12a - Umiditatea Discontinua

Powerpoint Templates
Manifestări
discontinui de
umiditate
Page 1
Umiditatea
din condens
Page 2
UMDITATE DIN UMDITATE DIN

CONDENS ASCENSIUNE CAPILARĂ
Are manifestări discontinui Are manifestări continui

(în acelaşi anotimp) (independent de anotimp)
Se manifestă oriunde pe Se manifestă la baza

înălţimea clădirii clădirii, sub forma unei
fâşii umede
Udă peretele în suprafaţă Udă peretele în
profunzime
Dispare la căldură şi Dispare după eliminarea
ventilare, dar reapare sursei şi nu se repetă
Page 3
Condensul Powerpoint Templates
Fenomen
discontinuu ce
decurge din
răcirea locală a
aerului în contact
cu o suprafaţă
rece.
Apare în legătură cu anumite condiţii ambientale

(meteo sau de utilizare) periodice sau ocazionale. Page 4
Funcţie de caracteristicile suprafeţelor pe care se

produce, condensul se manifestă diferit:
● «Spală» suprafaţa – când ea este impermeabilă

● «Pătează» suprafaţa – când ea este absorbantă
● Este uniform pe toată suprafaţa – când structura

suportului este omogenă
● Formează pete/dungi – când structura suportului
este heterogenă Page 5
Condens pe suprafeţe impermeabile Page 6

Condens pe suprafaţă absorbantă / structură omogenă Page 7

Condens pe suprafaţă absorbantă / structură heterogenă Page 8

Efectul condensului pe suprafețe absorbante = MUCEGAI
Page 9
Manifestări sezoniere
⚫ Condensul hibernal
⚫ Condensul estival (primăvară-vară)
Manifestări ocazionale
⚫ Condensul hibernal tranzitoriu
⚫ Condensul după ploaie şi vânt
⚫ Condensul vaporilor din aerul teluric
Page 10
Condensul
sezonier
Page 11
Condensul hibernal
Problemă acută a ţărilor cu climă rece.
Specific încăperilor supraterane.
Determinat în principal de rezistenţa termică

insuficientă a elementelor de închidere.
Page 12
Condensul hibernal
Pentru prevenire se recomandă:
● evitarea impermeabilizării feţei exterioare a

pereţilor de închidere
● împiedicarea condensului la interior printr-un

supliment de izolare termică
Page 13
Condensul hibernal
Observaţii
1. Incălzirea suplimentară nu poate compensa

decât în anumite limite o protecţie termică
insuficientă.
Este CONTRAINDICATĂ atunci când există
suprafeţe care evaporă u.a.c. iar spaţiul nu este
bine ventilat (poate determina condens!).
In astfel de cazuri este recomandabilă oprirea temporară a
încălzirii şi ventilarea naturală cu aer rece şi uscat.
Page 14
Condensul hibernal
Observaţii
2. Incălzirea intermitentă conduce la condens

hibernal în special în dormitoare.
Dacă eliminarea intermitenţei nocturne a încălzirii

nu este posibilă, condensul poate fi prevenit fie
prin creşterea inerţiei termice a peretelui, fie prin
suplimentarea rezistenţei termice a acestuia.
Page 15
Condensul hibernal
Observaţii
3. Ventilarea şi încălzirea suplimentară sunt o

soluţie eficientă dacă prezenţa condensului decurge
dintr-un exces de vapori de apă datorat condiţiilor
de utilizare.
Page 16
Condensul estival
Se manifestă la începutul verii.
Se datorează contactului aerului exterior cald şi

umed (din ventilare naturală) cu suprafeţe reci
(elemente de construcţie cu inerţie termică mare).
Specific încăperilor reci, neînsorite, delimitate de

pereţi şi pardoseli în contact cu pământul sau cu
grosimi foarte mari.
Page 17
Condensul estival
In profunzimea terenului, variaţiile de temperatură

anuale (sezoniere) ajung cu un decalaj de 6 zile la
fiecare 25cm adâncime.
Ex: la 2.50m adâncime va exista un decalaj de temperatură

de 2 luni (în aprilie, temperatura lunii februarie).
Page 18
Condensul estival
Frecvent este favorizat de zidării reci din cauza

u.a.c.
Prezenţa celor 2 surse de umiditate – una
permanentă, cealaltă sezonieră – poate fi pusă în
evidenţă prin investigaţii instrumentale.
Cele 2 surse de umiditate trebuie tratate separat,
prin procedee specifice.
Page 19
Condensul estival
Pentru prevenire se recomandă:
● Majorarea rezistenţei termice a pardoselilor şi

pereţilor + suprafaţă interioară din materiale
calde.
● Prelungirea încălzirii până spre sfârşitul
primăverii sau o uşoară încălzire electrică pe
perioada condensului.
● In cazuri speciale pot fi utilizaţi deumidificatori.
Page 20
Condensul
ocazional
Page 21
Condensul hibernal tranzitoriu
Este legat de pătrunderea de aer exterior cald şi

umed în încăperi reci, după o perioadă de frig
accentuat.
Frecvent în zone de litoral.

Specific încăperilor de la nivelele inferioare în
contact direct cu exteriorul şi reci (neînsorite,
delimitate de elemente de construcţie cu inerţie
termică mare, fără încălzire sau cu încălzire
intermitentă).
Page 22
Condensul hibernal tranzitoriu
● Se manifestă şi pe pereţii interiori (nu doar pe

cei exteriori).
● Durează 2 – 3 zile şi se repetă la anumite

intervale de timp.
● In general nu afectează igiena spaţiilor, dar,

repetat frecvent, poate determina degradarea unor
obiecte.
● Remediu: împiedicarea pătrunderii aerului cald şi

umed la interior (pe cât posibil).
Page 23
Condensul după ploaie
Powerpoint şi vânt
Templates
Faza I
Ploaie intensă. Faţa exterioară udă.
Faza II
Ploaie oprită. Vânt uscat, evaporare
accentuată. Condens pe faţa
interioară.
Page 24
Condensul vaporilor
Powerpointdin aerul teluric
Templates
Aerul teluric
Ocupă porozităţile terenului (terenuri nisipoase,

pietrişuri, terenuri sedimentare, umpluturi) între
pânza freatică şi suprafaţă.
In anumite condiţii (depresiune barometrică

accentuată), poate avea o mişcare ascensională.
Page 25
Condensul vaporilor
Powerpointdin aerul teluric
Templates
Caz rar, specific încăperilor aflate sub nivelul

terenului (total sau parţial îngropate).
De regulă iarna (vara numai noaptea).
Umiditatea este uniformă pe toată clădirea şi
comună unui grup de clădiri dintr-o zonă.
Fenomenul este cu atât mai pregnant cu cât pânza
freatică e mai profundă (relief înalt).
Page 26
Principii generale
de prevenire
a condensului
Page 27
Prevenirea condensului
CONDENS = AER UMED + SUPRAFAȚĂ RECE
Principii generale de prevenire a condensului
● Scăderea umidităţii relative a aerului

(încălzire suplimentară, ventilare, deumidificatoare)
● Creşterea temperaturii suprafeţelor

(termoizolare suplimentară, materiale calde)
● Evitarea finisajelor exterioare greu permeabile la

vapori  asigurarea «respiraţiei» pereţilor
Prevenirea condensului Page 28
Calitatea închiderilor de a permite «RESPIRAŢIA»

se referă la capacitatea anumitor materiale de a
absorbi apa din condens şi a o transfera prin
capilaritate către faţa exterioară a peretelui unde
evaporarea împiedică materialul să devină saturat
şi menţine activă forţa de capilaritate.
Page 29
Creșterea temperaturii suprafețelor

Efectul de „parbriz” pentru protecţia
paramentelor decorative (fresce, marmură,
stucaturi) contra condensului.
Page 30
Efectele condensului
Eliminarea mucegaiului
Page 31
Manifestări
localizate de
umidiate oscilantă
Page 32
Manifestări localizate
Powerpointde umiditate oscilantă
Templates
Pete umede care apar,

dispar şi reapar în
acelaşi loc – funcţie de
umiditatea aerului
ambiant.
Page 33
Templates
Pot avea următoarele cauze:
● depozite de săruri higroscopice

● cărămizi / pietre izolate care au suferit o
cimentare superficială (recuperate din construcţii
anterioare) într-o zidărie uşor umedă
● prezenţa locală a unor materiale bune
conducătoare de căldură (elemente metalice,
piatră compactă, beton etc)
Page 34
Templates
Sărurile higroscopice
Pot fi prezente în cărămizi sau pietre vechi (din

zidării vechi sau din construcţii demolate)
impregnate cu reziduuri organice sau provenind
din alte surse (ex. coșuri de fum).
De aici sărurile pot trece în tencuială şi pot

produce pete variabile datorate absorbţiei de
umiditate din aer.
Page 35
Templates
Page 36
Templates
Cimentarea superficială
Materialele recuperate din construcţii mai vechi pot

prezenta o cimentare superficială (prin acţiunea
mortarului) = un înveliş greu permeabil.
Intr-o zidărie uşor umedă, aceste elemente izolate
evaporă umiditatea mai greu decât restul zidului.
Creşterea ocazională a umidităţii aerului determină
blocarea evaporării şi acumularea unei cantităţi
mai mari de umiditate decât în restul zidului.
Page 37
Templates
Elemente izolate cu greutate specifică mare
La contactul cu o umiditate atmosferică crescută

(din condiţii meteo sau din utilizare) determină
fenomene de condens localizate.
Zonele umede reproduc conturul elementelor mai

reci, pe care se produce condensul.
Page 38
Templates
Elemente izolate cu greutate specifică mare
La o aceeaşi structură neomogenă, manifestările

vizibile sunt diferite la interior şi la exterior:
• La interior – petele corespund elementului mai

greu (şi mai rece)
• La exterior – petele marchează materialul izolant
Page 39
Templates
Page 40
Templates
Oricare ar fi cauza lor, petele localizate și variabile

implică o cantitate redusă de umiditate – mai mult
inestetică decât dăunătoare.
Page 41
Templates
Pot însă indica prezenţa unei umidităţi de altă

origine, uşoară şi difuză în toată masa alcătuirii
constructive: ex. depozitele de săruri higroscopice
funcționează ca «nuclee de atracţie» a umidităţii
difuze prezente în perete.
In astfel de cazuri, această umiditate difuză este

cea care trebuie diagnosticată şi tratată.
Page 42
Templates
Prevenire
● Asigurarea unui suport uniform pentru tencuială

prin aplicarea unor materiale «calde» peste
elementele cu greutate specifică mare.
● Verificarea umidităţii peretelui (dacă - în afara
petelor vizibile - este uscat)
● Uneori elementele izolate care produc pete

(cărămizi, pietre) pot fi extrase şi înlocuite.
Page 43

12a - Umiditatea Discontinua

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

12a - Umiditatea Discontinua

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Powerpoint Templates

UMDITATE DIN UMDITATE DIN

Are manifestări discontinui Are manifestări continui

Se manifestă oriunde pe Se manifestă la baza

Apare în legătură cu anumite condiţii ambientale

Funcţie de caracteristicile suprafeţelor pe care se

● «Spală» suprafaţa – când ea este impermeabilă

● Este uniform pe toată suprafaţa – când structura

Condens pe suprafeţe impermeabile Page 6

Condens pe suprafaţă absorbantă / structură omogenă Page 7

Condens pe suprafaţă absorbantă / structură heterogenă Page 8

Efectul condensului pe suprafețe absorbante = MUCEGAI

Problemă acută a ţărilor cu climă rece.

Specific încăperilor supraterane.

Determinat în principal de rezistenţa termică

Pentru prevenire se recomandă:

● evitarea impermeabilizării feţei exterioare a

● împiedicarea condensului la interior printr-un

1. Incălzirea suplimentară nu poate compensa

2. Incălzirea intermitentă conduce la condens

Dacă eliminarea intermitenţei nocturne a încălzirii

3. Ventilarea şi încălzirea suplimentară sunt o

Se manifestă la începutul verii.

Se datorează contactului aerului exterior cald şi

Specific încăperilor reci, neînsorite, delimitate de

In profunzimea terenului, variaţiile de temperatură

Ex: la 2.50m adâncime va exista un decalaj de temperatură

Frecvent este favorizat de zidării reci din cauza

Pentru prevenire se recomandă:

● Majorarea rezistenţei termice a pardoselilor şi

Este legat de pătrunderea de aer exterior cald şi

Frecvent în zone de litoral.

● Se manifestă şi pe pereţii interiori (nu doar pe

● Durează 2 – 3 zile şi se repetă la anumite

● In general nu afectează igiena spaţiilor, dar,

● Remediu: împiedicarea pătrunderii aerului cald şi

Ocupă porozităţile terenului (terenuri nisipoase,

In anumite condiţii (depresiune barometrică

Caz rar, specific încăperilor aflate sub nivelul

CONDENS = AER UMED + SUPRAFAȚĂ RECE

Principii generale de prevenire a condensului

● Scăderea umidităţii relative a aerului

● Creşterea temperaturii suprafeţelor

● Evitarea finisajelor exterioare greu permeabile la

Calitatea închiderilor de a permite «RESPIRAŢIA»

Creșterea temperaturii suprafețelor

Pete umede care apar,

Pot avea următoarele cauze:

● depozite de săruri higroscopice

Pot fi prezente în cărămizi sau pietre vechi (din

De aici sărurile pot trece în tencuială şi pot

Materialele recuperate din construcţii mai vechi pot

Elemente izolate cu greutate specifică mare

La contactul cu o umiditate atmosferică crescută

Zonele umede reproduc conturul elementelor mai

Elemente izolate cu greutate specifică mare

La o aceeaşi structură neomogenă, manifestările

• La interior – petele corespund elementului mai

• La exterior – petele marchează materialul izolant

Oricare ar fi cauza lor, petele localizate și variabile

Pot însă indica prezenţa unei umidităţi de altă

In astfel de cazuri, această umiditate difuză este

● Asigurarea unui suport uniform pentru tencuială