Sunteți pe pagina 1din 3

Oratoriile lui

Georg Friedrich Händel (1685-1759)

Georg Friedrich Händel s-a născut la


23 februarie 1685 în oraşul Halle/Saxonia
(Sachsen) (Germania), unde a luat şi
primele lecţii de muzică de la Friedrich
Wilhelm Zachow. În vârstă de 17 ani, în
1702, este deja organist în Halle, un an
mai târziu este angajat ca violonist şi
„Maestro al Cembalo” în orchestra Operei
din Hamburg condusă de Reinhard Keiser.
Aici realizează în 1705 prima sa operă,
„Almira” pe un libret de Feustking, cu
care atrage atenţia publicului.

El a trăit cea mai mare parte a vieţii sale în Anglia. Împreună cu contemporanul său
Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanţi reprezentanţi în muzică ai stilului
baroc din perioada târzie. Opera lui Georg Friedric Händel reprezintă, împreună cu creaţiile
lui Johann Sebastian Bach, punctele culminante ale muzicii baroce.Stilul operistic al lui
Haendel s-a dezvoltat de la folosirea modelelor convenţionale la tratarea dramatică a
recitativelor, ariilor şi părţilor corale.
El a influenţat generaţiile următoare de compozitori, ca Joseph Haydn, Ludwig van
Beethoven sau Felix Mendelsohn Bartoldy.
In primăvara anului 1710, Händel revine în Germania pentru a prelua postul de
Kapellmeister la curtea prinţului de Hanovra, dar deja către sfârşitul anului pleacă la Londra,
unde obţine succes cu opera feerică „Rinaldo” la Haymarket Theatre. Rămâne definitiv în
Anglia în calitate de compozitor şi muzician al curţii regale. Din anul 1713 primește o pensie
anuală din partea casei regale britanice, iar în 1727 Haendel devine cetățean britanic. Este
propriul său impresar la concurenţă cu alţi compozitori de operă din Anglia, ca Giovanni

Sârbu Daniel-Dragu, anul I, Muzică, ID Seite 1


Bononcini şi Nicola Porpora. Pe lângă activitatea sa operistică, compune sub patronajul
ducelui de Chandos oratoriul „Esther” şi unsprezece motete pentru solişti, cor şi orchestră
(1717-1720). În 1719 primeşte însărcinarea să pună bazele unui teatru de operă la Londra,
„The Royal Academy of Music”, pentru care compune nu mai puţin de 14 opere. Aici
înregistrează şi marile sale succese cu operele „Radamisto” (1720), „Giulio Cesare in Egitto”
(1724), „Tamerlano” (1724) şi „Rodelinda” (1725), care îl fac celebru în toată Europa.
Händel se orientează spre compoziţia de oratorii - oratoriu (‹ lat. oratorium), lucrare
muzicală de mari proportii, cu caracter dramatic, pentru solisti, cor și orchestră, divizată în
mai multe parti, prezentată exclusiv în cadrul concertului - pe teme laice şi spre muzica
instrumentală, in traditia muzicii engleze a lui Henry Purcell. Astfel dă la iveală oratoriile
„Athalia” (1733) şi „Saul” (1739) şi compune concerte pentru orgă şi orchestră (1736),
precum şi cele 12 Concerti grossi opus 6 (1739). În 1742 realizează celebrul oratoriu
„Messiah”, executat în premieră la Dublin, rămas exemplar în acest gen până astăzi (Halleluja
din acest oratoriu este una din cele mai cunoscute şi mai des executate piese muzicale). Alte
oratorii din această perioadă sunt: „Israel în Egipt” (1739), „Samson” (1743), „Iuda
Maccabeul” (1747) şi „Solomon” (1749). Cu ocazia încheierii tratatului de pace din Aachen
în 1748, Händel compune bucata „Foc de artificii” care, împreună cu „Muzica apelor”
compusă mai înainte (1717) cu ocazia urcării pe tron a regelui George I, a căpătat o mare
popularitate. În timp ce lucra la compoziţia oratoriului „Jephta” (1751), Händel îşi pierde
vederea. Moare la Londra pe 14 aprilie 1759, fiind înmormântat cu deosebite onoruri în
„Colţul Poeţilor” din Westminster Abbey.
Creații:
Muzică de cameră – pentru orgă, sonate solo, trio-sonate
Concerte – pentru harpă, oboi, orgă, vioară; concerti grossi
Muzică pentru clavecin / pian – suite, sonate
Opere - de tip seria, arii de concert (ex. titluri în tabelul biografic)
Muzică vocal-instrumentală – oratorii, motete, imnuri, cantate, psalmi ş.a.
Muzică orchestrală: Muzica apelor, Foc de artificii (suite)
A scris în total 25 de oratorii, dintre care:
 Alexander Balus (HWV 65) – oratoriu în trei părți
 L’Allegro, il Penseroso ed il Moderato (HWV 55) - oratoriu în trei părți
 An Occasional Oratorio- Un Oratoriu ocazional (HWV 62) - oratoriu în trei părți

Sârbu Daniel-Dragu, anul I, Muzică, ID Seite 2


 Athalia (HWV 52) – oratoriu în trei acte
 Belshazzar (HWV 61; germană Belsazar) – oratoriu în trei acte
 Brockes-Passion (Titlu original  Isus, chinuit, murind pentru păcatele
omenirii, HWV 48) - oratoriu cu doar o parte
 Deborah (HWV 51) - oratoriu în trei părți
 Messiah – oratoriu bazat pe texte din biblie, cu text în limba engleză 
Der Messias (KV 572) – prelucrare a oratoriului de către W.A. Mozart
 Esther (HWV 50) – primul oratoriu in limba engleză
 Israel în Egipt (HWV 54) - oratoriu în trei părți
 Hercule (HWV 60)  - oratoriu în trei acte
 Jephtha (HWV 70)  – oratoriu dramatic în trei părți
 Josef și frații săi (HWV 59) - oratoriu în trei acte
 Joshua (HWV 64) - oratoriu în trei părți
 Judas Maccabaeus (HWV 63) - oratoriu în trei acte
 La Resurrezione (HWV 47) , Învierea 
 Samson (HWV 57)  - oratoriu în trei acte
 Saul (HWV 53)  - oratoriu în trei acte
 Semele (HWV 58)  - oratoriu în trei acte
 Solomon (HWV 67)  - oratoriu în trei părți
 Susanna (HWV 66)  - oratoriu dramatic în trei părți
 Theodora (HWV 68)  - oratoriu dramatic în trei părți
 Triumful timpului și al adevărului - (HWV 71)  - oratoriu dramatic în trei părți

Bibliografie:
Marc Honegger/Günther Massenkeil (Hrsg.): Das große Lexikon der Musik, Band 4, Verlag Herder Freiburg, 1992

Lexikon der klassischen Komponisten, Nikol Verlagsgesellschaft mbH Hamburg, 1996

Siegmar Hohl (Hrsg.): Musikführer. Oper, Operette, Musical, Ballett, Konzert, Orbis Verlag München, 1995

Friedrich Wilhelm Bautz: Georg Friedrich Händel In: Biographisch-Bibliographisches Kirchenlexikon, Band II, BBKL
Hamm 1990, ISBN 978-3-88309-032-0, Spalten 435-446

Redlich, Hans Ferdinand, Händel, Georg Friedrich in: Neue Deutsche Biographie 7 (1966), S. 438-441 [Online-
Version]

Georg Friedrich Händel - Werkverzeichnis (HWV), Klassika, Dr. Markus Hillenbrand, Kaiserslautern

Sârbu Daniel-Dragu, anul I, Muzică, ID Seite 3

S-ar putea să vă placă și