunda” usor, ancia trebuie putin inainte de a o folosi umezita. Saxofonul
are o serie de orificii, gauri, care sunt acoperite sau eliberate de clape, (prin digitatii) care
modifica frecventa de rezonanta, rezultand astfel note de diferite inaltimi. Cu mana stanga se
foloseste, “opereaza” clapele din partea de sus a instrumentului, degetul mare(gros) este
folosit doar pentru clapa de octava. Mana dreapta, foloseste clapele din partea inferioara a
instrumentului, unde degetul mare nu are decat functia de a mentine echilibrul saxofonului cu
ajutorul unui suport care este de regula reglabil. Degetul mic, al ambelor maini, cu toate ca
este ceva mai “lenes”, opereaza sau foloseste doua (mana dreapta), respectiv patru clape
(mana stanga).
Adolphe Sax a construit in timp 14 tipuri diferite de saxofoane. Cel mai des intalnite
respective folosite sunt urmatoarele tipuri: sopranino, sopran, alto, tenor, bariton si bas.
Saxofoanele sopranino si sopran, exista, se
fabrica in doua variante, drepte sau arcuite.
Digitatiile, pozitiile sunt cu mici exceptii
asemanatore, acesta usurand mult schimbul
de la un tip de saxofon la altul. Gatul precum
mustiucul se pot combina, pentru a crea
diferite tipuri de sunete, mai dure, sau moi
si calde. Un mustiuc din metal sau sticla are un sunet mai dur, strident, pa cand cele insa din
lemn sau ebonite produc sunete moi, calde adecvate muzicii pop, precum pieselor moderne
pentru orchestra.
Voi prezenta scurt ambitusul (intinderea) fiecareui membru al familiei saxofonului si
am sa incep cu:
- saxofonul sopranino in mib
Seite 3
- saxofonul alto in mib, ambitus de la re pana la la2
Seite 4
precum prezentatii de circ au teatre ambulante de varietati. In orchestrele clasice, apare deja
din timpul lui Berlioz, Ravel si Mussorgsky, insa nici pana in zilele de azi nu a reusit sa aibe,
sa obtina un loc bine determinat in componenta lor. Este adoptat si in componenta grupelor de
muzica de camera, sau sunt pur si simplu formate grupe doar de saxofoane.
Dupa anul 1925, saxofonul a fost relativ rapid si cu mare success in muzica de jazz
adoptat. Saxofonul devine un instrument foarte important in ansambluri de jazz, in big band-
urile de mai tarziu. Foarte iubit si apreciat a devenit deasemenea si in muzica americana de
culoare prin genurile soul si blues; chiar si de stilul jamaican ska. In zilele de azi este intalnit
la fiecare pas, intr-o multime de combinatii, sau solo, locul lui este foarte clar, bine definit,
instrument, care este foarte apreciat, iubit si cantat in toata lumea.
In incheiere, as dori sa precizez sumar, ca, unul dintre cei mai buni, daca nu chiar cel
mai bun constructor de saxofoane din lume este Selmer. Dupa cu am scris mai sus, fabrica
Sax a fost in anul 1928 cumparata de compania Henri Selmer din Paris.
La 31.12.1921, pana ca fabrica Sax sa
fie preluata de catre Selmer, a fost fabricat si
scos la vanzare primul saxofon, care a primit
denumirea de “Seria 22”. Incepand cu anul
1926 atelierele fabricii Selmer si-au marit
productia si au prezentat in acelasi timp noul
model “Seria 26”. Dupa al doilea razboi
mondial, in anul 1954, fabrica a fost modernizata si dotata cu technica performanta pentru a
putea face fata cererilor pietei. La scurt timp, a fost prezentat noul model Mark VI.
Dupa 125 de ani de traditie in constructia saxofonului, in colaborare cu instrumentisti
din toata lumea, Selmer ofera pana in zilele noastre instrumente de o calitate exceptionala.
Selmer a adus in tot acest timp, multe inovatii, care fac ca aceasta marca sa fie denumita pe
drept regele saxofonului.
Bibliografie:
Wikipedia.de
Saxophon.de
Henri-Selmer.info
Die Saxophone - Ventzke, Raumberger, Hilchenbach, 3. Erw. und überarbeitete Auflage, Frankfurt/M. 1994
Das Saxophon - Jaap Kohl, 1931, 2. Auflage Frankfurt/M 1989
Seite 5