Teste

1.
Selectaţi afirmaţia corectă despre statistică:

a) studiază aspectele cantitative ale cazurilor individuale
b) studiază aspectele calitative ale cazurilor individuale
c) studiază aspectele cantitative şi calitative ale cazurilor individuale
d) studiază aspectele cantitative şi calitative ale fenomenelor sociale de masă
e) studiază numai aspectele cantitative ale fenomenelor sociale de masa
2. Indicaţi obiectivul fundamental al statisticii:

a) rezumarea şi analiza datelor statistice
b) prelucrarea cantitativă a datelor statistice
c) colectarea datelor statistice
d) analiza cazurilor individuale
e) descrierea variabilităţii cazurilor individuale
3. Selectaţi afirmaţia incorectă referitor la colectivitatea statistică:

a) este formată din elemente neomogene
b) este delimitată din punct de vedere al conţinutului
c) este formată din elemente, care au trăsături esenţiale comune
d) este delimitată în spaţiu şi timp
e) poate fi atît statistică,cît şi dinamică
4. Selectaţi semnificaţiile corecte ale termenului de statistică:

a) metodologie statistică
b) date statistice
c) activitate practică
d) metodă statistică
e) metodă sociologică
5. Selectaţi obiectivele biostatisticii:

a) studierea stării sănătăţii populaţiei
b) studierea stării sănătăţii individuale
c) colectare şi analiza datelor referitor la activitatea instituţiilor medicale
d) evidenţierea particularităţilor în starea sănătăţii popilaţiei
e) evidenţierea particularităţilor în starea sănătăţii individuale
6. Precizaţi cum se numeşte elementul componenet al colectivitaţii statistice:

a) variabilă statistică
b) unitate statistică
c) model statistic
d) indicator statistic
e) populaţie statistică
7. Selectaţi un tip al colectivităţii statistice:

a) nealternativă
b) primară
c) cantitativă
d) factorială
e) dinamică
8. Precizaţi denumirea criteriului ce caracterizează unitatea statistică:

a) model statistic
b) informaţie statistică
c) variabilă statistică
d) parametru statistic
e) coeficient statistic
9. Selectaţi clasificarea corectă a variabilelor statistice:

a) calitative sau nominative
b) alternative sau binare
c) primare au absolute
d) calitative sau cantitative
e) cantitative sau numerice
1
10. Selectaţi activitatea specifică etapei de observare statistică:
a) interpretarea rezultatelor
b) sistematizarea datelor statistice
c) calcularea indicatorilor statistici
d) prelucrarea datelor statistice
e) obţinerea datelor şi informaţiilor statistice
11. Selectaţi activitatea specifică etapei de prelucrare statistică:

a) obţinerea datelor şi informaţiilor statistice
b) calcularea indicatorilor statistici
c) formularea concluziilor
d) interpretarea rezultatelor
e) analiza primară a rezultatelor
12. Selectaţi categoria corectă de clasificare pentru variabila „număr de bolnavi":

a) cantitativă continuă
b) calitativăcontinuă
c) cantitativă discretă
d) calitativă discretă
e) cantitativă nealternativă
13. Selectaţi categoria corectă de clasificare pentru variabila „starea pacientului la internare":
b) cantitativă nealternativă
c) calitativă nealtemativâ
d) calitativă alternativă
e) calitativă continuă
14. Selectaţi categoria corectă de clasificare pentru variabila „colesterol”:

b) cantitativă discretă
c) cantitativă nealtemativă
d) cantitativă alternativă
e) nominativă continua
15. Selectaţi categoria corectă de clasificare pentru variabila „grupa sanguină”:

a) calitativă alternativă
b) calitativă continuă
c) calitativă nealternativă
d) cantitativă nealternativă
e) cantitativă alternative
16. Selectaţi funcţiile indicatorului statistic:

a) de comparare
b) de control
c) de planificare
d) de verificare a ipotezelor
e) de testare a semnificaţiei
17. Selectaţi funcţia care NU aparţine indicatorului statistic:

a) de comparare
b) de coordonare
c) de sinteză
d) de estimare
e) de măsurare
18. Selectaţi afirmaţia greşită despre scala de interval:

a) diferenţa dintre două numere ale scalei are semnificaţie precisă
b) valoarea zero nu semnifică absenţa completă a caracteristicii urmărite
c) multiplicarea sau divizarea valorilor, pe această scală, nu are sens
d) permite utilizare exclusivă a medianei
e) permite utilizarea majorităţii indicatorilor statistici
19. Selectaţi scala corectă pentru măsurarea variabilei „greutatea”:

a) de interval
2
b) de raport
c) ordinal
d) nominală
e) factorial
20. Selectaţi scala corectă pentru măsurarea variabilei „culoarea ochilor”:

a) ordinal
b) factorial
c) mominală
d) de interval
e) de raport
21. Selectaţi scala corectă pentru măsurarea variabilei "grupa sanguină":

a) nominală
b) de raport
c) ordinală
d) factorială
e) de interval
22. Selectaţi scala corectă pentru măsurarea variabilei "activitatea procesului patologic":
a) nominală
b) de raport
c) ordinal
d) factorial
e) de interval
23. Selectafi afirmaţia validă despre cercetarea statistică curentă:

a) se utilizează în cazul variaţiei mici în timp a fenomenului
b) se utilizează în cazul variaţiei intense în timp a fenomenului
c) se mai numeşte cercetare special organizat
d) se efectuează la anumite intervale de timp
e) nu este permanentă
24. Selectaţi afirmaţia corectă despre recensământ:

a) este o metodă de observare totală, permanentă
b) este o metodă de observare totală, periodică
c) este o metodă de observare parţială, special organizată
d) este o metodă de observare parţială, periodică
e) este o metodă de observare parţială, permanent
25. Precizaţi modul corect de calcul a probabilităţii de apariţie a evenimentului (p):

a) raportul dintre numărul total de rezultate ale experimentului şi numărul de rezultate favorabile
b) raportul dintre numărul de rezultate favorabile şi numărul total de rezultate ale experimentului
c) raportul dintre numărul de rezultate favorabile şi numărul de rezultate nefavorabile
d) raportul dintre numărul de rezultate nefavorabile şi numărul total de rezultate ale experimentului
e) raportul dintre numărul dc rezultate nefavorabile şi numărul de rezultate favorabile
26. Selectaţi modul corect de calcul a probabilităţii lipsei evenimentului (q):

a) q = (m-n)/n
b) q = (n-m)/n
c) q = (n-m)/m
d) q = (m-n)/m
e) q = (m-q)/n
27. Selectaţi afirmaţia corectă despre prima aplicaţie a Legii cifrelor mari:
a) odată cu majorarea volumului eşantionului, rezultatele din eşantion se vor îndepărta de cele obţinute în populaţia
statistică
b) odată cu majorarea volumului eşantionului, rezultatele din eşantion vor fi identice cu rezultatele obţinute în populaţia
statistică
c) odată cu majorarea volumului eşantionului, rezultatele din eşantion tind să reproducă rezultatele obţinute în
populaţia statistică
d) odată cu majorarea volumului eşantionului, rezultatele din eşantion vor fi maximal apropiate de cele obţinute în
3
e) odată cu majorarea volumului eşantionului, rezultatele din eşantion vor fi maximal îndepărtate de cele obţinute în
28. Selectaţi afirmaţi falsă cu privire la criteriile cercetării ştiinţifice:

a) rezultatele cercetării ştiinţifice nu sunt „dogmatice"
b) rezultatele cercetării ştiinţifice sunt documentate minuţios
c) rezultatele cercetării ştiinţifice sunt „dogmatice"
d) rezultatele proprii şi ale altora trebuie analizate critic
e) rezultatele cercetării ştiinţifice pot fi confirmate sau infirmate
29. Selectaţi ce NU include etapa de pregătire a studiului:

a) documentarea bibliografică
b) formularea ipotezei cercetării
c) alegerea tipului de studio
d) prelucrarea datelor
e) stabilirea planului de cercetare
30. Selectaţi caracteristicile fenomenelor sociale de masa:
a) sunt fenomene complexe
b) sunt fenomene simple
c) sunt fenomene tipice
d) se produc în condiţii de incertitudine
e) au caracter determinist
31. Selectaţi afirmaţiile greşite despre fenomenele sociale de masă:

a) se produc în condiţii de incertitudine
b) au caracter determinist
c) caracterizează prin variabilitate mica
d) au forma individuală diferită de manifestare
e) permit cunoaşterea legităţii de apariţie şi manifestare la nivel individual
32. Selectaţi afirmaţiile corecte despre fenomenele sociale de masă:

a) au caracter nedeterminist
b) au caracter multifactorial
c) se produc în condiţii cunoscute
d) prezintă variabilitate mica
e) permit cunoaşterea legităţii de apariţie şi manifestare numai la nivel populaţional
33. Selectaţi afirmaţiile corecte despre statistica descriptivă:

a) estimează caracteristicile unei colectivităţi
b) măsoară incertitudinea rezultatelor
c) descrie caracteristicile unei colectivităţi
d) obţine şi prelucrează datele statistice
e) estimează parametrii şi testează ipotezele
34. Precizaţi obiectivele biostatisticii:

a) evaluarea stării sănătăţii populaţiei
b) aprecierea stării sănătăţii individuale
c) evidenţierea particularităţilor stării sănătăţii individuale
d) evaluarea eficacităţii metodelor de tratament şi profilaxie
e) aplicarea metodelor statistice în cercetările clinice şi experimentale
35. Selectaţi afirmaţiile corecte privitor la colectivitatea statistică:

a) este formată din elemente relativ omogene
b) este infinită din punct de vedere al volumului
c) este delimitată în spaţiu şi timp
d) poate fi statică şi dinamică
e) nu se delimitează din punct de vedere al volumului
36. Selectaţi compartimentele biostatisticii:

a) statistica sănătăţii populaţiei
b) statistica sistemului de sănătate
c) studierea stării sănătăţii populaţiei
d) statistica cercetărilor medico-biologice
4
e) evaluarea eficacităţii metodelor de tratament
37. Selectaţi caracteristicile colectivităţii statistice:

a) are caracter obiectiv şi finit
b) este delimitată în spaţiu şi timp
c) poate fi numai static
d) este formată din elemente neomogene
e) este delimitată din punct de vedere al volumului
38. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la colectivitatea stalistică generală:

a) cuprinde numai o parte din elementele, care pot fi supuse studiului statistic
b) cuprinde totalitatea elementelor, care pot fi supuse studiului statistic
c) are întotdeauna un volum nelimitat
d) volumul poate fi limitat de anumite caracteristici
e) este destinată pentru caracterizarea eşantionului
39. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la colectivitatea statistica parţială:

a) supune studiului o parte din elementele totalităţii generale
b) supune studiului o parte din elementele eşantionului
c) este selectată prin metode speciale
d) este destinată pentru caracterizarea eşantionului
e) este destinată pentru caracterizarea populaţiei statistice
40. Selectaţi afirmaţiile valabile pentru unitatea statistică:

a) este elementul component al colectivităţii statistice
b) poate fi simplă şi complexă
c) posedă caracteristici statistice
d) este elementul component al variabilei statistice
e) nu se înregistrează în studiul statistic
41. Selectaţi particularităţile caracteristicii statistice:

a) nu posedă variabilitate
b) este studiată în cadrul cercetării
c) este prezentă numai la unele unităţi statistice
d) este prezentă la toate unităţile statistice
e) este variabilă la nivel individual
42. Selectaţi tipurile variabilelor statistice în funcţie de de exprimare;

a) de spaţiu
b) nominative
c) factoriale
d) rezultative
e) numerice
43. Selectaţi particularităţile variabilelor nominative:

a) sunt cantitative
b) se exprimă prin unităţi de măsură
c) se exprimă prin atribute
d) sunt calitative
e) se exprimă atât prin unităţi de măsură, cât şi prin attribute
44. Sectaţi caracteristicile variabilelor cantitative:

a) se exprimă prin unităţi de măsură
b) sunt nominative
c) se exprimă prin atribute
d) sunt măsurabile
e) sunt variabile numerice
45. Selectaţi activităţile specifice etapei de analiză statistică:

a) culegerea datelor
b) fundamentarea deciziilor
c) sistematizarea datelor
d) verificarea ipotezelor
e) prezentarea finală a rezultatelor
5
46. Precizaţi caracteristicile factoriale:
a) consecinţele bolii
b) rezultatul tratamentului
c) doza medicamentului
d) vârsta
e) sexul
47. Selectaţi afirmaţiile corecte despre datele statistice:
a) sunt mărimi concrete
b) sunt mărimi abstracte
c) sunt purtătoare de informaţii
d) pot fi primare sau derivate
e) pot fi absolute şi relative
INDICATORII STATISTICI
48. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre indicatorul statistic:

a) este rezultat al cercetării
b) are formă specifică de exprimare
c) are conţinut real
d) are formulă proprie de calcul
e) are formă nespecifică de exprimare
49. Selectaţi afirmaţiile false cu privire Ia indicatorul statistic:

a) este expresia numerică a evenimentului
b) are formă specifică de exprimare
c) are funcţie de control
d) nu poate fi determinat în mod obiectiv
e) poate fi obţinut înaintea datelor statistice
50. Selectaţi afirmaţiile corecte despre scala nominală:

a) se utilizează pentru reprezentarea variabilelor calitative
b) permite determinarea medianei
c) permite determinarea dominantei
d) clasifică unităţile statistice în categorii distincte
e) ordonează ierarhic unităţile statistice
51. Selectaţi particularităţile scalei ordinale:

a) nu măsoară diferenţa dintre poziţiile succesive ale scalei
b) măsoară diferenţa dintre poziţiile succesive ale scalei
c) indicatorul cel mai util. în cazul tendinţei centrale, este dominant
d) indicatorul cel mai util. în cazul tendinţei centrale, este mediana
e) clasifică unităţile statistice în categorii distincte
52. Selectaţi componentele capitolului “Inroducere” al unei lucrări ştiinţifice:

a) scopul şi obiectivele lucrării
b) criteriile de includere şi excludere a participanţilor
c) discutarea critică a rezultatelor
d) descrierea exactă a loturilor de studii
e) importanţa aplicativă a lucrării
53. Selectaţi afirmaţiile corecte despre scala de interval:
a) nu măsoară diferenţa dintre două numere ale scalei
b) valoarea zero denotă absenţa completă a caracteristicii urmărite
c) valoarea zero nu denotă absenţa completă a caracteristicii urmărite
d) măsoară diferenţa dintre două numere ale scalei
e) nu permite multiplicarea sau divizarea valorilor
54. Selectaţi afirmaţiile corecte despre scala de raport:

a) valoarea zero indică absenţa completă a variabilei studiate
b) permite multiplicarea sau divizarea valorilor
c) nu măsoară diferenţa dintre două numere ale scalei
d) nu permite utilizarea tuturor metodelor statistice
e) permite utilizarea tuturor metodelor statistice
6
55. Selectaţi tipurile observării statistice în funcţie de volum:
a) periodică
b) totală
c) curentă
d) selective
e) special organizată
56. Selectaţi tipurile observării statistice în funcţie de timp:

a) selectivă
b) curentă
c) special organizată
d) periodică
e) totală
57. Precizaţi particularităţile cercetării periodice:

a) utilizată pentru fenomene cu variabiîitate nepronunţată în timp
b) uţilizată pentru fenomene cu variabiîitate pronunţată în timp
c) aplicată în regim current
d) fixează data şi chiar ora de înregistrare a datelor
e) aplicată la anumite intervale de timp
58. Selectaţi metodele de culegere a datelor:

a) recensământul
b) sondajele statistice
c) observarea părţii principale
d) monografia totală
e) monografia variaţională
59. Indicaţi caracteristicile monografiei (metoda de culegere a datelor):

a) este o metodă totală, permanent
b) este o metodă parţială, aprofundată
c) este o metodă descriptivă
d) este o metodă analitică
e) este o metodă inutilă pentru generalizarea rezultatelor
60. Selectaţi afirmaţiile corecte despre metoda de anchetă statistîcâ:

a) este o metodă de observare parţială, periodică
b) este o metodă de observare parţială, special organizată
c) este o metodă de observare parţială, permanentă
d) presupune reprezentativitatea eşantioanelor
e) nu presupune reprezentativitatea eşantioanelor
61. Selectaţi ce este caracteristic pentru erorile sistematice de înregistrare:

a) au incidenţă sporită
b) au incidenţă redusă
c) sunt rezultat al neatenţiei operatorului
d) sunt rezulatat al neînţelegerii scopului observării
e) sunt prevenite prin instruirea personalului
62. Precizaţi particularităţile erorilorj întâmplătoarele înregistrare:

a) nu influenţează vădit acurateţea rezultatelor
b) au incidenţă sporită
c) influenţează vădit acurateţea rezultatelor
d) sunt rezultat al neatenţiei operatorului
e) provin din necunoaşterea unor noţiuni
63. Selectaţi ce include controlul cantitativ al datelor:

a) verificarea completitudinii datelor
b) verificarea naturii calitative a datelor
c) verificarea volumului de date
d) verificarea primirii tuturor formularelor
e) verificarea logică a datelor
7
64. Selectaţi afirmaţiile corecte despre rezultatele cercetării ştiinţifice:
a) nu pot fi testate
b) sunt „dogmatice"
c) sunt documentate minuţios
d) pot fi confirmate sau infirmate
e) pot fi verificate
65. Selectaţi caracteristicile unui experiment ştiinţific:

a) Subiectivitatea
b) Fidelitatea
c) obiectivitatea
d) validitatea
e) incomparabilitatea
66. Indicaţi tipurile de cercetare ştiinţifică:

a) imperativă
b) aplicativă
c) interactivă
d) fundamentală
e) pentru dezvoltare
67. Selectaţi calităţile unui studii clinic bun:

a) fezabil
b) interesant
c) nerelevant
d) etic
e) nou
68. Precizaţi ce include etapa de pregătire a studiului:
a) formularea temei studiului
b) colectarea datelor statistice
c) definirea scopului studiului
d) formularea obiectivelor
e) sistematizarea datelor statistice
69. Selectaţi calităţile metodelor de măsurare şi clasificare din cadrul studiului ştiinţific:
a) nestandardizabile
b) clare
c) obiective
d) reproductibile
e) adaptabile problemei cercetate
70. Precizaţi ce include etapa de sţabilire a planului studiului ştiinţific:

a) alegerea tipului studiului
b) culegerea datelor
c) stabilirea populaţiei ţintă
d) gruparea variabilelor de interes
e) alegerea eşantionului studiului
71. Precizaţi ce se include în etapa de definire a eşantionului:

a) alegerea tipului de eşantion
b) alegerea modului de eşantionare
c) stabilirea scalelor de măsură pentru unităţile cercetate
d) definirea tipului de culegere a indicatorilor
e) definirea variabilelor
72. Selectaţi întrebările la care oferă răspuns etapa de analiză a rezultatelor primare:
a) procedeele statistice aplicate sunt adecvate?
b) ipoteza se confirmă sau se respinge?
c) a fost suficientă analiza numerică?
d) datele cu care se lucrează sunt corecte?
e) care este semnificaţia rezultatelor?
8
73. Selectaţi întrebările la care oferă răspuns etapa de analiză a rezultatelor finale:
a) ipoteza se confirmă sau se respinge?
b) care este semnificaţia rezultatelor?
c) a fost suficientă analiza numerică?
d) procedeele statistice aplicate sunt adecvate?
e) datele cu care se lucrează sunt corecte?
74. Selectaţi lacunele frecvente în prezentarea unei lucrări:

a) definirea clară a criteriilor de includere şi excludere din studio
b) neidentificarea populaţiei ţintă
c) descrierea riguroasă a tehnicilor de măsurare
d) analiza insuficientă a datelor aberante
e) prezentarea excesivă a datelor brute
75 Selectaţi cerinţele privind stilul redactării studiului:
a) timp prezent pentru redarea metodei şi rezultatelor
b) timp trecut pentru redarea metodei şi rezultatelor
c) timp prezent pentru noţiuni bine cunoscute
d) timp trecut pentru noţiuni bine cunoscute
e) persoana 1 singular
76. Selectaţi componentele capitolului „Material şi metode" al unei lucrări ştiinţifice:

a) importanţa teoretică a lucrării
b) criteriile de includere şi excludere a participanţilor
c) discutarea critică a rezultatelor
d) descrierea exactă a loturilor de studii
e) descrierea testelor statistice utilizate
77. Selectaţi tipurile cercetării în funcţie de durata culegerii datelor:

a) transversală
b) exhaustive
c) prin eşantionare
d) longitudinală
e) descriptive
78. Selectaţi dezavantajul întrebărilor închise în cadrul chestionarului:

a) neuniformitatea
b) dificultatea administrării
c) analiza îndelungată
d) sugestibilitatea răspunsurilor
e) analiza statistică îngreuiată
79. Selectaţi avantajul întrebărilor deschise. în cadrul chestionarului:

a) sugestibilitatea răspunsurilor
b) libertatea exprimării individualizate
c) uşurarea prelucrării statistice a răspunsurilor
d) indispensabilitatea pentru cercetările medicale
e) posibilitatea de a devia de la subiectul în cauză
80. Selectaţi avantajul întrebărilor deschise în cadrul chestionarului:

a) permit cunoaşterea particularitălilor populaţiei ţintă
b) permit cuantificarea răspunsurilor cu ajutorul unei scale
c) sunt preferate în cercetările medicale
d) permit culegerea datelor cu riscul sugestibilităţii
e) permit alegerea răspunsurilor dinainte fixate
81. Precizaţi rolul întrebărilor introductive din chestionar:

a) marchează apariţia unei noi grupe de întrebări
b) asigură controlul calităţii răspunsului
c) oferă anchetatului sentimentul de încredere
d) provoacă explicaţii în raport cu diferite opinii exprimate
e) separă sensurile "pro" şi "contra" din răspunsurile persoanelor anchetate
82. Indicaţi rolul întrebărilor de trecere din chestionar:
a) separă sensurile "pro" şi "contra" din răspunsurile persoanelor anchetate
b) asigură controlul fidelităţii opiniei exprimate
9
c) oferă respondentului sentimentul de încredere
d) provoacă explicaţii în raport cu diferite opinii exprimate
e) marchează apariţia unei noi grupe de întrebări
83. Selectaţi condiţia care trebuie respectată de un chestionar statistic:
a) să evite întrebările concise şi la subiect
b) să conţină preponderent întrebări, care fac apel la memoria celor chestionaţi
c) să conţină întrebări, care sugereze răspunsurile
d) să corespundă cu nivelul de cunoştinţe ale respondentului
e) să pună accentul pe limbajul professional
84. Selectaţi regulile de întocmire a chestionarului:

a) evitarea jargonului profesional sau prescurtărilor
b) evitarea întrebările tendenţioase
c) utilizarea unui vocabular neînţeles de respondenţi
d) afectarea prestigiului sau orgoliului respondentului
e) evitarea succesiunii logice a întrebărilor
85. Selectaţi tipurile de chestionare din punct de vedere al calităţii informaţiilor:

a) de date factuale
B) „omnibus"
c) de opinie
d) special
e) autoadministrate
86. Selectaţi tipurile de chestionare din punct de vedere al cantităţiiinformaţiilor:

a) autoadministrate
b) speciale
c) "omnibus"
d) de date factuale
e) de opinie
87. Selectaţi tipurile de chestionare în funcţie de conţinut:

a) cu referire la date calitative
b) cu referire la date cantitative
c) administrate prin telefon
d) autoadministrate
e) administrate de către operatori de anchetă
88. Selectaţi tipurile de chestionare în funcţie de modul de aplicare:

a) cu întrebări deschise
b) administrate prin telefon
c) autoadministrate
d) administrate de către operatori de anchetă
e) cu întrebări închise
89. Selectaţi avantajele întrebărilor închise, în cadrul chestionarului:

a) sunt uşor de administrat
b) oferă libertatea exprimării
c) sunt uniforme
d) uşurează analiza statistică a răspunsurilor
e) sugerează răspunsurile
90. Selectaţi avantajele întrebărilor închise, în cadrul chestionarului:

a) sprijină memoria celui anchetat
b) sporesc anonimatul celui anchetat
c) scad securitatea celui anchetat
d) sunt preferate în cercetările medicale
e) permit respondentului să devieze de la subiectul în cauză
91. Selectaţi funcţiile întrebărilor filtru din chestionar:

a) opresc trecerea unor categorii de subiecţi la întrebările successive
b) verifică fidelitatea opiniei exprimate
c) asigură controlul calităţii răspunsului
d) servesc la analiza răspunsurilor din chestionar
10
e) nu opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor
92. Selectaţi particularităţile întrebărilor bifurcate din chestionar:

a) asigură controlul calităţii răspunsului
b) opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor
c) separă sensurile "pro" şi "contra" din răspunsurile persoanelor anchetate
d) nu califică răspunsurile oferite
e) nu opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor
93. Selectaţi particularităţile întrebărilor "de ce?" din chestionar:

a) sunt un exemplu de întrebări imprecise
b) au valoare informativă scăzută
c) oferă valoare în plus chestionarului
d) sunt un exemplu de întrebări precise
e) provoacă explicaţii în raport cu diferite opinii exprimate
94. Selectaţi caracteristicile întrebărilor de control din chestionar:

a) nu aduc informaţii noi
b) verifică consistenţa opiniei exprimate
c) verifică gradul de înţelegere a sensului întrebărilor
d) aduc informaţii noi
e) nu verifică fidelitatea răspunsurilor oferite
95. Selectaţi condiţiile necesare de respectat în formularea întrebărilor din chestionar:
a) evitarea negaţiilor
b) dificultatea sporită a întrebărilor
c) formularea întrebărilor la modul general
d) preferatulitatea întrebărilor indirecte
e) abstractizarea întrebărilor independentă de nivelul de studii al respondenţilor
96. Precizaţi caracteristica unui eşantion reprezentativ:
a) are volum mic
b) reproduce în structura sa structura colectivităţii generale
c) este sursă unei erori de reprezentativitate mare
d) este format în mod aleatoriu simplu
e) este format în mod aleatoriu dirijat
97. Precizaţi tipul de selecţie în cazul excluderii oricărei intervenţii subiective în alegerea eşantionului:
a) dirijată
b) mixtă
c) aleatoare
d) mecanică
e) parţială
98. Selectaţi condiţia care determină reprezentativitatea eşantionului:

a) extragerea dirijată a unităţilor statistice
b) volumul eşantionului
c) extragerea aleatoare a unităţilor statistice
d) numărul unităţilor statistice
e) extragerea simetrică a unităţilor statistice
99. Precizaţi tipul de selecţie în cazul intervenţiei subiective în alegerea eşantionului:

a) aleatoare
b) dirijată
c) variaţională
d) mixtă
e) inferenţială
100.Selectaţi particularitatea eşantionului format aleator cu revenire:

a) volumul colectivităţii generale scade consecutive pe măsura creşterii numărului extragerilor
b) volumul colectivităţii generale rămâne constant pe toată perioada extragerii
c) la fiecare extragere, orice unitate a colectivităţii general are probabilitate diferită de a fi selecţionată
d) la sfârşitul extragerilor volumul colectivităţii generale este micşorat exact cu volumul eşantionului
e) aceeaşi unitate statistică nu poate fi inclusă de mai multe ori în colectivitatea selective
11
101.Selectaţi particularitatea eşantionului format aleator fără revenire:
a) volumul colectivităţii generale scade consecutiv pe măsura creşterii numărului extragerilor
b) volumul colectivităţii generale rămâne constant pe toată perioada extragerii
c) la fiecare extragere, orice unitate a colectivităţii generale are aceeaşi probabilitate de a fi selecţionată
d) la sfârşitul extragerilor volumul colectivităţii generale nu se modifică
e) probabilitatea erorilor de selecţie este mai mare decât în cazul procedeului fără revenire
102.Indicaţi particularitatea procedeului mecanic de selecţie:

a) extragerea unităţilor statistice se face aleator
b) asigură în totalitate caracterul aleator al selecţiei
c) prima unitate, de la care se începe numărarea, nu se include în pasul de numărare
d) extragerea unităţilor statistice nu este dirijată
e) extragerea unităţilor se face conform pasului de numărare prestabilit
103.Selectaţi volumul eşantionului care generează o eroare întâmplătoare de reprezentativitate mică:

a) insuficient
b) mic
c) sufficient
d) relativ mare
e) relativ mic
104.Selectaţi strategia de selecţie pentru sondajul aleator simplu:

a) fiecare membru al populaţiei este menţionat pe o listă; se extrage un număr de pornire aleator şi apoi indivizii
populaţiei sunt selectaţi la intervale egale
b) fiecare membru al populaţiei are o probabilitate egală de a fi selectat
c) fiecare membru al populaţiei este alocat unui stat, apoi un eşantion aleator este selectat din fiecare stat
d) fiecare membru al populaţiei este alocat unui grup, apoi toţi membrii grupului selectat sunt incluşi în eşantion
e) este selectat un eşantion de clastere, apoi membrii eşantionului sunt selectaţi aleatory din aceste clastere
105.Selectaţi strategia de selecţie pentru sondajul mecanic:

a) fiecare membru al populaţiei este menţionat pe o listă; se extrage un număr de pornire aleator şi apoi indivizii
b) fiecare membru al populaţiei are o probabilitate egală de a fi selectat
c) este selectat un eşantion de clastere, apoi membrii eşantionului sunt selectaţi aleator din aceste clastere
d) fiecare membru al populaţiei este alocat unui grup, apoi toţi membrii grupului selectat sunt incluşi în eşantion
e) fiecare membru al populaţiei este alocat unui stat, apoi un eşantion aleator este selectat din fiecare stat
106.Selectaţi strategia de selecţie pentru sondajul stratificat:

a) fiecare membru al populaţiei este alocat unui grup, apoi toţi membrii grupului selectat sunt incluşi în eşantion
b) este selectat un eşantion de clastere, apoi membrii eşantionului sunt selectaţi aleator din aceste clastere
c) fiecare membru al populaţiei este menţionat pe o listă; se extrage un număr de pornire aleator şi apoi indivizii
d) fiecare membru al populaţiei este alocat unui stat, apoi un eşantion aleator este selectat din fiecare stat
e) fiecare membru al populaţiei are o probabilitate egală de a fi selectat
107.Selectaţi strategia de selecţie pentru sondajul în serii:

a) fiecare membru al populaţiei este alocat unui stat, apoi un eşantion aleator este selectat din fiecare stat
b) fiecare membru al populaţiei este alocat unui grup, apoi toţi membrii grupului selectat sunt incluşi în eşantion
c) este selectat un eşantion de clastere, apoi membrii eşantionului sunt selectaţi aleator din aceste clastere
d) fiecare membru al populaţiei este menţionat pe o listă; se extrage un număr de pornire aleator şi apoi indivizii
e) fiecare membru al populaţiei are o probabilitate egală de a fi selectat
108. Selectaţi scopurile sondajului statistic:

a) estimarea parametrilor colectivităţii generale în baza rezultatelor de eşantion
b) estimarea parametrilor de eşantion în baza rezultatelor cercetării generale
c) estimarea parametrilor colectivităţii generale în baza rezultatelor cercetării generale
d) extinderea indicatorilor totalităţii generale asupra eşantionului
e) extinderea indicatorilor de eşantion asupra totalităţii generale
109. Precizaţi activităţile specifice primei etape a cercetării selective:

a) colectarea datelor statistice
b) prelucrarea datelor statistice
c) estimarea parametrilor generali
12
d) extinderea indicatorilor de eşantion asupra totalităţii generale
e) obţinerea indicatorilor derivaţi
110. Selectaţi avantajele cercetării selective:

a) mai operativă şi mai scumpă decât observarea generală
b) erori de înregistrare mai puţine şi mai uşor de înlăturat
c) erori de înregistrare mai puţine şi mai greu de înlăturat
d) caracterizarea mai aprofundată a fenomenului investigat
e) mai operativă şi mai ieftină decât observarea general
111. Precizaţi caracteristicile de bază ale eşantionului:

a) variabilitatea
b) reprezentativitatea
c) neomogenitatea
d) precizia
e) simetricitatea
112. Selectaţi condiţiile care trebuie respectate pentru asigurarea reprezentativităţii eşantionului:
a) extragerea obiectivă a unităţilor statistice
b) extragerea preferenţială a unităţilor statistice
c) extragerea neprobabilistică a unităţilor statistice
d) omogenitatea colectivităţii generale
e) independenţa includerii unităţii statistice în eşantion
113. Selectaţi cauzele formării unui eşantion nereprezentativ:

a) extragerea subiectivă a unităţilor statistice
b) extragerea preferenţială a unităţilor statistice
c) extragerea neprobabilistică a unităţilor statistice
d) asigurarea omogenităţii colectivităţii generale
e) independenţa includerii unităţii statistice în eşantion
114. Precizaţi ce include planul cercetării prin sondaj:

a) delimitarea în timp şi spaţiu a totalităţii generale
b) verificarea gradului de omogenitate al colectivităţii generale
c) verificarea gradului de omogenitate a colectivităţii selective
d) determinarea volumului eşantionului
e) asigurarea selecţiei neprobabilistice a unităţilor statistice
115. Indicaţi ce include planul cercetării prin sondaj:

a) elaborarea criteriilor de selecţie neprobabilisticâ
b) stabilirea periodicităţii efectuării sondajului
c) stabilirea bazei de sondaj
d) stabilirea preferinţelor de selecţie a unităţilor statistice
e) alegerea tipului şi procedeului de selecţie
116. Alegeţi tipurile de selecţie a unităţilor statistice:

a) secvenţională
b) aleatoare
c) intervenţională
d) dirijată
e) mixtă
117. Indicaţi procedeele de selecţie:

a) mecanic
b) tragere la sorţi
c) tabel cu numere aleatoare
d) tabel cu numere selectate
e) tragere mecanică la sorţi
118. Selectaţi particularităţile eşantionării aleatoare cu revenire:

a) volumul colectivităţii generale rămâne neschimbat pe toată perioada extragerii
b) probabilitatea erorilor de selecţie este mai mare decât în cazul procedeului Iară revenire
c) aceeaşi unitate statistică poate ti inclusă de mai multe ori în colectivitatea selective
13
d) la fiecare extragere, orice unitate a colectivităţii generale are aceeaşi probabilitate de a ti selecţionată
e) volumul colectivităţii generale scade consecutiv pe măsura creşterii numărului extragerilor
119. Selectaţi afirmaţiile corecte despre procedeului mecanic de selecţie:

a) presupune extragerea unităţilor statistice după un interval predeterminat
b) pasul de numărare se stabileşte ca raport între volumul colectivităţii selective şi celei generale
c) pasul denumărare se stabileşte ca raport între volumul colectivităţii generale şi celei selective
d) nu asigură în totalitate caracterul aleator al selecţiei
e) nu încalcă principiile selecţiei aleatoare
120. Selectaţi principalele tipuri de erori ale cercetării prin sondaj:

a) sistematice de înregistrare
b) sistematice de reprezentaţivitate
c) întâmplătoare de reprezentativitate
d) intenţionate de neînregistrare
e) de înregistrare
121. Precizaţi cauzele erorilor sistematice de reprezentativitate:

a) selectarea aleatoare a unităţilor statistice
b) selectarea preferenţială a unităţilor statistice
c) cuprinderea incompletă în sondaj a unităţilor, din motive de comoditate
d) selectarea obiectivă a unităţilor statistice
e) selectarea deliberată a unităţilor statistice
122. Precizaţi cauzele erorilor sistematice de reprezentativitate:

a) substituirea unei unităţi statistice cu alta asemănătoare
b) selectarea întâmplătoare a unităţilor statistice
c) alegerea la "nimereală" a unităţilor statistice
d) nonrăspunsul
e) selectarea obiectivă a unităţilor statistice
123. Selectaţi factorii care influenţează precizia de estimare a parametrilor populaţiei statistice:
a) eroarea reprezentativităţii
b) dispersia
c) intervalul valoric în care se află eroarea maximă admisă
d) intervalul valoric în care se află eroarea minimă admisă
e) volumul eşantionului
124. Selectaţi componentele necesare pentru stabilirea volumului eşantionului prin selecţie repetată pentru variabile cantitative:
a) eroarea limită
b) coeficientului de exactitate
c) probabilitatea apariţiei evenimentului
d) probabilitatea lipsei evenimentului
e) abaterea medie pătratică
125. Selectaţi componentele necesare pentru stabilirea volumului eşantionului prin selecţie repetată pentru variabile calitative:
a) probabilitatea apariţiei evenimentului
b) abaterea medie pătratică
c) eroarea limită
d) coeficientul de exactitate
e) probabilitatea lipsei evenimentului
126. Indicaţi tipurile de grafice:

a) cartodiagrame
b) diagrame
c) cu coordonate rectangulare
d) cu coordonate polare
e) speciale
127. Selectaţi tipurile de diagrame:

a) cu structură terţiară
b) de proporţii
c) cu coordonate geografice
d) cu coordonate bipolare
14
e) bazate pe lungimi
128. Selectaţi diagramele bazate pe lungimi:

a) diagrama cu bare
b) diagrama de structură în dreptunghi
c) diagrama de structură în cerc
d) pictograma
e) cartograma
129. Selectaţi tipurile reprezentărilor grafice utilizate pentru reprezentarea ratelor:

a) graficele cu coordonate rectangulare
b) diagramele cu coordonate geografice
c) diagramele cu bare
d) diagramele de proporţii
e) diagramele cu benzi
130. Selectaţi reprezentările grafice corecte ale indicatorului de proporţie:

a) diagrama de structură în cerc
b) cartograma
c) diagrama de structură radial
d) diagrama Scatter
e) diagrama de structură în dreptunghi
131. Selectaţi cazurile de utilizare a graficului cu coordonate rectangulare:

a) incidenţa bolilor aparatului respirator
b) distribuţia mortalităţii infantile pe cauze de deces
c) structura mortalităţii generale
d) ponderea bolilor aparatului circulator
e) evoluţia prevalentei fumatului în populaţie
132. Indicaţi cazul de utilizare a diagramei de structură în cerc:

a) rata bolii în populaţie
b) distribuţia populaţiei pe vârste
c) numărul total de bolnavi spitalizaţi
d) asigurarea populaţiei cu medici
e) nivelul asigurării populaţiei cu paturi
133. Selectaţi reprezentarea grafică corectă pentru dinamica asigurării populaţiei cu personal medical:
a) diagrama radială
b) diagrama lineară
c) diagrama Scatter
d) diagrama polară
e) diagrama sectorială
134. Selectaţi cazul corect de utilizare a diagramei radiale:

a) rata mortalităţii generale
b) numărul accidentelor nitiere în 24 de ore
c) numărul de persoane intervievate
d) proporţia accidentelor rutiere în 24 de ore
e) distribuţia bolilor în populaţie
135. Selectaţi afirmaţiile corecte privitor la etapele de construire a diagramei de structură în cerc:
a) raza cercului este o valoare spontană
b) raza cercului este o valoare medie
c) raza cercului este o valoare medie ponderată
d) valoarea indicatorului, în procente, se transferă în grade
e) valoarea indicatorului, în grade, se transferă în procente
136. Precizaţi afirmaţiile corecte referitor la construirea diagramei radiale:

a) raza cercului este o valoare spontană
b) raza cercului este o valoare medie
c) raza cercului este o valoare absolută
d) cercul se împarte într-un număr anumit de perioade
15
e) cercul se împarte într-un număr arbitrar de de perioade
137. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la utilitatea practică a reprezentărilor grafice:

a) reprezintă structura corelaţiei dintre factorii de risc
b) reprezintă structura fenomenului investigat
c) reprezintă dinamica şi legităţile fenomenului
d) reprezintă gradul de răspândire a fenomenului
e) măsoară gradul de influenţă a factorilor asupra fenomenului
138. Precizaţi componentele de bază ale graficului:

a) suprafaţa de reprezentare
b) suprafaţa graficului
c) aria graficului
d) argumentarea necesităţii graficului
e) soft-ul graficului
139. Selectaţi elementele componente ale suprafeţei de reprezentare agraficului:

a) eticheta reţelei de axe
b) titlul sau denumirea graficului
c) valorile untervalelor scalei
d) legenda graficului
e) scala haşurilor aplicate
140. Selectaţi tipurile de serii cronologice:

a) simple
b) compuse
c) conjugate
d) univariate
e) independente
141. Precizaţi tipurile de serii dinamice:

a) de intervale
b) de corelaţie
c) combinate
d) de covariaţie
e) de momente
142. Indicaţi metodele de ajustare a seriei cronologice:

a) majorarea intervalului
b) calcularea mediei ponderate
c) calcularea mediei momentelor
d) calcularea mediei de grup
e) calcularea mediei glisante
143. Selectaţi particularitatea de evoluţie a fenomenului, care impune efectuarea ajustării seriei cronologice:
a) creşterea evidentă
b) descreşterea evidentă
c) oscilarea evidentă
d) staţionarea evidentă
e) corelarea evidentă
144. Precizaţi caracteristica mediei de grup în seria cronologică:

a) este suma a două niveluri vecine
b) este semisuma a două niveluri vecine
c) este valoarea medie, obţinută din nivelul dat şi două niveluri vecine
d) este semisuma a trei niveluri vecine
e) este diferenţa dintre două niveluri vecine
145. Selectaţi un indicator de analiză a seriei cronologice:

a) valoarea medie a unui procent de spor
b) valoarea absolută a unui procent de spor
c) valoarea relativă a unui procent de spor
d) valoarea absolută a unui procent de creştere
16
e) valoarea absolută a sporului
146. Selectaţi tipurile de mărimi, care pot forma o serie cronologică:

a) absolute
b) corelative
c) relative
d) selectivi
e) medii
147. Selectaţi afirmaţia corectă despre modul de calcul al ritmului de creştere în seria cronologică:
a) raport procentual al ritmului sporului la nivelul precedent
b) raport procentual al nivelului următor la cel precedent
c) raport procentual al nivelului precedent la cel următor
d) raport procentual al sporului absolut la nivelul precedent
e) raport simplu al nivelulului următor la nivelul precedent
148. Precizaţi modul corect de calcul al sporului absolut în seria cronologică:

a) raportul nivelului următor la cel precedent
b) diferenţa dintre nivelul următor şi nivelul precedent
c) diferenţa dintre nivelul precedent şi nivelul următor
d) suma nivelurilor următor şi precedent
149. Indicaţi tipurile de mărimi, care pot reprezenta nivelurile unei serii cronologice:
a) relative de tip rată
b) relative de tip proporţie
c) relative de tip medie
d) relative absolute
e) relative de tip raport
150. Precizaţi modul de obţinere a valorii absolutp a unui procent de spor în seria cronologică:
a) raportul simplu al nivelului următor la cel precedent
b) raportul procentual al nivelului următor la cel precedent
c) raportul simplu al sporului absolut la ritmul sporului
d) raportul procentual al sporului absolut la ritmul sporului
e) raportul procentual al sporului absolut la nivelul precedent
151 Selectaţi modul corect de calcul al ritmului de spor înseria cronologică:

a) raportul nivelului următor la cel precedent
b) raportul procentual al sporului absolut la ritmul sporului
c) raportul procentual al sporului absolut l,a nivelul precedent
d) raportul procentual al nivelului următor la cel precedent
e) suma nivelurilor următor şi precedent
152.Precizaţi denumirea corectă a unei valori numerice individuale din seria cronologică:
a) variant
b) nivel
c) treaptă
d) unitate
e) frecvenţă
153.Selectaţi definiţia corectă a seriei cronologice:

a) şir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, ordonate crescător
b) şir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, care caracterizează schimbarea lui în volum
c) şir de vailori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, care caracterizează schimbarea lui în timp
d) şir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, care caracterizează schimbarea lui în spaţiu
e) şir de valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, ordonate descrescător
154.Selectaţi proprietăţile termenilor seriei cronologice:

a) variabilitatea
b) omogenitatea
c) periodicitatea
d) independenţa
e) interdependenţa
17
155.Selectaţi caracteristica ritmului de creştere în seria cronologică:
a) arată de cât la sută sau de câte ori s-a modificat mărimea fenomenului în timp
b) arată de cât la sută sau de câte ori în mediu, s-a modificat mărimea fenomenului în timp
c) arată cu cât la sută s-a modificat mărimea fenomenului în timp
d) arată cu cât la suta. în mediu, s-a modificat mărimea fenomenului în timp
e) arată cum s-au modificat valorile individuale în unităţi concrete de măsură
156.Selectaţi afirmaţiile corecte despre seria cronologică:

a) este formată din valori, numerice ale unui eveniment, care caracterizează schimbarea lui în timp
b) vizează măsurarea creşterilor sau descreşterilor de nivel în evoluţia unui fenomen
c) vizează măsurarea creşterilor sau descreşterilor de structură în evoluţia unui fenomen
d) este formată din mărimi absolute, relative şi medii
e) este formată din valori nenumerice ale unui fenomen, care caracterizează schimbarea lui în timp
157.Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la seria cronologică de momente:

a) fiecare valoare individuală caracterizează nivelul la care a ajuns fenomenul analizat intr-un interval dat
b) fiecare valoare individuală caracteiizează nivelul la care a ajuns fenomenul analizat intr-unmoment dat
c) este formată din mărimi ce caracterizează fenomenul într-un interval de timp
d) este formată din mărimi ce caracterizează fenomenul în anumite momente de timp
e) nu permite cumularea valorilor termenilor
158.Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la seria cronologică de intervale:

a) nu permite cumularea valorilor termenilor
b) fiecare valoare individuală reprezintă rezultatul unui proces care se desfăşoară într-un interval de timp
c) fiecare valoare individuală reprezintă rezultatul unui proces într-un moment de timp
d) permite cumularea valorilor termenilor
e) este formată din mărimi individuale independente
159.Selectaţi metodele de standardizare:

a) direct
b) indirectă
c) tangenţială
d) proporţională
e) parametrică
160.Precizaţi domeniul de utilizare a metodei directe de standardizare:

a) determinarea caracterului legăturii dintre două fenomene studiate
b) compararea indicatorilor intensivi în scopul eliminării influenţei asupra lor a factorilor cedetermină,
neomogenitateatotalităţilor comparate
c) compararea indicatorilor intensivi în scopul măsurării semnificaţiei diferenţei dintre două totalităţi comparate
d) determinarea puterii legăturii dintre două fenomene studiate
e) compararea indicatorilor intensivi în scopul evidenţierii influenţei asupra lor a factorilor ce condiţionează
omogenitatea totalităţilor comparat
161.Precizaţi ce poate fi standard în utilizarea metodei directe de standardizare:

a)indicatorii intensivi generali
b) indicatorii intensivi speciali
c)componenţa unei totalităţi
d) media aritmetică a unei totalităţi
e)indicatorii generali de raport
162.Precizaţi ce include prima etapă a standardizării directe:

a)calculul indicatorilor absoluţi
b) calculul indicatorilor intensive
c)calculul indicatorilor standardizaţi
d) calculul standardului
e)calculul indicatorilor medii
163.Indicaţi particularitatea etapei a doua a metodei directe de standardizare:

a) alegerea şi calculul indicatorilor intensivi speciali
b) alegerea şi calculul standardului
c) alegerea şi calculul indicatorilor standardizaţi
d) calculul „valorilor aşteptate" pentru fiecare grupă de standard
18
e) calculul „valorilor aşteptate" numai pentru o grupă de standard
164.Selectaţi afirmaţia corecta despre indicatorii standardizaţi:

a) sunt indicatori de semnificaţie
b) sunt indicatori convenţionali
c) sunt indicatori de veridicitate
d) sunt indicatori de variabilitate
e) sunt indicatori veridici
165.Selectaţi varianta corectă a concluziei în cazul lipsei diferenţei dintre mărimea indicatorilor
standardizaţi şi a celor intensivi (A < B; A < B):
a) factorul eliminat nu influenţează mărimea indicatorului intensive
b) factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensive
c) factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia creşterii
d) factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensive în direcţia descreşterii
e) factorul eliminat apropie de medie indicatorul intensive
166.Selectaţi scopurile utilizării metodei de standardizare:

a) identificarea cauzelor diferenţelor dintre mărimile relative sau medii comparate,
b) compararea şi analiza fenomenelor produse în populaţii neomogene
c)determinarea gradului de neomogenitate a totalităţilor comparate
d) identificarea cauzelor asemănării mărimilor relative sau medii comparate
e)compararea şi analiza fenomenelor produse în populaţii omogene
167.Precizaţi la care etapă a metodei de standardizare se utilizează mărimi absolute:

a)prima şi a cincea
b) prima şi a treia
c)a doua şi a treia
d) a doua şi a patra
e)la toate etapele
168.Selectaţi care din cele enumerate, reflectă valoarea numerică reală a fenomenului?
a) indicatorii generali şi speciali corelaţi ai standardului
b) indicatorii generali şi speciali standardizaţi
c) indicatorii generali şi speciali extensivi
d) indicatorii generali şi speciali intensivi
e) mărimea relativă a fenomenului
169.Selectaţi etapa standardizării directe, în care poate fi confirmată prezenţa factorilor ce influenţează mărimea fenomenului
studiat:
a) prima
b) a doua
c) a treia
d) a patra
e) a cincea
170.Selectaţi indicatorii obţinuţi la prima etapă a standardizării directe:
a) standardizaţi generali
b) absoluţi generali
c) intensivi standardizaţi
d) intensivi generali
e) absoluţi standardizaţi
171.Selectaţi afirmaţiile corecte privitor la indicatorii standardizaţi:

a) sunt obţinuţi din totalităţi formate în mod natural
b) sunt obţinuţi din totalităţi formate artificial
c) sunt obţinuţi până la cunoaşterea indicatorilor intensivi
d) sunt o măsură convenţională a fenomenului
e) sunt obţinuţi după cunoaşterea indicatorilor intensive
172.Care din variantele propuse reflectă esenţa etapei a cincea a metodei directe de standardizare?
a) compararea indicatorilor intensivi speciali cu cei standardizaţi
b) compararea indicatorilor absoluţi speciali cu cei standardizaţi
c) compararea indicatorilor intensivi generali cu cei standardizaţi
d) compararea indicatorilor absoluţi generali cu ceistandardizaţi
19
e) compararea indicatorilor corelaţi speciali cu cei standardizaţi
173.Alegeţi varianta corespunzătoare sensului etapei a treia a metodei directe de standardizare:

a) calculul mărimilor absolute aşteptate ale fenomenului în grupele de standard
b) calculul mărimilor absolute corelate ale fenomenului în grupele de standard
c) calculul mărimilor medii aşteptate ale fenomenului în grupele de standard
d) calculul mărimilor relative corelate ale fenomenului în grupele de standard
e) calculul mărimilor relative aşteptate ale fenomenului în grupele de standard
174.Selectaţi ce corespunde etapei a patra a metodei directe de standardizare :

a) calculul indicatorilor sumarizati
b) calculul valorilor aşteptate
c) calculul indicatorilor standardizaţi
d) calculul mărimilor absolute special
e) calculul indicatorilor corelaţi
175.Selectaţi cazurile de neutilizare a metodei directe de standardizare:

a) compararea indicatorilor identici în totalităţi omogene
b) compararea indicatorilor diferiţi în totalităţi omogene
c) compararea indicatorilor diferiţi în totalităţi neomogene
d) compararea indicatorilor identici în totalităţi neomogene
e) compararea indicatorilor identici într-o totalitate
176.Selectaţi varianta corectă a concluziei în cazul prezenţei diferenţei dintre mărimea indicatorilor standardizaţi şi a celor
intensivi (A<B; A>B):
a) factorul eliminat nu influenţează mărimea indicatorului intensiv
b) factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv
c) factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia creşterii
d) factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia descreşterii
e) factorul eliminat apropie de medie indicatorul intensive
177.Precizaţi ce poate fi standard în cadrul metodei directe de standardizare:

a) componenţa unei totalităţi
b) rata general
c) suma totalităţilor comparate
d) rata special
e) semisuma totalităţilor comparate
178.Selectaţi domeniile de aplicare ale epidemiologiei în sănălatea publică:

a) determinarea factorilor de rişc
b) descrierea istoriei naturale a bolilor
c) depistarea şi supravegherea bolilor la nivel de populaţie
d) depistarea şi supravegherea bolilor la nivel de individ
e) clasificarea bolilor
179.Selectaţi etapele cercetării fundamentale ale epidemiologiei:

a) supravegherea bolii
b) profilaxia primară
c) profilaxia terţiară
d) depistarea clinică a bolii
e) iniţierea procesului epidemiologie
180.Indicaţi principalele tipuri de studii epidemiologice:

a) descriptive
b) narative
c) analitice
d) secţionale
e) proporţionale
181.Selectaţi caracteristicile anchetelor descriptive:

a) testează relaţia cauzală sau eficacitatea unor tratamente
b) permit elaborarea ipotezelor precum şi cunoaşterea factorului de risc şi ii efectului
c) estimează existenţa într-o populaţie a unor maladii şi a unor factori de risc
d) permit elaborarea ipotezelor, dar nu permit cunoaşterea factorului de risc şi a efectului
20
e) dovedesc relaţia cauzală sau eficacitatea unor tratamente
182.Selectaţi afirmaţia corectă cu privire la noţiunea „asociaţie epidemiologică”:

a) relaţia ce se poate dovedi că există între factorii de risc sau de protecţie şi boală
b) orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite stări morbide cu o frecvenţă
superioară celei aşteptate
c) relaţia ce se poate dovedi că există între factorii de risc si factorii de protecţie
d) probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului în prezenţa sau absenţa factorilor de risc
e) relaţia ce se poate dovedi că există între factorii de protecţie şi factorii neutri
183.Selectaţi afirmaţia corectă pentru noţiunea „populaţie la risc":

a) populaţia purtătoare a factorilor de risc susceptibilă de a dezvolta o anumită boală
b) orice condiţie care poate descrisă si dovedită că se asociază apariţiei unei anumite stări morbide cu o frecvenţă
c) factor despre care până în prezent nu se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de boală a unei
populaţii
d) factorul care prin existenţa sa provoacă apariţia bolilor într-o populaţie
e) populaţia fără factori de risc care nu poate dezvolta o anumită boală
184.Selectaţi obiectele preocupărilor epidemiologice:

a) populaţia ţintă
b) individul sănătos
c) lotul de bolnavi
d) individul investigat
e) individul bolnav
185. Selectaţi varianta corectă de răspuns pentru termenul „frecvenţa bolii":

a) populaţia purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală
c) intensitatea cu care apare o boală într-o populaţie
d) condiţia care prin existenţa ei menţine starea de sănătate a unei populaţii
e) raportul dintre bolile existente într-o populaţie
186.Selectaţi afirmaţia corectă pentru termenul „cauzalitate":

a) populaţia purtătoare a factorilor de risc susceptibilă de a dezvolta o anumită boală
c) relaţia dintre toţi factorii de risc şi efectele pe care le-ar putea produce
e) condiţia care prin existenţa ei deteriorează starea de sănătate a unei populaţii
187.Selectaţi domeniile de aplicare ale epidemiologiei medicina clinică:

a) clasificarea bolilor
b) descrierea istoriei naturale a bolilor
c) studiul pronosticului bolilor
d) studiul etiologiei bolilor
e) depistarea şi supravegherea în masă a bolilor
188.Selectaţi afirmaţia corecta referitor la noţiunea „epidemie”:

a) populaţia purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală
b) orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite stări morbide cu o frecvenţă mai
mare decât cea aşteptată
c) apariţia unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare într-o colectivitate umană, cu o frecventă
în exces fată de cea aşteptată
e) apariţia unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare într-o colectivitate umană, cu o frecvenţă mai mică
decât cea aşteptată
189.Selectaţi caracteristicile factorilor de protecţie:

a) influenţează negativ starea de sănătate
b) influenţează pozitiv starea de sănătate
c) măresc speranţa de viaţă
d) micşorează incidenţa bolilor
21
e) nu influenţează starea de sănătate
190.Selectaţi formula de calcul a prevalenţei:

a) numărul total de cazuri de boală/numărul populaţiei x 1000
b) numărul total de cazuri de boală/numărul populaţiei examinate x 1000
c) numărul total de cazuri noi de boală/numărul populaţiei x 1000
d) numărul total de cazuri noi de boală/ani - persoană de observaţie x 1000
e) numărul total de cazuri de boală/numărul populaţiei dispensarizate x 1000
191.Alegeţi răspunsul corect pentru noţiunea „risc”:

a) probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului numai în absenta factorilor de risc
c) condiţia despre care până în prezent nu se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de boală a unei
populaţii
e) probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului numai în prezenţa factorilor de risc
192.Selectaţi studiile descriptive efectuate la nivel de populaţie:

a) de corelaţie
b) caz-control
c) serii de cazuri
d) de cohortă
e) de caz
193.Selectaţi formula de calcul a incidenţei:

a) numărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei x 1000
b) numărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei sănătoase x 1000
c) numărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei dispensarizate x 1000
d) numărul de cazuri noi de boală/numărul populaţiei examinate x 1000
e) numărul total de cazuri de boală/numărul populaţiei x 1000
194.Precizaţi formula de calcul a incidenţei densitate:

a) numărul de cazuri noi de boală în perioada de observaţie/numărul populaţiei x 1000
b) numărul de cazuri noi de boală în perioada de observaţie/numărul populaţiei x 1000
c) numărul de cazuri noi de boală în perioada specificată/ani-persoană de observaţiex 1000
d) numărul total de cazuri de boală/ani - persoană de observaţie x 1000
e) numărul total de cazuri de boală/ numărul populaţiei examinate x 1000
195.Selectaţi afirmaţia corectă cu privire la noţiunea „factor indiferent":

a) relaţia ce se poate dovedi că există între două categorii distincte: factori de risc şi boală
c) factor despre care până în prezent nu se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de boală a
unei populaţii
e) factor despre care până în prezent se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de boală a unei populaţii
196.Selectaţi studiile descriptive, efectuate la nivel de individ:

a) ecologice
b) transversale
c) serii de cazuri
d) de caz
e) experimentale
197.Precizaţi avantajele studiilor transversale:

a) permit evaluarea completă a prevalenţei
b) se desfăşoară într-un timp relativ scurt
c) permit colectarea informaţiilor despre mai mulţi factori de risc
d) oferă un volum limitat de date
e) permit evaluarea completă a incidenţei
22
198.Selectaţi indicatorii utilizaţi în analiza studiilor descriptive:
a) indicatori intensive
b) indicatori de proporţie
c) indicatori de raport
d) indicatori demonstrativi
e) indicatori transformative
199.Selectaţi caracteristicile personale care pot fi înregistrate în studiile descriptive:

a) vârsta
b) sexul
c) starea civilă
d) amplasarea geografică
e) categoria socială
200.Indicaţi particularitatea factorilor indiferenţi:

a) măresc speranţa de supravieţuire
b) scad frecvenţa îmbolnăvirilor
c) nu influenţează starea de sănătate
d) influenţează negativ starea de sănătate
e) influenţează pozitiv starea de sănătate
201.Selectaţi caracteristicile temporale înregistrate în studiile descriptive:

a) distribuţia bolilor pe grupe de vârstă
b) distribuţia bolilor pe sexe
c) distribuţia bolilor pe luni
d) distribuţia bolilor pe categorii sociale
e) distribuţia temporală a factorilor de risc
202.Selectaţi etapele cercetării aplicative ale epidemiologiei:

a) profilaxia terţiară
b) piofilaxia primordială
c) iniţierea procesului epidemiologie
d) profilaxia primară
e) profilaxia secundară
203.Selectaţi afirmaţiagreşită despre studiile transversale:

a) suprareprezintă cazurile prevalente
b) sunt subprezentate cazurile incidente
c) oferă un volum mare de date
d) permit colectarea informaţiilor despre mai mulţi factori de risc
e) testează ipotezele, generate de studiile de caz
204.Selectaţi caracteristicile spaţiale ale colectivităţii în studiile descriptive:

a) distribuţia bolilor pe vârste
b) distribuţia bolilor pe sexe
c) distribuţia bolilor pe medii rezidenţiale
d) distribuţia bolilor pe categorii sociale
e) distribuţia bolilor pe zone de dezvoltare
205.Selectaţi variabilele investigate într-o anchetă analitică observaţională:

a) expunerea
b) randomizarea
c) procesul
d) rezultatul
e) interpolarea
206.Alegeţi afirmaţia corectă despre factorii de risc:

a) influenţează pozitiv starea de sănătate
b) caracterizează starea de sănătate
c) nu acţionează asupra stării de sănătate
d) influenţează negativ starea de sănătate
e) menţin starea de sănătate
23
207.Selectaţi afirmaţia corectă despre studiile transversale:
a) suprareprezintă cazurile incidente
b) sunt subprezentate cazurile prevalente
c) oferă un volum mic de date
d) permit colectarea informaţiilor despre mai mulţi factori de risc
e) testează ipotezele, generate de studiile de caz
208.Precizaţi tiptil expunerii într-o anchetă analitică observatională:

a) activă
b) naturală
c) dirijată
d) reziduală
e) impusă
209.Selectaţi rezultatele posibile ale unui studiu epidemiologie analitic:

a) decesul
b) durerea
c) boala
d) dizabilitatea
e) expunerea
210.Precizaţi tipul expunerii într-un studiu clinic randomizat:

a) activă
b) naturală
c) dirijată
d) reziduală
e) impusă
211.Selectaţi particularitatea investigaţiei epidemiologice într-un studiu caz - control:

a) măsurarea concomitentă a expunerii şi rezultatului
b) măsurarea concomitentă a rezultatului şi expunerii
c) orientată de la expunere spre rezultat
d) orientată de la rezultat spre expunere
e) nu este legată nici de expunere, nici de rezultat
212.Precizaţi modul de selecţie a subiecţilor într-un studiu caz - control:

a) în funcţie de expunere
b) în funcţie de rezultat
c) mixt
d) fara legătură cu expunerea sau rezultatul
e) conform graficului Lexis
213.Selectaţi sinonimele studiilor caz – control:

a) retrospective
b) anamnestice
c) mixte
d) de aşteptare
e) de incidenţă
214.Precizaţi sursele de cazuri într-un studiu caz-control:
a) toate cazurile în comunitate cu diagnosticul studiat
b) toate cazurile în toate spitalele cu diagnosticul studiat
c) toate cazurile într-un eşantion de populaţie cu diagnosticul studiat
d) toate cazurile dintr-un spital cu diagnosticul studiat
e) toate cazurile dintr-un spital, cu diagnosticul nestudiat
215.Precizaţi sursele de martori într-un studiu caz-control:

a) eşantion de pacienţi spitalizaţi, care nu au boala
b) eşantion din populaţia generală
c) non-cazurile dintr-un eşantion de populaţie
d) eşantion de pacienţi spitalizaţi, care au boala
e) toate cazurile de boală într-un spital
216.Precizaţi direcţia de colectare a datelor în studiile caz - control:

a) longitudinal prospectiv
24
b) longitudinal retrospective
c) încrucişat prospectiv
d) transversal prospectiv
e) transversal retrospective
217.Selectaţi afirmaţiile corecte privind lotul martor într-un studiu caz - control:
a) trebuie să fie similar lotului de cazuri, cu excepţia bolii studiate
b) trebuie să fie similar lotului de cazuri, inclusiv boala studiată
c) trebuie să provină din aceeaşi populaţie ia risc pentru boală
d) trebuie să fie cât mai heterogen
e) trebuie să fie cât mai omogen
218.Selectaţi avantajele studiilor caz - control:

a) utile pentru studierea bolilor cu perioadă de latenţă mare
b) sunt mai puţin costisitoare decât studiile de cohortă
c) necesită mai puţin timp pentru desfăşurarea studiului, decât cele de cohortă
d) necesită mai mult timp pentru desfăşurarea studiului, decât cele de cohortă
e) preferate pentru studierea bolilor rare
219.Selectaţi dezavantajele studiilor caz - control:

a) sunt studii de durată, unele persoane pot deceda, migra sau refuza participarea
b) nu permit măsurarea directa a Riscului Relativ
c) studiază doar un singur efect
d) foarte costisitoare în termeni de timp, personal şi urmărire a pacienţilor
e) dificil de a constitui un grup martor acceptabil
220.Selectaţi afirmaţia corectă cu referire la studiul hibrid:

a) studiu caz - control efectuat pe baza unui studiu de cohortă în desfăşurare
b) studio caz - control efectuatpe baza unuistudiu descriptiv în desfăşurare
c) studiu caz - control efectuatpe baza unui studiu clinic randomizat în deslăşurare
d) studiu caz - control efectuatpe baza unuistudiu transversal în desfăşurare
e) studiucaz - control efectuatpe baza unuistudiu de caz în desfăşurare
221.Selectaţi indicatorul de măsurare a forţei asocierii epidemiologice în studiile caz - control:
a) odds ratio
b) odds atributiv
c) odds prevalent
d) odds risc
e) odds rate
222.Selectaţi indicatorul de măsurare a impactului acţiunii factorului de risc în populaţie în studiile caz – martor:
a) riscul relativ
b) riscul atribuibil
c) riscul absolut
d) riscul prevalent
e) riscul distribuibil
223.Selectaţi caracteristicile indicatorului OR (Odds Ratio):

a) arată de câte ori este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de cei neexpuşi
b) măsoară forţa asociaţiei epidemiologice
c) arată cu cît este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
d) este raportul dintre şansa expunerii la bolnavi şi şansa expunerii la nonbolnavi
e) măsoară impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
224.Selectaţi caracteristicile Riscului Atribuibil (RA) în studiile caz - control:

a) arată de câte ori este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
b) măsoară forţa asocierii epidemiologice
25
c) arată cu cît este mai mare riscul bolii la cei expuşi faţă de nonexpuşi
d) este raportul dintre şansa expunerii la bolnavi şi şansa expunerii la nonbolnavi
e) măsoară impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
225. Pentru ca asociaţia epidemiologică dintre factorul de risc şi boală să fie dovedită într-un studiu caz- control. Odds Ratio
(OR) trebuie să ia valori:
a) egale cu 1 şi semnificative statistic
b) mai mari sau mai mici decît I şi semnificative statistic
c) mai mari sau mai mici decît 1 şi nesemnificative statistic
d) egale cu zero şi nesemnificative statistic
e) să fie cuprinse strict în intervalul [-2;2] şi semnificative statistic
226.Selectaţi concluzia corectă pentru Odds Ratio egal cu 1:

a) expunerea este factor de risc
b) expunerea este factor de protecţie
c) expunerea este factor indifferent
d) expunerea este moderată
e) expunerea este evidentă
227.Selectaţi afirmaţia corectă pentru Odds Ratio mai mare decît 1:

a) expunerea este factor de risc, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
b) expunerea este factor de risc, pentru că cota expunerii este mai mică la cazuri
c) expunerea este factor de protecţie, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
d) expunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
e) expunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este egală la cazuri şi martori
228.Selectaţi afirmaţiile corecte despre studiile caz-control:

a) subiecţii, care au problema de sănătate, sunt numiţi martori
b) subiecţii, care nu au problema de sănătate, sunt numiţi cazuri
c) compară expunerea bolnavilor cu a celor sănătoşi
d) subiecţii suni împărţiţi în funcţie de rezultat
e) sunt studii prospective
229.Selectaţi varianta corectă de răspuns pentru Odds Ratio mai mic decît 1:
a) expunerea este factor de risc, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
b) expunerea este factor de protecţie, pentru că cota expunerii este mai mică la cazuri
c) expunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este mai mică la cazuri
d) expunerea este factor de protecţie, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
e) expunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este egală la cazuri şi martori
230.Selectaţi afirmaţiile orecte cu privire la studiile caz-martor:

a) sunt adecvate pentru problemele de sănătate ce apar rar
b) sunt adecvate pentru determinarea ratelor de incidenţă
c) sunt mai puţin costisitoare decât studiile de cohortă
d) compară rezultatele expuşilor şi neexpuşilor
e) greu asigură comparabilitatea între cazuri şi martori
231.Selectaţi afirmaţiile greşite despre studiile caz-martor:

a) sunt adecvate pentru problemele de sănătate ce apar rar
b) sunt adecvate pentru determinarea ratelor de incidenţă
c) sunt mai puţin costisitoare decât studiile de cohortă
d) compară rezultatele expuşilor şi neexpuşilor
e) greu asigură comparabilitatea între cazuri şi martori
232.Selectaţi afirmaţiile valide cu privire la studiile caz-martor:

a) odds ratio estimează adecvat riscul relativ dacă ratele de incidenţă ale bolii studiate sunt mari
b) permit calcularea riscului relative
c) necesită, de regulă, eşantioane mai mici decât în studiile de cohortă
d) necesită, de regulă, eşantioane mai mari decât în studiile de cohortă
e) un odds ratio mai mare sau mai mic de 1 denotă că boala este este asociată cu expunerea
233.Selectaţi afirmaţiile greşite despre studiilor caz-martor:

a) odds ratio estimează adecvat riscul relativ dacă ratele de incidenţă ale bolii studiate sunt mari
26
b) permit calcularea riscului relativ
c) necesită, de regulă, eşantioane mai mici decât în studiile de cohortă
d) necesită, de regulă, eşantioane mai mari decât în studiile de cohortă
e) un odds ratio mai mare sau mai mic de I denotă că boala este este asociată cu expunerea
234.Precizaţi cauza neaplicării măsurilor asocierii, utilizate în studiile de cohortă, pentru studiile cazmartor:
a) lotul de control este selectate dintr-o populaţie diferită de cea a cazurilor
b) din cauza erorii de reprezentativitate
c) nu se pot calcula rate fără cunoaşterea expunerii
d) studiul caz control compară indivizii expuşi şi neexpuşi
e) din cauza erorii standard
235.Selectaţi afirmaţiile valabile pentru studiile caz-martor:

a) subiecţii de studiu din populaţia ţintă sunt alocaţi grupului de tratament sau celui de comparare
b) cazurile sunt persoanele care au problema de sănătate studiată
c) scopul studiului este de a decide dacă expunerea studiată poate fi responsabilă de condiţia de sănătate a
cazurilor
d) pentru a fi inclus în studiu cazul trebuie să aibă sigur problema de sănătate studiată
e) rudele cazurilor nu pot fi folosite pentru formarea de perechi
236.Selectaţi avantajele studiilor caz-control:

a) uşor de efectuat
b) utile pentru studierea bolilor rare
c) permit calculul incidenţei bolilor
d) permit stabilirea uşoară a relaţiei temporale dintre factor şi rezultat
e) sunt relativ ieftine
237.Selectaţi denumirile corecte pentru studiile experimentale:

a) intervenţionale
b) randomizate
c) terapeutice
d) anamnestice
e) de prevalenţă
238.Selectaţi caracteristica studiilor clinice:

a) sunt studii necontrolate
b) emit ipoteze care urmează a fi testate ulterior
c) cercetătorul nu administrează factorul studiat
d) dovedesc eficacitatea tratamentelor, intervenţiilor
e) sunt retrospective
239.Selectaţi domeniile de aplicare a studiilor clinice:

a) evaluarea eficacităţii vaccinurilor noi
b) experimentarea medicamentelor noi
c) evaluarea de noi conduite terapeutice
d) evaluarea unor programe de profilaxie
e) evaluarea expunerii la un factor de risc
240.Selectaţi caracteristica fazei I de experimentare a medicamentelor:

a) se efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100)
b) evaluează toleranţa şi siguranţa tratamentului
c) precizează eficacitatea optimală a tratamentului
d) se efectuează la 100-200 subiecţi
e) stabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative
241.Selectaţi caracteristica fazei 111 de experimentare a medicamentelor:

242.Selectaţi caracteristica fazei IV, postmarketing, de experimentare a medicamentelor:

27
b) are ca scop precizarea eventualelor indicaţii noi
c) urmăresc precizarea efectelor nedorite pe termen lung ale tratamentului
d) sunt efectuate după ce tratamentul este aprobat pentru utilizare generală
243.Selectaţi procedeul de selecţie, recomandat pentru repartizarea subiecţilor în loturile de studiu într- un studiu clinic
randomizat:
a) selecţia aleatoare simplă dirijată
b) selecţia aleatoare stratificată dirijată
c) selecţia aleatoare mecanică dirijată
d) selecţia aleatoare simplă sau stratificată
e) selecţia nonprobabilistică aleatoare
244.Selectaţi afirmaţia corectă cu privire la esantionarea neprobalistică în studiile clinice:

a) fiecare unitate are o probabilitate de selecţie independentă, mai mare decât zero
b) alegerea dirijată a grupelor de studio
c) alegerea grupelor de studiu se face la întîmplare
d) alegerea grupelor de studiu se face nedirijat
e) se aleg aleator grupe stratificate în funcţie de unele caracteristici (vârstă, sex)
245.Selectaţi caracteristicile studiului clinic controlat:

a) subiecţii incluşi în studiu trebuie să fie asemănători în ceea ce priveşte boala, mediul, maladiile associate
b) subiecţii trebuie să se deosebească numai prin administrarea tratamentului
c) unităţile de studiu se alocă randomizat în grupele de tratament
d) controlul poate fi efectuat prin atribuirea a cât mai multe variabile
e) controlul poate fi efectuat prin atribuirea a cât mai puţine variabile
246.Selectaţi afirmaţiile corecte pentru termenul „Randomizare”:

a) este o modalitate fezabilă de formare a grupurilor comparabile
b) oferă şanse egale oricărui individ de a primi oricare din tratamentele propuse
c) probabilităţile indivizilor de a fi repartizaţi în grupele de studiu sunt independente
d) pentru randomizare este utilizat tabelul cu numere aleatoare
e) probabilităţile indivizilor de a fi repartizaţi în grupele de studiu sunt dependente
247.Selectaţi afirmaţiile corecte cu referire la modelul de tratament „în paralel” din studiile clinice:
a) subiecţii ambelor grupe urmează o singură schemă terapeutică pe toată perioda studiului
b) necesită un număr mare de subiecţi din cauza variabilităţii pronunţate a rezultatelor
c) subiectul este alocat aleator într-un grup ce urmează o succesiune predefinită de tratamente unde fiece persoană
primeşte mai mult de un tratament
d) între tratamentele succesive poate fi o perioadă tară tratament, pentru a diminua efectele de lungă durată a
tratamentului administrai
e) perioada de urmărire trebuie să fie egală la toate tratamentele administrate
248.Selectaţi caracteristica fazei II de experimentare a medicamentelor:

a) se efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-10 0)
249.Selectaţi caracteristica modelului de tratament „de substituire" din studiile clinice:

a) se utilizează când formarea grupurilor de studiu este dificilă
b) fiecărui subiect luat în studiu i se administrează ambele scheme de tratament, pentm comparare
c) studiul poate fi întrerupt când se poate stabili o diferenţă semnificativă de eficacitate a tratamentului
d) variabilitatea de răspuns al unui subiect la două tratamente diferite este mai mică decât variabilitatea de răspuns a doi
subiecţi diferiţi
e) necesită administrarea tratamentului de scurtă durată cu o perioadă „de spălare" între tratamentele administrate
250.Selectaţi caracteristicile modelului de tratament „încrucişat (crossover)” din studiile clinice:

a) se utilizează când formarea grupurilor de studiu este dificilă
b) fiecărui subiect luat în studiu i se administrează ambele scheme de tratament, pentru comparare
c) studiul poate fi întrerupt când se poate stabili o diferenţă semnificativă de eficacitate a tratamentului
d) variabilitatea de răspuns al unui subiect la două tratamente diferite este mai mică decât variabilitatea de
răspuns a doi subiecţi diferiţi
28
e) necesită administrarea tratamentului de scurtă durată cu o perioadă „de spălare" între tratamentele
administrate
251.Selectaţi modalităţile de administrare a intervenţiei în studiul clinic randomizat:

a) dirijat
b) simplu orb
c) dublu orb
d) triplu orb
e) mechanic
252.Selectaţi caracteristica modalităţii de deschise de administrare a intervenţiei medicale în studiile clinice:

a) cercetătorul şi subiecţii din loturile de stuidu sunt informaţi referitor la tratamentul administrat
b) cercetătorul cunoaşte care este lotul test şi care este lotul martor
c) subiecţii nu cunosc în care lot au fost alocaţi
d) cercetătorul poate urmări lotul test cu o mai mare atenţie decât lotul martor
e) cercetătorul poate să nu observe unele aspecte apărute în lotul martor
253.Selectaţi afirmaţiile corecte despre studiile clinice randomizate:

a) grupurile de studiu sunt identice, cu excepţia tratamentului
b) pot fi retrospective
c) se numesc studii randomizate indiferent de modul alocării tratamentului
d) prima etapă furnizează informaţii despre eficacitatea tratamentului
e) sunt considerate mai valide decât studiile de cohortă
254.Selectaţi afirmaţiile corecte despre modalitatea de administrare a intervenţiei medicale „simplu orb”:
a) cercetătorul şi subiecţii din loturile de stuidu sunt informaţi referitor la tratamentul administrat
b) cercetătorul cunoaşte care este lotul test şi care este lotul martor
c) subiecţii nu cunosc în care lot au fost alocaţi
d) cercetătorul poate urmări lotul test cu o mai mare atenţie decât lotul martor
e) cercetătorul poate să nu observe unele aspecte apărute în lotul martor
255.Selectaţi afirmaţiile corecte despre modalitatea de administrare a intervenţiei medicale “dublu orb”:
a) cercetătorul nu cunoaşte în care lot au fost repartizaţi subiecţii
b) subiecţii nu cunosc în care lot au fost repartizaţi
c) cercetătorul primeşte produsele în ambalaje identice, cu numere de serie diferite, pe care le va comunica
conducătorului studiului, odată cu rezultatele
d) tratamentul administrat este necunoscut pentru trei persoane: cercetătorul, subiectul şi persoana ce măsoară criteriul
de raţionament
e) cercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la tratamentul administrat
256.Selectaţi caracteristica modalităţii de administrare a intervenţiei medicale „triplu orb”:

a) cercetătorul nu cunoaşte în care lot au fost repartizaţi subiecţii
b) subiecţii nu cunosc în care lot au fost repartizaţi
c) cercetătorul primeşte produsele în ambalaje identice, cu numere de serie diferite, pe care le va comunica
conducătorului studiului, odată cu rezultatele
d) tratamentul administrat este necunoscut pentru cercetător, subiect şi persoana ce măsoară criteriul de
raţionament
e) cercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la administrare
257.Selectaţi afirmaţiile corecte despre studiile clinice randomizate:

a) sunt studii experimentale retrospective
b) sunt considerate mai valide decât studiile caz-control
c) cu grupurile de studiu sunt identice, cu excepţia tratamentul
d) se utilizează pentru evaluarea eficacităţii tratamentelor
e) sunt esenţiale pentru observarea istoriei naturale a bolilor
258.Precizaţi ce măsoară riscul relativ (RR) în studiile clinice:

a) de câte ori este mai mare/mai mic riscul bolii la trataţi faţă de netrataţi
b) de câte ori este mai mare/mai mic riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
c) de câte ori este mai mare/mai mica punerea la bolnavi faţă de nonbolnavi
d) cu cât mai mare/mai mic impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
e) de câte ori este mai mare/mai mic impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
29
259.Selectaţi valoarea indicatorului, urmare analizei rezultatelor studiilor clinice, care denotă că intervenţia este factor de
protecţie:
a) RR > 1 şi semnificativ statistic
b) RR = 1 şi semnificativ statistic
c) RR <1 şi semnificativ statistic
d) RR < 2 şi semnificativ statistic
e) RRR < 1 şi semnificativ statistic
260.Selectaţi caracteristica termenului „Rata evenimentului experimental (REE)":

a) frecvenţa cazurilor de boală în grupul pacienţilor tratati cu substanţa activă
b) frecvenţa cazurilor de boală în grupul pacienţilor tratati cu placebo
c) diferenţa dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
d) numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva unul de la efectul nedorit
e) proporţia reducerii riscului urmare tratamentului administrat
261.Selectaţi afirmaţiile corecte despre prima etapă a studiilor clinice randomizate:

a) evaluează siguranţa tratamentului
b) oferă informaţii farmacologice despre tratament
c) oferă informaţii toxicologice despre tratament
d) evaluează toleranţa la tratament
e) evaluează eficacitatea tratamentului
262.Selectaţi caracteristica termenului „Rata evenimentului de control (REC)”:

a) frecvenţa cazurilor de boală în grupul pacienţilor tratati cu substanţa activă
b) frecvenţa cazurilor de boală în grupul pacienţilor tratati cu placebo
263.Selectaţi valoarea indicatorului, urmare analizei rezultatelor studiilor clinice, care denotă că intervenţia este
factor de risc:
a) RR>1 şi semnificativ statistic
b) RR = 1 şi semnificativ statistic
c) RR < 1 şi semnificativ statistic
d) RR > I şi nesemnificativ statistic
e) RRR > 1 şi semnificativ statistic
264.Selectaţi caracteristica termenului „Reducerea absolută a riscului (RAR)”:

a) proporţia pacienţilor din grupul tratat cu substanţa activă, care au răspuns pozitiv
b) proporţia pacienţilor din grupul tratat cu placebo, care au răspuns pozitiv
265.Selectaţi afirmaţiile corecte despre faza II, etapa II, studii clinice randomizate:
a) evaluează efectele de durată ale tratamentului
b) determină metoda-optimă de administrare
c) oferă informaţii toxicologice
d) evaluează toleranţa la tratament
e) stabileşte efectele secundare frecvente
266.Selectaţi caracteristica termenului „Reducerea relativă a riscului (RRR)":

a) proporţia pacienţilor din grupul tratat cu substanţa activă, care au răspuns pozitiv
b) proporţia pacienţilor din grupul celor trataţi cu placebo, care au răspuns pozitiv
c) diferenţa absolută dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
267.Selectaţi caracteristica termenului „numărul necesar a fi tratat (NNT)”:

a) numărul de pacienţi trataţi cu substanţa activă, care au făcut boală
b) numărul de pacienţi trataţi cu placebo, care au făcut boală
c) diferenţa absolută dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
d) numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva unul de la efectul
30
nedorit
e) proporţia reducerii riscului martor urmare tratamentului administrat
268.Selectaţi valorile indicatorilor de analiză a studiilor de cohortă, care denotă că factorul examinat se consideră indiferent:
a) RR> 1, RA > 0
b) RR = 1, RA = 0
c) RR< 1,RA<0
d) RR < 1, RA > 0
e) RRR =1, RAR = 0
269.Selectaţi caracteristica investigaţiei epidemioiogice intr-un studiu de cohortă:

a) se observă şi se măsoară concomitent expunerea şi rezultatul
b) pe un grafic Lexis corespunde culoarului oblic longitudinal
c) studiul porneşte de la expunere spre rezultat
d) studiul porneşte de la rezultat spre expunere
e) de regulă este retrospectivă
270.Selectaţi valorile indicatorilor de analiză a studiilor de cohortă, care denotă că factorul examinat se consideră de protecţie:
a) RR > 1, RA > 0
b) RR> I, RA <0
c) RR< I, RA <0
d) RR < 1, RA > 0
e) RRR < I, RAR <0
271.Precizaţi modul de selecţie al subiecţilor intr-un studiu de cohortă:

a) în funcţie de expunere
b) în funcţie de rezultat
c) mixtă
d) independent de expunere şi de rezultat
e) pe un grafic Lexis
272.Selectaţi sinonimele studiilor de cohortă;

a) etiologice
b) anamnestice
c) mixte
d) de aşteptare
e) de incidenţă
273.Selectaţi avantajele studiilor de cohortă:

a) permit calculul direct al RR pentru fiecare cohort
b) sunt utile pentm studierea maladiilor cu o perioadă de latenţă mare
c) rezultatele pot fi generalizate pe întreaga populaţie
d) necesită mai puţin timp pentru desfăşurarea studiului, decât studiile caz - control
e) rezultatele apar după acţiunea factorului de risc ce conferă studiului un caracter calitativ crescut
274.Selectaţi dezavantajele studiilor de cohortă:

a) sunt studii de durată, unele persoane pot deceda, migra sau refuza participarea
b) nu permit măsurarea directa a RR
c) studiază doar un singur efect
d) sunt costisitoare în termeni de timp. personal şi urmărire a pacienţilor
e) este dificil de a constitui un grup martor acceptabil
275.Selectati tipul studiului de cohortă recomandat pentru studiul factorului de risc cu frecvenţă joasă în populaţie:
a)prospectiv istoric
b) perimental tip I
c)prospectiv tip II
d)experimental tip II
e)prospectiv tip I
276.Selectaţi afirmaţia greşită despre studiile de cohortă:

a)de regulă sunt prospective
b)sunt studii analitice, observaţionale
c)se mai numesc studii longitudinale
d) sunt preferate pentru studierea expunerilor rare
31
e)sunt preferate pentru studiereabolilor cu perioada de latenţă mare
277.Selectaţi tipul studiului de cohortă recomandat pentru studiul factorului de risc cu frecvenţă mare în populaţie:
a) prospectiv tip II
b) prospectiv istoric
c) prospectiv tip 1
d) descriptiv tip II
e) descriptiv tip 1
278.Selectaţi afirmaţiile corecte despre studiile de cohortă:

a) de regulă sunt retrosprospective
b) sunt studii analitice, experimentale
c) se mai numesc studii longitudinale
d) sunt preferate pentru studierea expunerilor rare
e) sunt preferate pentru studierea bolilor cu perioada de latenţă mare
279.Alegeţi ce poate fi măsurat urmare analizei anchetelor de cohortă:

a) incidenţa bolii
b) forţa asociaţiei epidemiologice
c) impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
d) frecventa efectelor benefice ale medicamentului
e) frecventa efectelor adverse ale medicamentului
280.Selectaţi ce măsoară riscul relativ (RR) în studiile de cohortă:

a) forţa diferenţei
b) forţa asociaţiei
c) diferenţa
d) forţa corelaţiei
e) forţa impactului
281.Precizaţi ce denotă riscul atribuibil (RA) în studiile de cohortă:

a) de cîte ori este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
b) de cîte ori este mai mic riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
c) cu cît este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
d) cu cât este mai mare expunerea la bolnavi faţă de nonbolnavi
e) cu cât este mai mică expunerea la bolnavi faţă de nonbolnavi
282.Selectaţi valorile necesare ale riscului relativ (RR) care dovedesc existenţa asociaţiei epidemiologice dintre factorul de
risc şi boală:
a) egale cu 1 şi semnificativ statistic
b) mai mari decît 1 şi semnificativ statistic
c) mai mici decît 1 şi semnificativ statisticmai mari decît 1 şi nesemnificativ statistic
d) să nu depăşească intervalul [-2;2]
283.Selectaţi afirmaţia corectă pentru un risc relativ (RR) egal cu 1:

a) expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
b) expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi
c) nu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul la expuşişi neexpuşi este egal
d) expunerea creşte riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi
e) expunerea creşte riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
284.Selectaţi particularităţile studiilor de cohortă de tip II:

a) se utilizează în cazul frecvenţei înalte a factorului de risc în populaţie
b) se utilizează în cazul frecvenţei joase a factorului de risc în populaţie
c) se utilizează când expunerea afect rază anumite grupuri profesionale
d) sunt mai puţin expuse factorilor de confuzie
e) expuşii şi neexpuşii provin din populaţii diferite
285.Selectaţi concluzia valabilă pentru un risc relativ (RR) mai mare decît 1:
a) expunerea creşte riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi
b) nu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul la expuşi şi neexpuşi este egal
c) expunerea creşte riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
d) expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi
32
e) expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
286. Selectaţi afirmaţia greşită despre studiile de cohortă:

a) sunt forma cea mai riguroasă a studiilor analitice nc-experimentale
b) compară expunerea bolnavilor cu a celor sănătoşi
c) cercetărorul observă şi nu atribuie expunerea
d) se mai numesc studii etiologice
e) pot fi şi retrospective
287.Selectaţi concluzia corectă pentru un risc relativ (RR) mai mic decît I:
a) expunerea creşte riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
b) expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
c) nu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul la expuşi şi neexpuşi este egal
d) expunerea creşte riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi
e) expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi
288.Selectaţi valorile indicatorilor de analiză a studiilor de cohortă, care care denotă că factorul examinat se consideră de risc:
a) RR > 1, RA > 0
b) RR>J,RA<0
c) RR < 1, RA < 0
d) RR < 1, RA > 0
e) R.RR > 1, RAR > 0
289.Selectaţi dezavantajele studiilor de cohortă:

a) ineficiente în cazul expunerilor rare
b) necesită costuri mari pentru realizare
c) sunt dificil de administrat
d) necesită un număr mare de subiecţi pentru studiu
e) nu permit calculul direct al incidenţei bolii
290.Alegeţi indicatorul utilizat pentru măsurarea forţei asociaţiei epidemiologice:

a) riscul relative
b) reducerea riscului relativ
c) reducerea riscului absolut
d) numărul necesar de tratat
e) sporirea riscului absolut
291.Precizaţi în ce se măsoară mărimile relative:

a) în unitatea de măsură a fenomenului studiat
b) numai în procente
c) în coeficienţi, procente, promile, prodecimile, prosantimile
d) numai în promile
e) sunt mărimi adimensionale
292.Selectaţi afirmaţia corectă despre rată:

a) exprimă pondrea unei părţi a fenomenului faţă de fenomenul întreg
b) nu permite evidenţierea schimbărilor dinamice a fenomenului
c) caracterizează raportul dintre două totalităţi independente
d) nu permite compararea diferitor medii după nivelul fenomenului
e) poate fi generală şi specifică
293.Selectaţi rata specifică:

a) natalitatea
b) mortalitatea generală
c) morbiditatea
d) mortalitatea infantilă
e) fertilitatea general
294.Selectaţi rata generală:

a) mortalitatea infantilă
b) natalitatea
c) natalitatea pe medii rezidenţiale
d) mortalitatea pe grupe de vârstă
33
e) mortalitatea prin boli cardiovasculare
295.Selectaţi răspunsul corect cu referire la indicatorul extensiv:

a) exprimă ponderea fenomenului faţă de mediu
b) determină nivelul fenomenului în mediul care l-a produs
c) caracterizează raportul cotelor a două totalităţi independente
d) exprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de fenomenul întreg
e) permite evidenţierea modificărilor dinamice în structura fenomenului
296.Precizaţi ce caracterizează rata:

a) structura fenomenului
b) frecvenţa fenomenului
c) limita fenomenului
d) tendinţa centrală a fenomenului
e) poziţia fenomenul în mediu
297.Selectaţi indicatorul statistic de râport:

a) natalitatea pe sexe
b) asigurarea populaţiei cu medici
c) structura vizitelor în Centrele de Sănătate
d) dinamica morbidităţii pentru o perioadă de timp
e) ponderea avorturilor după indicaţii medicale
298.Precizaţi ce caracterizează indicatorul de proporţie:

e) poziţia fenomenul în mediu
299.Rata se utilizează pentru determinarea:

a) evidenţierii schimbărilor dinamice în frecvenţa fenomenului
b) structurii fenomeneului în medii şi perioade de timp diferite
c) compararea diferitor totalităţi după frecvenţa unui fenomen
d) frecvenţei fenomenului în alt fenomen
e) frecvenţei fenomenului într-un mediu
300.Indicatorul statistic intensiv caracterizează:

e) durata fenomenului
301.Selectaţi afirmaţia corectă despre indicatorul de raport:

a) se exprimă numai în procente
b) cuantifică frecvenţa fenomenului în mediul care îl produce
c) reprezintă cota unei părţi a fenomenului faţă de fenomenul intreg reprezintă
d) relaţia dintre doua totalităţi independente
e) reprezintă relaţia dintre doua totalităţi dependente
302.Selectaţi tipurile de mărimi relative:

a) de dinamică
b) de raport
c) de variaţie
d) de intensitate
e) de structură
303.Indicaţi condiţiile obligatorii pentru calcularea unei mărimi relative:

a) respectarea tehnicii de calcul
b) comparabilitatea termenilor raportului
c) omogenitatea colectivităţii statistică
d) prezenţa legăturii de corelaţie între termenii comparaţi
34
e) prezenţa bazei de comparaţie semnificativă pentru fenomenul analizat
304.Precizaţi ce caracterizează o rată:

a) intensitatea fenomenului
b) variabilitatea fenomenului
c) nivelul fenomenului
d) răspândirea fenomenului
e) omogenitatea fenomenului
305.Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la rată:

a) caracterizează raportul dintre două totalităţi independente
b) permite compararea diferitor medii după nivelul fenomenului
c) exprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de întregul fenomen
d) permite evidenţierea schimbărilor dinamice a fenomenului
e) poate fi generală si special
306.Selectaţi tipurile posibile de rate:

a) specific
b) standardizate
c) brute
d) globale
e) armonizate
307.Care afirmaţii sunt valabile pentru rata standardizată:

a) este o rată fictive
b) este o rată veridică
c) se utilizează numai în comparaţii
d) înlătură influenţa asemănărilor esenţiale
e) înlătură influenţa diferenţelorstructural
308.Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la rata specifică:

a) nu pierde din vedere „întregul"
b) se aplică pe populaţii omogene
c) se utilizează mult în studiile epidemiologice
d) se aplică pe subpopulaţii omogene
e) pierde din vedere „întregul"
309.Selectaţi afirmaţiile corecte despre indicatorul extensiv:

a) este un indicator cu caracter dinamic
b) nu face asociere între mediu şi fenomen
c) exprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de fenomenul întreg
d) se utilizează numai pentru analiza dinamicii fenomenului
e) nu permite evaluarea modificărilor dinamice ale fenomenului
310.Selectaţi afirmaţiile corecte despre indicatorul de raport:

a) de regulă se utilizează pentru a caracteriza structura asigurării populaţiei cu resurse
b) este similar cu indicatorul intensiv numai după tehnica de calcul
c) mai frecvent se utilizează pentru a caracteriza nivelul asigurării populaţiei cu resurse
d) este similar cu indicatorul intensiv după tehnica de calcul şi după esenţă
e) reprezintă raportul a două totalităţ dependente
311.Selectaţi tipurile de mărimi utilizate în cercetarea ştiinţifică:

a) discrete
b) absolute
c) relative
d) aproximale
e) medii
312.Selectaţi mărimile care pot reprezenta un indicator statistic:

a) relative de tip rată
b) medii
c) absolute
d) relative de raport
e) relative de tip proporţie
35
313.Selectaţi tipurile de mărimi relative:
a) rata
b) dominanta
c) raportul
d) proporţia
e) media
314.Selectaţi indicatorul de proporţie:

a) cota nou-născuţilor de sex masculin
b) asigurarea populaţiei cu medici
c) structura mortalităţii pe medii de reşedinţă
d) dinamica morbidităţii pentru o perioadă de timp
e) ponderea avorturilor după indicaţii medicale
315.Selectaţi ratele generale:

a) natalitatea
b) mortalitatea generală
c) mortalitatea maternă
d) mortalitatea infantilă
e) morbiditatea general
316.Selectaţi afirmaţiile corecte despre indicatorul intensiv:

a) este un indicator cu caracter dinamic
b) face asociere între mediu şi fenomen
c) exprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de fenomenul întreg
d) nu face asociere între mediu şi fenomen
e) poate fi brut şi standardizat
317.Selectaţi cauza omogenităţii termenilor seriei de variaţie:

a) valoarea înregistrată la celelalte unităţi
b) acţiunea factorilor esenţiali comuni
c) acţiunea factorilor întâmplători
d) numărul cazurilor înregistrate
e) tipul variabilei studiate
318.Selectaţi cauza variabilităţii valorilor individuale într-o serie de distribuţie:

a) acţiunea factorilor întâmplători
b) numărul cazurilor înregistrate
c) tipul variabilei studiate
d) valoarea înregistrată la celelalte unităţi
e) acţiunea factorilor esenţiali comuni
319.Precizaţi cauza care determină forma distribuţiei valorilor individuale în seria de variaţie:
a) tipul variabilei studiate
b) acţiunea factorilor întâmplători
c) acţiunea combinată a factorilor esenţiali şi întâmplători
d) valoarea înregistrată la celelalte unităţi
e) acţiunea factorilor esenţiali
320.Selectaţi definiţia corectă a seriei de variaţie:

a) şir de valori numerice ale caracteristicii studiate diferite ca valoare individuală şi dispuse într- o ordine
anumită
b) şir de valori numerice ale fenomenului studiat, diferite ca valoare agregată şi dispuse într-o ordine anumită
c) şir de valori nominative ale caracteristicii studiate, diferite ca valoare individuală şi dispuse într-o ordine anumită
d) şir de valori numerice ale unităţii studiate, diferite ca valoare individuală şi dispuse într-o ordine anumită
e) şir de valori numerice ale indicatorului studiat, diferite ca valoare individuală şi dispuse într-o ordine anumită
321.Selectaţi consecinţa stabilirii unui număr prea mic de grupe în seria de variaţie:
a) evidenţierea trăsăturilor esenţiale ale colectivităţii
b) ştergerea trăsăturilor esenţiale ale colectivităţii
c) fărâmiţarea colectivităţii
d) sporirea dificultăţii calculelor statistice ulterioare
36
e) sporirea calităţii concluziilor
322.Selectaţi afirmaţia greşită despre mediană:

a) se numeşte quartila a doua
b) se utilizează pentru descrierea variabilelor calitative
c) este influenţată de valorile extreme ale distribuţiei
d) înlocuieşte media aritmetică în cazdistribuţiilor asimetrice
e) se mai numeşte „modul de poziţiei”
323.Selectaţi forma distribuţiei vârstei intr-o grupă de studenţi, unde vârsta medie este de 22,4 ani, iar cea modală - 21 de ani:
a) simetrică
b) asimetrică pozitivă
c) bimodală
d) asimetrică negative
e) alternative
324.Selectaţi tipul asimetriei în cazul coeficientui de asimetrie Pearson egal cu -0,48:

a) asimetrică negativă
b) asimetrică pozitivă
c) bimodală negativă
d) simetrică pozitivă
e) simetrică negative
325.Selectaţi tipul asimetriei dacă valoarea coeficientului de asimetrie Pearson este 0.77:
a) bimodală negativă
b) simetrică negativă
c) asimetrică pozitivă
d) simetrică pozitivă
e) asimetrică negative
326. Selectaţi formula corectă de calcul a coeficientului de asimetrie Pearson:

a) Cas=Xar-Mo/σ
b) Cas=Xar-Me/σ
c) Cas=Mo-Xar/σ
d) Cas=Me-Xar/σ
e) Cas=Xar-Mo/Xar
327.Selectaţi mărimile medii de poziţie:
a) mediana
b) media aritmetică
c) dominant
d) amplitudinea
e) modulul
328.Precizaţi indicatorul care redă esenţialul într-o colectivitate statistică:

a) coelicientul de variaţie
b) mediana
c) modulul
d) media aritmetică
e) dispersia
329.Selectaţi afirmaţiile corecte pentru gruparea pe intervale a seriei de variaţie:

a) permite restrângerea volumului mare de date iniţiale
b) nu evidenţiază structura colectivităţii cercetate
c) evidenţiază structura colectivităţii cercetate
d) permite păstrarea infonnaţiilor iniţiale
e) scoate în evidenţă proprietăţile esenţiale ale colectivităţii
330.Indicaţi consecinţele stabilirii unui număr prea mare de grupe în seria de variaţie:
a) ştergerea trăsăturilor esenţiale ale colectivităţii
b) fărâmiţarea colectivităţii
c) evidenţierea dificilă a trăsăturilor esenţiale ale colectivităţii
d) sporirea gradului de dificultate a calculelor statistice ulterioare
37
e) micşorarea gradului de dificultate a calculelor statistice ulterioare
331.Identificaţi operaţiunile de grupare a seriilor de variaţie:

a) stabilirea numărului de unităţi de observaţie
b) stabilirea numărului de grupe
c) calcularea mărimii intervalului de amplitudine
d) calcularea mărimii intervalului de grupare
e) repartizarea valorilor individuale ale caracteristicii în grupe
332.Selectaţi tipurile de reprezentări grafice valabile pentru seria de variaţie:

a) historiograma
b) poligonul de frecvenţe
c) histograma
d) poligonul de proporţii
e) cronograma
333.Selectaţi afirmaţiile valabile pentru mărimea medie:

a) defineşte cel mai bine tendinţa centrală a unei distribuţii
b) defineşte cel mai bine variaţia unei distribuţii
c) nivelează variaţiile valorilor individuale
d) evidenţiază variaţiile valorilor individuale
e) exprimă sintetic esenţialul unui fenomen
334.Selectaţi cerinţele înaintate unei medii:

a) să nu fie sensibilă la fluctuaţiile de selecţie
b) să fie definită în mod precis
c) să posede proprietăţi clare numai pentru specialişti
d) să fie sinteza majorităţii observaţiilor înregistrate
e) să fie independentă de dorinţa utilizatorului
335.Precizaţi cerinţele pe care trebuie să le satisfacă o medie:

a) să fie expresia tuturor observaţiilor înregistrate
b) să fie simplu şi rapid de calculat
c) să posede proprietăţi clare chiar şi pentru nespecialişti
d) să fie dependentă de dorinţa utilizatorului
e) să fie puţin sensibilă la fluctuaţiile de selecţie
336.Selectaţi afirmaţiile corecte despre media aritmetică:

a) suma abaterilor individuale de la medie este egală cu zero, indiferent de tipul distribuţiei
b) nu este influenţată de valorile aberante
c) aceleaşi rezultate prin diferite formule de calcul
d) nu este obligatoriu să coincidă cu vreo valoare individuală înregistrată
e) este unică intr-o serie de variaţie
337.Selectaţi proprietăţile mediei aritmetice:

a) se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii studiate
b) poate fi calculată şi pentru variabile călitative
c) obligator coincide cu o valoare individuală înregistrată
d) este sensibilă la valorile extreme
e) nu are unitate de măsură
338.Selectaţi componentele formulei mediei aritmetice ponderate:

a) valoarea individual
b) numărul de cazuri
c) numărul de grade de libertate
d) frecvenţele de apariţie a valorilor individuale
e) numărul de cazuri minus unu
339.Selectaţi afirmaţiile corecte despre mediană:

a) este influenţată de valorile extreme ale distribuţiei
b) substituie media in distribuţiile asimetrice
c) este un parametru uzual pentru scala ordinală
d) se plasează la mijlocul seriei de variaţie
38
e) se mai numeşte „modul de poziţie"
340.Selectaţi domeniile de utilizare a medianei:

a) caracterizarea tendinţei centrale în cazul distribuţiilor vădit asimetrice
b) determinarea valorii medii în serii formate din valori calitative
c) determinarea valorii medii în serii cu intervale neegale de grupare
d) caracterizarea obligatorie a tendinţei centrale în cazul distribuţiilor simetrice
e) stabilirea dozelor letale
341.Selectaţi afirmaţiile greşite despre modul:

a) pe graficul repartiţiei corespunde punctului maxim al acestuia
b) preferat mediei în industria confecţiilor
c) inutil pentru caracterizarea distribuţiei asimetrice
d) inutil pentru caracterizarea distribuţiei variabilelor calitative
e) inutil pentru stabilirea dozelor letale
342.Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la dominantă:

a) poate fi calculată pe scala nominală
b) este utilă pentru caracterizarea distribuţiei asimetrice
c) este valoarea individuală cu cea mai mare frecvenţă
d) inutilă pentru caracterizarea distribuţiei simetrice
e) nu poate fi calculată pe scala de interval
343.Selectaţi afirmaţiile corecte despre distribuţia perfect simetrică:

a) media este egală cu cuartila a doua
b) modulul este egal cu media
c) media este egală cu dominanta
d) mediana este egală cu media
e) modulul este mai mic decât mediana
344.Selectaţi afirmaţiile valabile pentrru analiza formei de distribuţie:

a) în cazul asimetriei pozitive predomină valorile micijale caracteristicii
b) distribuţia perfect simetrică este caracterizată prin egalitatea dintre medie, mediană şi modul
c) pentru distribuţia asimetrică negativă este specifică predominarea valorilor mari ale caracteristicii
d) în cazul asimetriei pozitive predomină valorile mari ale caracteristicii
e) în cazul asimetriei negative predomină valorile mici ale caracteristicii
345.Selectaţi probabilitatea maximă a unei persoane de a avea valoarea IQ-ului între 131 şi 145. dacă IQ-ul mediu al
populaţiei este 100 şi deviaţia standard –15:
a) 13,6%
b) 6, 42 %
c) 2,14%
d) 4,28%
e) 12,84%
346.Precizaţi relaţiile existente intr-o distribuţie asimetrică pozitivă:

a) media este mai mare decât mediana
b) media este mai mare decât cuartila a doua
c) dominanta este mai mică decât media
d) media este egală cu modulul
e) media este mai mare decât modulul
347.Precizaţi relaţiile existente intr-o distribuţie asimetrică negativă:

a) media este mai mare decât mediana
b) media este mai mică decât cuartila a doua
c) dominanta este mai mare decât media
d) media este mai mică decât mediana
e) media este mai mare decât modulul
348.Selectaţi afirmaţiile valide pentru distribuţia perfect simetrică:

a) media este egală cu mediana şi modulul
b) graficul are formă „de clopot"
c) frecvenţele se distribuie simetric la dreapta şi la stânga valorii centrale
d) repartiţia corespunde curbei Gauss-Laplace
39
e) acţiunea factorilor întâmplători are caracter neregulat
349.Selectaţi afirmaţiile corecte despre decile şi centile:

a) sunt utilizaţi îndeosebi pentru seriipronunţat asimetrice
b) se calculează doar pentru serii cu amplitudine mare a variaţiei
c) sunt utilizaţi îndeosebi pentru serii simetrice
d) se calculează doar pentru serii statistice cu număr mare de grupe
e) se calculează doar pentru serii statistice cu număr mic de grupe
350.Selectaţi afirmaţia corectă referitor la amplitudinea absolută a variaţiei (A):

a) este un indicator relevant al variaţiei
b) nu are formă concretă de exprimare
c) are formă concretă de exprimare
d) este raportul dintre abaterea pătrntică şi nivelul mediu al seriei
e) este rapdrtul dintre amplitudinea relativă şi media aritmetică
351.Selectaţi afirmaţia greşită despre dispersie:

a) nu are formă concretă de exprimare
b) se mai numeşte abatere standard sau abatere tip
c) este indicator cu valoare teoretică
d) este indicator util pentru testarea ipotezelor statistice
e) este o mărime abstractă
352.Selectaţi afirmaţia corectă despre abaterea medie pătratică:

a) este direct proporţională cu omogenitatea colectivităţii studiate
b) ţine seama numai de valorile extreme
c) exprimă cu cât se abate, în mediu, fiecare valoare individuală de la media valorilor
d) permite compararea variaţiei a două populaţii care se exprimă în unităţi de măsură diferite
e) nu are formă concretă de exprimare
353.Identificaţi dezavantajul abaterii medii pâtratice:

a) reprezintă un parametru al legii distribuţiei normale
b) se măsoară în unitatea de măsură a caracteristicii studiate
c) nu poate fi folosită pentru stabilirea volumului eşantionului
d) nu se utilizează în calcule de corelaţie
e) nu pune în evidenţă influenţa abaterilor mari
354.Selectaţi indicatorul invers proporţional coeficientului de variaţie:

a) abaterea medie pătratică
b) dispersia
c) media aritmetică
d) abaterea medie lineară
e) amplitudinea variaţiei
355.Precizaţi câte procente din populaţie vor aveaIO-ul în intervalul valoric 90-110 dacă IQ-ul mediu al populaţiei este 100 şi
abaterea standard -10:
a) 75,45%
b) 76,26%
c) 95,45%
d) 66,28%
e) 68,26%
356.Selectaţi indicatorul util pentru măsurarea gradului de omogenitate a unei colectivităţi statistice:
a) coeficientul de corelaţie
b) media aritmetică
c) abaterea individuală
d) coeficientul de variaţie
e) mediana
357.Precizaţi intervalul valoric considerat normal pentru cercetările experimentale:

a) media ± 2σ
b) media ± 3σ
c) media ± 2,5σ
d) media ± 1σ
40
e) media ± 1,5σ
358.Precizaţi intervalul valoric considerat normal pentru cercetările clinice:

a) media ± 1σ
b) media ± 2,5σ
c) media ± 3σ
d) media ± 1,5σ
e) media ± 2σ
359.Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la amplitudinea absolută a variaţiei (A):

a) se mai numeşte câmp de variaţie
b) se bazează numai pe valorile extreme ale seriei
c) se bazează pe toate valorile seriei
d) nu este sensibilă la valorile aberante
e) este un indicator cu semnificaţie sporită
360.Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la amplitudinea absolute a variaţiei (A):

a) măsoară distanţă dintre capetele seriei statistice
b) este un indicator adimensional
c) se utilizează pentru stabilirea mărimii intervalului de grupare in seria de variaţie
d) este influenţată de valorile extreme
e) este un indicator cu semnificaţie redusă
361.Selectaţi particularităţile abaterii individuale de la medie:

a) oferă informaţii la nivel populaţional
b) oferă informaţii la nivel individual
c) nu măsoară variaţia totală
d) este un indicator cu semnificaţie redusă
e) măsoară variaţia totală a caracteristicii
362.Selectaţi afirmaţiile corecte despre dispersie:

a) se mai numeşte varianţă sau moment centrat de gradul doi
b) măsoară variaţia totală a unei caracteristici
c) se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii cercetate
d) se foloseşte ca bază de calcul pentru media pătratică
e) este sensibilă la prezenţa valorilor extreme
363.Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la abaterea medie pătratică:

a) permite compararea variaţiei a două populaţii care se exprimă în unităţi de măsură diferite
b) permite compararea variaţiei a două populaţii care se exprimă în aceeaşi unitate de măsură
c) este invers proporţională cu omogenitatea eşantionului
d) verifică reprezentativilatea mediei aritmetice
e) este indicator simplu al variaţiei
364.Selectaţi afirmaţiile greşitc-jlespre coeficientul de variaţie:

a) este un indicator simplu al variaţiei
b) este expresia relativă a abaterii standard
c) valorile nici ale coeficientului reflectă neomogenitatea colectivităţii
d) arată cu cât este mai mare abaterea standard faţă de media aritmetică
e) permite compararea variaţiei a două populaţii care se exprimă în unităţi de măsură diferite
365.Selectaţi particularităţile variabilei standardizate:

a) exprimă poziţia unităţii statistice faţă de medie şi faţă de împrăştiere
b) permite compararea mărimilor provenite din distribuţii diferite
c) se mai numeşte abatere normal
d) este independent de valoarea abaterii standart
e) exprimă poziţia unităţii statistice numai faţă de împrăştiere
366.Selectaţi ce denotă valorile coeficientului de variaţie peste ± 35%:

a) dispersie mare a datelor
b) omogenitate a eşantionului
c) heterogenitate a eşantionului
41
d) imposibilitatea generalizării rezultatelor
e) împrăştiere mică a datelor
367.Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la coeficientul de variaţie:

a) este direct proporţional cu media aritmetică
b) este direct proporţional cu abaterea standard
c) este invers proporţional cu media aritmetică
d) se exprimă numai în procente
e) poate fi exprimat în procente şi coeficienţi
368.Selectaţi componentele formulei de calcul a abaterii standard în eşantion:

a) volumul colectivităţii selective
b) volumul colectivităţii generale
c) abaterile valorilor individuale de la medie
d) abaterile individuale ale valorilor medii de la medie
e) frecvenţele de apariţie a valorilor individuale
369.Selectaţi afirmaţia corectă despre eroarea de tip II:

a) acceptarea ipotezei nule adevărate
b) respingerea ipotezei nule false
c) acceptarea ipotezei nule false
d) acceptarea ipotezei alternative adevărate
e) respingerea ipotezei alternative false
370.Selectaţi afirmaţia corectă despre eroarea de tip I:

a) acceptarea ipotezei nule adevărate
b) respingerea ipotezei nule adevărate
c) acceptarea ipotezei nule false
d) acceptarea ipotezei alternative adevărate
e) respingerea ipotezei nule false
371.Precizaţi ce reprezintă pragul de semnificaţie al studiului:

a) probabilitatea de a comite eroarea de tip I
b) probabilitatea de a comite eroarea de tip II
c) probabilitatea de a comite concomitent eroarea de tip I şi II
d) probabilitatea de a nu comite eroarea de tip I
e) probabilitatea de a nu comite eroarea de tip II
372.Selectaţi varianta corectă de răspuns pentru nivelul beta al studiului:

a) probabilitatea de a comite eroarea de tip I
b) probabilitatea de a comite eroarea de tip II
c) probabilitatea de a nu comite eroarea de tip II
d) probabilitatea de a comite concomitent eroarea de tip I şi II
e) probabilitatea de a nu comite eroarea de tip I
373.Selectaţi afirmaţia corectă pentru noţiunea „puterea studiului”:

a) probabilitatea de a găsi o diferenţă, care, într-adevăr există
b) probabilitatea de a găsi o diferenţă, care într-adevăr nu există
c) probabilitatea de a nu găsi nici o diferenţă, care într-adevăr nu există
d) probabilitatea de a nu găsi o diferenţă, care într-adevăr există
e) probabilitatea de a măsura diferenţa, care într-adevăr există
374.Precizaţi denumirea corectă a multiplului erorii standard, care determină mărimea intervalului de confidenţă:
a) test de semnificaţie
b) interval de semnificaţie
c) nivel de confidenţă
d) nivel de semnificaţie
e) prag de semnificaţie
375.Cum se se consideră eroarea standard procentuală cu valoarea mai mică de 1%:

a) acceptabilă
b) inacceptabilă
c) dubioasă
d) moderată
42
e) accentuate
376.Selectaţi una din componentele necesare de cunoscut pentru aplicarea testului Student:
a) mediile sau probabilităţile comparate
b) pragul de semnificaţie
c) erorile standarde procentuale
d) erorile maxime admise
e) testul de semnificaţie
377.Selectaţi cazurile de utilizare ale testului Student:

a) pentru determinarea corelaţiei dintre două medii
b) pentru aprecierea semnificaţiei diferenţei dintre două medii
c) pentru aprecierea semnificaţiei diferenţei dintre două mărimi absolute
d) pentru aprecierea variaţiei unui fenomen
e) pentru aprecierea valorii erorii testului de semnificaţie
378.Precizaţi ce trebuie de tăcut pentru a reduce eroarea standard de două ori:

a) volumul eşantionului trebuie mărit de două ori
b) volumul eşantionul nu se va modifica
c) volume eşantionul trebuie mărit de patru ori
d) volumul eşantionul trebuie mărit de trei ori
e) volumul eşantionului trebuie micşorat de patru ori
379.Selectaţi afirmaţiile corecte despre eroarea de tip I:

a) este probabilitatea respingerii ipotezei nule adevărate
b) este probabilitatea acceptării ipotezei nule false
c) este probabilitatea respingerii ipotezei alternative adevărate
d) este probabilitatea acceptării ipotezei alternative false
e) este probabilitatea respingerii ipotezei nule false
380.Selectaţi afirmaţiile corecte despre eroarea de tip II:

a) este probabilitatea respingerii ipotezei nule false
b) este probabilitatea respingerii ipotezei alternative adevărate
c) este probabilitatea acceptării ipotezei nule false
d) este probabilitatea respingerii ipotezei nule adevărate
e) este probabilitatea acceptării ipotezei alternative false
381.Selectaţi componentele formulei de calcul a erorii standard pentru variabilele calitative:

a) abaterea medie pătratică
b) probabilitatea producerii evenimentului în eşantion
c) probabilitatea lipsei evenimentului în eşantion
d) volumul eşantionului
e) pragul de semnificaţie
382.Selectaţi componentele formulei de calcul a erorii standard pentru variabilele cantitative:

a) probabilitatea producerii evenimentului în eşantion
b) pragul de semnificaţie
c) volumul eşantionului
d) abaterea medie pătratică
e) probabilitatea lipsei evenimentului în eşantion
383.Selectaţi afirmaţia corectă referitor la intervalul de confidenţă:

a) este intervalul valoric, determinat cu ajutorul erorii standard, în care se vor situa parametrii de eşantion
b) este intervalul valoric, determinat cu ajutorul erorii standard în care se vor afla parametrii populaţiei
statistice
c) este intervalul valoric, determinat cu ajutorul erorii standard, în care nu se vor afla parametrii populaţiei statistice
d) este intervalul valoric, determinat cu ajutorul erorii standard procentuale, în care se vor afla parametrii de eşantio
e) este intervalul valoric, determinat cu ajutorul abaterii standard, în care se vor afla parametrii populaţiei statistice
384.Selectaţi afirmaţiile corecte despre intervalul de confidenţă:

a) este dependent de mărimeaerorii standard
b) este direct proporţional cu mărimea pragului de semnificaţie
c) este direct proporţional cu mărimea testului de semnificaţie
d) este direct proporţional cu mărimea nivelului de încredere
43
e) este independent de mărimea erorii standard
385.Selectaţi denumirea corectă a probabilitatăţii de situare a parametrilor populaţiei statistice în afara intervalului de
confidenţă:
a) test de semnificaţie
b) prag de semnificaţie
c) nivel de semnificaţie
d) interval de confidenţă
e) nivel de confidenţă
386.Selectaţi valorile pragurilor de semnificaţie utilizate în cercetările medicale:

a) 0,05
b) 0,27
c) 0,01
d) 0,1
e) 0,001
387.Selectaţi afirmaţiile corespunzătoare datelor statistice de tip ”pereche":

a) sunt rezultatul măsurării repetate ale parametrilor la aceeaşi subiecţi
b) sunt rezultatul măsurării repetate ale parametrilor la diferiţi subiecţi
c) sunt rezultatul măsurării repetate ale parametrilor la subiecţi selectaţi prin metoda perechilor
d) sunt rezultatul măsurării repetate ale parametrilor la părinţi şi copii
e) sunt rezultatul măsurării repetate ale parametrilor la profesori şi studenţi
388.Selectaţi testele statistice neparametrice:

a) Wilcoxon
b) Fischer-Snedecor
c) Mann-Whitney
d) Student
e) ANOVA
389.Identificaţi testele statistice parametrice:

a) ANOVA
b) Wilcoxon
c) Fischer-Snedecor
d) Mann-Whitney
e) Student
390.Selectaţi condiţiile de utilizare a testelor parametrice:

a) distribuţia de eşantion respectă distribuţia normală
b) normalitatea distribuţiei de eşantion poate fi testată
c) distribuţia de eşantion nu respectă distribuţia normală
d) necesită cunoaşterea valorilor mediei şi abaterii standard
e) nu necesită cunoaşterea valorilor mediei şi abaterii standard
391.Selectaţi condiţiile de utilizare a testelor neparametrice:

a) distribuţia de eşantion nu respectă distribuţia normală
b) normalitatea distribuţiei de eşantion nu poate fi testată
c) distribuţia de eşantion respectă distribuţia normală
d) necesită cunoaşterea valorilor mediei şi abaterii standard
e) nu necesită cunoaşterea valorilor mediei şi abaterii standard
392.Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la testul x2:

a) poate fi utilizat numai pentru un eşantion
b) poate fi utilizat pentru variabile măsurate pe scala ordinal
c) poate fi utilizat pentru variabile măsurate pe scala de raport
d) poate fi utilizat pentru unu, două şi mai mult de doua eşantioane
e) poate fi utilizat numai pentru două eşantioane
393.Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la testul x2:

a) poate fi utilizat pentru date normal distribuite
b) poate fi utilizat pentru date pereche
c) este un test parametric robust
d) poate fi utilizat pentru analiza variabilelor calitative alternative
44
e) poate li utilizat pentru datele măsurate pe scala nominală
394.Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la testul Mann-Witney:

a) este unul din cele mai puternice teste neparametrice
b) este unul din cele mai puternice teste parametrice
c) poate fi utilizat numai în eşantioane mari
d) necesită numai măsurători de tip rang
e) nu este interesat de normalitatea distribuţiei datelor
395.Selectaţi conceptele, utilizate în testarea semnificaţiei mărimilor relative şi medii:

a) eroarea standard şi intervalul de încredere
b) eroarea standard şi amplitudinea relativă
c) testul de semnificaţie şi pragul de semnificaţie
d) eroarea standard şi eroarea limită
e) nivelul de semnificaţie şi nivelul de încredere
396.Selectaţi modalităţile de creştere a exactităţii estimărilor:

a) creşterea omogenităţii totalităţii statistice
b) mărirea volumului colectivităţii supuse studiului
c) micşorarea valorii erorii standard
d) creşterea valorii pragului de semnificaţie
e) creşterea valorii abaterii standard
397.Selectaţi afirmaţia corectă cu privire la datele statistice independente:

a) sunt rezultatul măsurării repetate ale parametrilor la aceeaşi subiecţi
b) sunt rezultatul măsurării repetate ale parametrilor la diferiţi subiecţi
c) sunt rezultatul măsurării repetate ale parametrilor la subiecţi selectaţi prin metoda perechilor
d) sunt rezultatul măsurării repetate ale parametrilor la părinţi şi copii
e) sunt rezultatul măsurării repetate ale parametrilor la profesori şi studenţi
398.Selectaţi testul potrivit pentru determinarea legăturii dintre calificativul semestrial acordat şi nota la examen:
a) coeficientul de asociere Yulle
b) coeficientul de corelaţie Mann-Whitney
c) coeficientul de corelaţie Student
d) coeficientul de corelaţie Pearson
e) coeficientul de corelaţie Spearman
399.Selectaţi afirmaţia greşită referitor la graficul de corelaţie:

a) are aspectul unui nor de puncte se mai numeşte şi corelogramă
b) arată forma şi intensitatea precisă a legăturii
c) indică existenţa sau lipsa legăturii
d) arată sensul şi intensitatea aproximativă a legăturii
400.Urmare testării semnificaţiei coeficientului de corelaţie a fost obţinută valoarea t=3,46, valoarea critică t pentru p<0,05
fiind 2,06. Selectaţi concluzia corectă:
a) coeficientul de corelaţie este nesemnificativ
b) coeficientul de corelaţie este dubios
c) coeficientul de corelaţie este semnificativ
d) coeficientul de corelaţie este important
e) coeficientul de corelaţie este neimportant
401.Selectaţi caracteristicile corelogramei în cazul legăturii de corelaţie directe:

a) norul de puncte se dispune fuziform, oblic de sus în jos
b) norul de puncte se dispune fuziform, oblic de jos în sus
c) norul de puncte se dispune fuziform, oblic de la stânga la dreapta
d) norul de puncte se dispune fuziform, oblic de la dreapta la stânga
e) punctele se dispun pe toată reţeaua grafică
402.Selectaţi indicatorul recomandat pentru aprecierea legăturilor de corelaţie liniare:

a) raportul de corelaţie
b) coeficientul de convergenţă
c) coeficientul de corelaţie
d) coeficientul de regresie
45
e) coeficientul de variaţie
403.Selectaţi indicatorul recomandat pentru aprecierea legăturilor de corelaţieneliniare:

a) raportul de corelaţie
b) raportul de convergenţă
c) coeficientul de corelaţie
d) raportul de regresie
e) raportul de variaţie
404.Precizaţi ce denotă valoarea coeficientului de corelaţie “±1”:

a) corelaţie slabă între fenomene
b) corelaţie perfectă între fenomene
c) corelaţie'putemică între fenomene
d) corelaţie medie între fenomene
e) corelaţie relativă între fenomene
405.Alegeţi afirmaţia greşită despre coeficientul de corelaţie liniară:

a) este un indicator sintetic al intensităţii legăturii dintre două fenomene
b) are valori cuprinse în intervalul [-1,1]
c) poate fi calculat numai pentru caracteristici cantitative
d) este semnificativ în cazul legăturilor neliniare
e) este semnificativ în cazul legăturilor liniare
406.Selectaţi testul potrivit pentru determinarea legăturii dintre vârsta de gestaţie şi greutatea la naştere:
e) coeficientul de corelaţie Spearman
407.Selectaţi tipurile de corelaţie după natura relaţiei de cauzalitate:

a) liniare
b) funcţionale
c) directe
d) statistice
e) inverse
408.Selectaţi tipurile de corelaţie după formă legătura de corelaţie:

a) liniară
b) pozitivă
c) nergativă
d) curbilinie
e) directă
409.Selectaţi afirmaţiile valabile pentru corelaţiile statistice:

a) sunt vremelnice
b) pof fi numai într-un singur sens
c) sunt permanente
d) unei valori numerice a variabilei X corespunde o medie a valorilor variabilei
e) unei valori numerice a variabilei X îi corespunde strict o valoare a variabilei Y
410.Selectaţi testul potrivit pentru determinarea legăturii dintre gravitatea pneumoniei şi numărul de complicaţii ale acestea:
a) coeficientul de corelaţie Pearson
b) coeficientul de asociere Yulle
c) coeficientul de corelaţie Spearman
d) coeficientul de corelaţie Student
e) coeficientul de corelaţie Mann-Whitney
411.Selectaţi afirmaţiile corecte despre corelaţiile statistice:

a) nu sunt perfecte
b) exprimă legătura de la cauză la efect dintre fenomene
c) exprimă legătura de dependenţă dintre fenomene
d) sunt mai dificil de pus în evidenţă
e) sunt rigide, perfecte
46
412.Selectaţi afirmaţiile valide privind legătura directă de corelaţie:
a) se stabileşte între fenomene, care evoluează în acelaşi sens
b) presupune evoluţia în acelaşi sens a fenomenelor correlate, dar nu cu ageeaşi unitate de măsură
c) se stabileşte între fenomene, care evoluează în sens opus
d) presupune evoluţia în acelaşi sens a fenomenelor corelate, cu aceeaşi unitate de măsură
e) dacă un fenomen creşte, creşte şi cel cu care se corelează
413.Selectaţi afirmaţiile valide privind legătura inversă de corelaţie:

a) se stabileşte între fenomene, care evoluează în acelaşi sens
b) presupune evoluţia în acelaşi sens a fenomenelor corelate, dar nu cu aceeaşi unitate de măsură
c) se stabileşte între fenomene, care evoluează în sens opus
d) presupune evoluţia în sens opus a fenomenelor corelatej dar nu cu aceeaşi unitate de măsură
e) dacă un fenomen creşte, cel cu care se corelează scade
414.Selectaţi componentele obligatorii ale analizei corelaţiei:

a) aprecierea intensităţii legăturii de corelaţie
b) testarea semnificaţiei legăturii de corelaţie
c) analiza variaţiei legăturii de corelaţie
d) determinarea direcţiei şi formei legăturii de corelaţie
e) determinarea valorii coeficientului de aproximaţie
415.Alegeţi coeficienţii de corelaţie neparametrici:

a) coeficientul de corelaţie Pearson
b) coeficientul de corelaţie Spearman
c) coeficientul de corelaţie Kendall
d) coeficientul de corelaţie Yulle
e) coeficientul de corelaţie eta
416.Selectaţi afirmaţiile corecte privitor la coeficientul de determinare:

a) este dependent de volumul eşantionului
b) se aplică în cazul unui coeficient de corelaţie liniară semnificativ
c) se aplică indiferent de semnificaţia statistică a coeficientului de corelaţie liniară
d) arată câ din dispersia totală a rezultatului este explicată de variaţia factorului
e) necesită analiză minuţioasă în cazurile eşantioanelor mari
417.Selectaţi caracteristicile corelogramei în cazul legăturii delcorelaţie inverse:

a) norul de puncte se dispune fusiform, oblic de sus în jos
b) norul de puncte se dispune fusiform, oblic de jos în sus
c) norul de puncte se dispune fuziform, oblic de la stânga la dreapta
d) norul de puncte se dispune fuziform, oblic de la dreapta la stânga
e) punctele se dispun pe toată reţeaua grafică
418.Selectaţi testul potrivit pentru determinarea legăturii dintre numărul de vaccinaţi şi incidenţa bolii, conform.datelor unui
tabel 2x2:
e) coeficientul de corelaţie Speannan
419.Urmare testării semnificaţiei coeficientului de corelaţie a fost obţinută valoarea t=1,96, valoarea critică t pentru p<0,05
fiind 1,96. Selectaţi concluzia corectă:
a) coeficientul de corelaţie este nesemnificativ
b) coeficientul de corelaţie este dubios
c) coeficientul de corelaţie este semnificativ
d) coeficientul de corelaţie este important
e) coeficientul de corelaţie este neimportant
420.Selectaţi cât din variaţia efectului medicamentului este determinată de doza acestuia, dacă coeficientul de corelaţie
Pearson = 0,9:
a) 91%
b) 81%
c) 50%
d) 71%
47
e) 61%
48

Teste

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Selectaţi afirmaţia corectă despre statistică:

2. Indicaţi obiectivul fundamental al statisticii:

3. Selectaţi afirmaţia incorectă referitor la colectivitatea statistică:

4. Selectaţi semnificaţiile corecte ale termenului de statistică:

5. Selectaţi obiectivele biostatisticii:

6. Precizaţi cum se numeşte elementul componenet al colectivitaţii statistice:

7. Selectaţi un tip al colectivităţii statistice:

8. Precizaţi denumirea criteriului ce caracterizează unitatea statistică:

9. Selectaţi clasificarea corectă a variabilelor statistice:

11. Selectaţi activitatea specifică etapei de prelucrare statistică:

12. Selectaţi categoria corectă de clasificare pentru variabila „număr de bolnavi":

14. Selectaţi categoria corectă de clasificare pentru variabila „colesterol”:

15. Selectaţi categoria corectă de clasificare pentru variabila „grupa sanguină”:

16. Selectaţi funcţiile indicatorului statistic:

17. Selectaţi funcţia care NU aparţine indicatorului statistic:

18. Selectaţi afirmaţia greşită despre scala de interval:

19. Selectaţi scala corectă pentru măsurarea variabilei „greutatea”:

20. Selectaţi scala corectă pentru măsurarea variabilei „culoarea ochilor”:

21. Selectaţi scala corectă pentru măsurarea variabilei "grupa sanguină":

23. Selectafi afirmaţia validă despre cercetarea statistică curentă:

24. Selectaţi afirmaţia corectă despre recensământ:

25. Precizaţi modul corect de calcul a probabilităţii de apariţie a evenimentului (p):

26. Selectaţi modul corect de calcul a probabilităţii lipsei evenimentului (q):

28. Selectaţi afirmaţi falsă cu privire la criteriile cercetării ştiinţifice:

29. Selectaţi ce NU include etapa de pregătire a studiului:

31. Selectaţi afirmaţiile greşite despre fenomenele sociale de masă:

32. Selectaţi afirmaţiile corecte despre fenomenele sociale de masă:

33. Selectaţi afirmaţiile corecte despre statistica descriptivă:

34. Precizaţi obiectivele biostatisticii:

35. Selectaţi afirmaţiile corecte privitor la colectivitatea statistică:

36. Selectaţi compartimentele biostatisticii:

37. Selectaţi caracteristicile colectivităţii statistice:

38. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la colectivitatea stalistică generală:

39. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la colectivitatea statistica parţială:

40. Selectaţi afirmaţiile valabile pentru unitatea statistică:

41. Selectaţi particularităţile caracteristicii statistice:

42. Selectaţi tipurile variabilelor statistice în funcţie de de exprimare;

43. Selectaţi particularităţile variabilelor nominative:

44. Sectaţi caracteristicile variabilelor cantitative:

45. Selectaţi activităţile specifice etapei de analiză statistică:

48. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre indicatorul statistic:

49. Selectaţi afirmaţiile false cu privire Ia indicatorul statistic:

50. Selectaţi afirmaţiile corecte despre scala nominală:

51. Selectaţi particularităţile scalei ordinale:

52. Selectaţi componentele capitolului “Inroducere” al unei lucrări ştiinţifice:

54. Selectaţi afirmaţiile corecte despre scala de raport:

56. Selectaţi tipurile observării statistice în funcţie de timp:

57. Precizaţi particularităţile cercetării periodice:

58. Selectaţi metodele de culegere a datelor:

59. Indicaţi caracteristicile monografiei (metoda de culegere a datelor):

60. Selectaţi afirmaţiile corecte despre metoda de anchetă statistîcâ:

61. Selectaţi ce este caracteristic pentru erorile sistematice de înregistrare:

62. Precizaţi particularităţile erorilorj întâmplătoarele înregistrare:

63. Selectaţi ce include controlul cantitativ al datelor:

65. Selectaţi caracteristicile unui experiment ştiinţific:

66. Indicaţi tipurile de cercetare ştiinţifică:

67. Selectaţi calităţile unui studii clinic bun:

70. Precizaţi ce include etapa de sţabilire a planului studiului ştiinţific:

71. Precizaţi ce se include în etapa de definire a eşantionului:

74. Selectaţi lacunele frecvente în prezentarea unei lucrări:

76. Selectaţi componentele capitolului „Material şi metode" al unei lucrări ştiinţifice:

77. Selectaţi tipurile cercetării în funcţie de durata culegerii datelor:

78. Selectaţi dezavantajul întrebărilor închise în cadrul chestionarului: