Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Investigații Paraclinice Pregătite de Conf. Un, D.M. L. Mazur Nicorici
Investigații Paraclinice Pregătite de Conf. Un, D.M. L. Mazur Nicorici
Mazur Nicorici
A. Troponinele I și T
B. Factorul de necroză tumorală alfa
C. Creatinkinaza MB
D. Lipoproteinele cu densitate joasă oxidate
E. Acizii grași cardiaci legați de proteine
Răspuns: ace
A. Endotelina
B. Factorul de necroză tumorală alfa
C. Creatinkinaza MB
D. Proteina C reactivă
E. Interleukinele
Răspuns: bde
Răspuns:acd
Răspuns: be
A. Șocul cardiogen
B. Sindrom coronarian acut
C. Infarct de ventricol drept
D. Edemul pulmonar
E. Embolia pulmonară masivă
Răspuns: b
Răspuns: e
Răspuns: ab
A. Prezenta defibrilatoarelor
B. Implanturi cohleare
C. Pompe de insulina
D. Boli congenitale ale cordului
E. Neurostimulatoare
Răspuns: d
10. CS Care este componența echipei care participă la efectuarea studiului electrofiziologic
intracardiac
B. Cardiolog și Fizioterapeut
C. Cardiolog și Imagist
D.Cardiolog și Traumatolog
E.Doi Cardiologi
Răspuns: a
A. Tusea
B. Hemoptizia
C. Dispneea
D. Astenia
E. Respiratia Chyne-Stoke
Răspuns: c
A. Miocardită
B. Tromboembolismul pulmonar acut
C. Valvulopatii
D. Infarct miocardic acut
E. Tulburări de conducere
Răspuns: b
A. Hipertensiune arterială
B. Valvulopatii
C. Infarct miocardic acut
D. Miocardite
E. Nici un răspunscorect
Răspuns: c
Răspuns: a
5.CS Conform clasificării funcționale NYHA a insuficienței cardiace cronice Clasa funcţională III pre-
supune:
Răspuns: a
A. Anemiile severe
B. Infecțiile, stările febrile
C. Tulburările de ritm
D. Ischemia miocardului
E. Aportul scăzut în alimentație de sare și lichide
F. Răspuns: e
7.CS Care este criteriul ce stă la baza clasificarii insuficientei cardiace după NYHA :
A. Tahicardia
B. Dispneea
C. Bradicardia
D. Astenia
E. Tusea
Răspuns: b
8. CS Ce preparate reduc presarcina si scad tensiunea hidrostatică în capilarele pulmonare:
A. Analgezice opioide
B. Diuretice
C. Adrenomimetice
D. Bronholitice
E. Antiinflamatoare nesteroidene
Răspuns: b
9.CS Sunt indicaţii pentru modificarea stilului de viaţă în insuficienţa cardiacă cronică cu excepţia :
A. Monitorizarea greutăţii
B. Activitate fizică intensă
C. Restricţia de sodiu
D. Monitorizarea aportului de lichide
E. Recunoaşterea simptomatologiei
Răspuns: b
10.CS Masurile legate de stilul de viață a pacienților cu insuficienta cardiaca, presupun următoarele, cu
excepția:
A. Restricția de sodiu
B. Monitorizareagreutății
C. Întreruperea fumatului
D. Alimentația bogată în grăsimi şi lichide
E. Antrenament fizic specific
Răspuns: d
A. Dispnee
B. Tuse, hemoptizii
C. Hepatomegalie
D. Turgescența jugulară
E. Edeme periferice
Răspuns: ab
12.CM Notaţi simtomele și semnele caracteristice pentru un pacient cu insuficienta cardiaca dreaptă:
A. Acrocianoză, transpirații
B. Edeme periferice
C. Suflu sistolic apical (regurgitaremitralăsecundară)
D. Hepatomegalie
E. Suflu sistolic endapexian (regurgitare tricuspidiană secundară)
Răspuns:b d e
13. CM Care sunt investigațiile obligatorii pentru precizarea diagnosticului de insuficienta cardiaca:
A. Electrocardiograma
B. Radiografia toracică
C. Tomografia computerizată a cordului
D. Ecografia cardiacă transtoracică
E. Ecografia cardiacă transesofagiană
Răspuns:abd
14.CM Terapia farmacologică a insuficientei cardiace include urmatoarele grupe de medicamente:
A. Anticolinergice selective
B. Diuretice
C. Betablocante
D. Inhibitorii enzimei de conversie
E. Antibacteriene
Răspuns.bcd
15. CM Suprasolicitarea prin presarcină (prin volum) a ventricolului stîng are loc în insuficienta cardiaca
cauzată de:
A. Insuficiența aortică
B. Insuficiența pulmonară
C. Insuficiența mitrală
D. Insuficiența tricuspidiană
E. Stenoza mitrală
Răspuns: ac
16. CM Suprasolicitarea prin postsarcină (rezistență crescută) , are loc în insuficienta cardiaca cauzată de:
A. Stenoza aortică
B. Insuficiența aortică
C. Insuficiența tricuspidiană
D. Stenoza pulmonară
E. Insuficiența mitrală
Răspuns: ad
Răspuns: abcd
A. Greaţă, vomă
B. Dispnee paroxistică nocturnă
C. Status mental alterat, confuzie
D. Discomfort abdominal, meteorism
E. Discomfort pe membrele inferioare (edeme periferice)
Răspuns; bcde
Răspuns: o
Infarctul Miocardic Acut pregătite de conf. un, d.m. L. Mazur Nicorici
b) placa de aterom
c) stres psiho-emoţional
d) malformaţii cardiace
Răspuns: b
2. CS Care dintre următoarele afirmatii caracterizeazează infarctul miocardic acut Killip III?
b) congestie pulmonară cu raluri în mai puţin de jumătate din cîmpul pulmonar, jugulare turgescente
c) fibrilaţie ventriculară
e) şoc cardiogen
Răspuns: d
3. CS Care din biomarkerii serici are cea mai înaltă specificitate în diagnosticul infarctul miocardic acut?
a) mioglobina
b) troponinele
c) izoenzima MB a creatinkinazei
d) transaminaze
e) proteina C reactivă
Răspuns: b
4. CS Care este primul semn electrocardiografic la pacienţii cu suspiciune clinică de infarct miocardic
acut?
c) dispariţia undei P
d) unda Q
e) supradenivelarea sementului ST
Răspuns: b
a) durerea toracică
b) dispnee în repaos
c) palpitaţii
d) sincopa
e) fatigabilitatea
Răspuns: a
a) supradenivelarea segmentului ST
d) lipsa undelor P
Răspuns: c
7. CS Ce modificări radiologice ale cutiei toracice sunt frecvente la pacienţii cu infarct miocardic acut?
b) staza pulmonară
c) hidrotorax
d) opacitate pulmonară
e) hiperventilaţie pulmonară
Răspuns: b
b) hipotensiune arterială
c) dispnee marcată
e) hipertensiune arterială
Răspuns: b
a) la a 3 zi
c) la a 7 zi
Răspuns: b
10. CS Care complicaţii sunt mai frecvente în infarctul miocardic acut?
a) ruptura de cord
b) tromboembolismul pulmonar
Răspuns: d
a) faza acută
b) faza evolutivă
c) faza de remisiune
e) perioada prodromală
Răspuns: a, b, d
a) ameliorarea durerii
c) angioplastia coronariană
d) oxigenoterapia
e) reperfuzia miocardică
Răspuns: a, b, d
a) şocul cardiogen
c) hipertensiune arterială
Răspuns: a, b, d
a) streptokinaza
b) urokinaza
c) heparina
d) morfina
e) nitroglicerina
Răspuns: a,b
15. CM Care sunt contraindicaţiile pentru terapia trombolitică la pacienţii cu infarct miocardic acut?
a) hemoragie activă
Răspuns: a, c, d, e
16. CM Care sunt cauzele dezvoltării insuficienţei mitrale în infarctul miocardic acut?
Răspuns: a,c,e
17. CM Ce investigaţii sunt necesare la suspectarea anevrismului de ventricul stîng în cadrul infarctului
miocardic acut?
a) electrocardiograma
b) examen ecografic
c) proba cu efort
e) ventriculfia rograadioizotopică
Răspuns: a,b,e
18. CM Care remedii medicamente se folosesc întratamentul infarctului miocardic acut fără
supradenivelarea segmentului ST?
a) trombolitice
b) betablocante
c) nitraţi
d) analgetice
e) diuretice
Răspuns: b,c,d
19. CM Ce măsuri terapeutice nemedicamentoase presupune tratamentul postinfarct miocardic?
b) dieta hipolipimiantă
e) masaj
Răspuns: b, c, d
a) şocul cardiogen
b) moartea subită
e) accidente cerebrovasculare
Răspuns: a, b, c
2. CS. Cu cît timp înaintea testului ,,mersul pe bicicletă" sau covor rulant va fi stopată
medicaţia cu beta-blocatori
4. CM. Care sunt markerii de inflamaţie care pot exprima riscul cardiovascular pe termen
mediu şi lung în angina pectorală stabilă
A) Proteina C reactiva
B) Lipoproteina a
C) Fracţiile lipidice (Apo A , Apo B )
D) Homocisteina
E) Troponina
5. CS. Funcţia cărui organ este important de evoluat fiind strîns corelată cu manifestările
anginoase
8. CM. Numiţi clasele de preparete care au efect asupra scăderii riscului cardiovascular la
pacienţi cu angina pectorală
A) Beta-blocantele
B) Antiagregantele
C) Inhibitorii enzimei de conversie
D) Statinele
E) Alfa-blocantele
C. Presarcina?
A. Vîscozitatea sanguină?
C. Hiperinsulinemie?
C. Vasoconstricția?
5. CS. Afectarea subclinică de organ ţintă se consideră cînd indecele intimă medie este:
A. > 0,5 mm
B. > 0,6 mm
C. > 0,7 mm
D. > 0,8 mm
E. > 0,9 mm
6. CM Afectarea subclinică de organ ţintă se consideră cînd indecele gleznă – braț este:
A. > 0,13
B. < 0,12
C. < 0,11
D. < 0,10
E. < 0,9
A. > 8 m/s
B. > 9 m/s
C. > 10 m/s
D. > 11 m/s
E. > 12 m/s
A. diuretice
C. alfa-1 blocante
E. vazodilatatoare directe
B. Diureticele tiazidice
A. Metildopa
C. Sartani
D. Amiodarona
A. Captopril
B. Enalapril
C. Lisinopril
D. Ramipril
E. Nitroprusiat de natriu
A. Vasoconstricţia
A. 25 – 50 mg/zi
B. 50 – 65 mg/zi
C. 75 – 100 mg/zi
E. 325 mg/zi
D. Inhibă receptorii H2
1. CS Care fracție a cholesterolului este cea mai aterogenă şi corelează proporţional cu riscul
evenimentelor cardiovasculare:
A. chilomicroni
B. LDL
C. HDL
D. IDL
E. VLDL
A. chilomicroni
B. LDL
C. HDL
D. IDL
E. VLDL
A. chilomicroni
B. VLDL
C. non HDL
D. HDL
E. Lipoproteina A
A. Arc cornean
B. Xantoame eruptive
C. Xantelasme
D. Onihogrifoză
E. Coilonihie
A. Renunţarea la fumat
C. Statine
D. Limitarea aportului de K
A. fumat
B. obezitate
C. diabet zaharat
D. HTA
E. ereditate
A. Vîrsta
B. Sex
C. Înălţimea
D. Ereditatea
E. Dislipidemia
A. Lipoproteina A
B. Homocisteina
C. Factori proinflamatori
D. Factori protrombotici
E. Chilomicroni
A. < 85 ani
B. < 80 ani
C. < 75 ani
D. < 65 ani
E. < 55 ani
A. < 85 ani
B. < 70 ani
C. < 75 ani
D. < 65 ani
E. < 55 ani
A. > 0,95
B. > 0,85
C. > 0,75
D. > 0,65
E. > 0,55
7. CS Numiţi raportul circumferinţei taliei la circumferinţa şoldului (waist to hip ratio) la femei:
A. > 0,81
B. > 0,71
C. > 0,61
D. > 0,91
E. > 0,85
A. 15 min
B. 30 min
C. 45 min
D. 50 min
E. 60 min
9. CM Numiţi mecanismele prin care activitatea fizică joacă un rol protector cardiovascular:
B. Scăderea trigliceridelor
D. Disfuncţie endotelială
E. Vasodilatare arterială
11. CS Consumul excesiv de alcool (> 90 g/zi) reprezintă un factor de risc pentru apariţia:
A. Cardiomiopatiei restrictive
B. Cardiomiopatiei hipertrofice
C. Cardiomiopatiei dilatative
D. Cardiomiopatiei aritmogene
E. Cardiomiopatiei metabolice
B. Factorul Willebrand
C. Antitrombina III
D. Protrombina
E. Proteina C reactivă
A. Interleukina-6
B. Homocisteina
C.Lipoproteina A
D. Proteina C reactiva
E. Fibrinogenul
4. c.m. În stadiul clinic II al evoluţiei hipertensiunii arteriale sunt prezente următoarele semne de
afectare a organelor ţintă:
A. Hipertrofia ventriculului stâng( radiologic, ECG, ecografic)
B. Îngustarea generalizată sau locală a arterelor retinei
C. Ictus.
D. Proteinurie lejeră şi/sau sporire uşoară a creatininei plasmatice(1,2-2,0 mg/dl)
E. Plăci aterosclerotice demonstrate angiografic sau ultrasonografic în arterele carotide ,
iliace, femurale şi în aortă
Răspuns corect: A,B,D,E. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 350
B. Obezitate trunculară.
D. Sindrom Cushing.
E .Tromboflebită superficială.
B. Diareea.
E. Constipaţii.
Răspuns corect: A,C,D. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 350.
10. c.s. Hipertensiunea arterială de gradul II (moderată) este cuprinsă între următoarele valori:
A. Tensiune arterială sistolică ≥ 140 mmHg, tensiunea arterială diastolică < 90 mmHg.
B. Tensiune arterială sistolică 160 – 179 mmHg, tensiunea arterială diastolică 100 – 109
mmHg.
C. Tensiune arterială sistolică 130 – 199 mmHg, tensiunea arterială diastolică 85 – 89
mmHg.
D. Tensiune arterială sistolică 140 – 159 mmHg, tensiunea arterială diastolică 90 – 99
mmHg.
E. Tensiune arterială sistolică ≥ 180 mmHg, tensiunea arterială diastolică ≥ 110 mmHg.
Răspuns corect: B. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 347.
11. c.s. Hipertensiunea arterială de gradul III (severă) este cuprinsă între următoarele valori:
A. Tensiune arterială sistolică ≥ 140 mmHg, tensiunea arterială diastolică < 90 mmHg.
B. Tensiune arterială sistolică 160 – 179 mmHg, tensiunea arterială diastolică 100 – 109
mmHg.
C. Tensiune arterială sistolică 130 – 199 mmHg, tensiunea arterială diastolică 85 – 89
mmHg.
D. Tensiune arterială sistolică 140 – 159 mmHg, tensiunea arterială diastolică 90 – 99
mmHg.
E. Tensiune arterială sistolică ≥ 180 mmHg, tensiunea arterială diastolică ≥ 110 mmHg.
Răspuns corect: E. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 347.
12. c.m. Semnele radiologice în hipertensiunea arterială cu stază pulmonară venoasă sunt
următoarele:
A. Accentuarea desenului pulmonar pe contul componentei vasculare
B. „Imaginea cifrei 3”
C. Edem pulmonar interstiţial
D. Edem pulmonar alveolar
E. Eroziuni costale
Răspuns corect: A, C, D. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 356.
13. c.m. Semnele radiologice care pot contribui la depistarea coarctaţiei de aortă sunt următoarele:
A. „Imaginea cifrei 3”
B. Accentuarea desenului pulmonar pe contul componentei vasculare
C. Edem pulmonar interstiţial
D. Edem pulmonar alveolar
E. Eroziuni costale.
Răspuns corect: A, E. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 356.
14. c.m. În stadiul clinic III de evoluţie a hipertensiunii arteriale afectarea creierului include:
A. Atacul ischemic tranzitoriu
B. Ictusul
C. Encefalopatia hipertensivă avansată
D. Îngustarea generalizată sau locală a arterei retinei
E. Claudicaţie intermitentă.
Răspuns corect: A, B, C. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 350.
15. c.s. Apariţia suflului diastolic în punctul de auscultaţie a aortei la un pacient cu hipertensiune
arterială îndelungată semnalează:
A. Stenoza aortei
B. Disecţia aortică cu extensie proximală spre valva aortică
C. Complianţă cardiacă afectată
D. Majorarea presiunii telediastolice în VS
E. Prezenţa zgomotului III şi IV la auscultaţia cordului.
Răspuns corect: B. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 354.
16. c.m. Următoarele semne sunt caracteristice pentru hipertensiunea arterială endocrină din
sindromul Cushing:
A. Obezitate trunculară (redistribuirea de tip androgen a ţesutului adipos)
B. „Faţă în lună plină”
C. Atrofia pielii cu desen vascular manifest
D. Striuri rozacee în regiunea inferioară a abdomenului
E. „Livedo reticularis”.
Răspuns corect: A, B, C, D. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 353.
17. c.s. Indicele Socolov – Lyon este caracterizat prin următoarea caracteristică
electrocardiografică:
A. Voltaj crescut a undei R în toate derivaţiile toracice
B. Unda S în derivaţia toracică V1 + unda R în derivaţiile toracice V5-6 va fi mai înaltă de 35
mm (SV1 + RV5-6 > 35 mm)
C. Unda T este aplatizată sau negativă
D. Segmentul ST subdenivelat
E. Devierea axei electrice ale cordului (AEC) spre stânga.
Răspuns corect: B. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 356.
18. c.s. Hipertensiunea arterială de gradul I (uşoară) este cuprinsă între următoarele valori:
A. Tensiune arterială sistolică ≥ 140 mmHg, tensiunea arterială diastolică < 90 mmHg.
B. Tensiune arterială sistolică 160 – 179 mmHg, tensiunea arterială diastolică 100 – 109
mmHg.
C. Tensiune arterială sistolică 130 – 199 mmHg, tensiunea arterială diastolică 85 – 89
mmHg.
D. Tensiune arterială sistolică 140 – 159 mmHg, tensiunea arterială diastolică 90 – 99
mmHg.
E. Tensiune arterială sistolică ≥ 180 mmHg, tensiunea arterială diastolică ≥ 110 mmHg.
Răspuns corect: D. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 347.
19. c.m. Criteriile utilizate pentru aprecierea riscului cardiovascular la pacienţii cu hipertensiune
arterială sunt următoarele:
A. Dislipidemie (colesterol seric total > 6,5 mmol/l, sau LDL-colesterol > 4,0 mmol/l)
B. HDL-colesterol seric < 1,0 mmol/l la bărbaţi şi < 1,2 mmol/l la femei
C. Proteina C-reactivă ≤ 1 mg/dl
D. Obezitate abdominală (circumferinţa abdominală la bărbaţi ≥ 102 cm şi la femei ≥ 88 cm)
E. E. Fumatul.
Răspuns corect: A, B, D, E. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare, Chişinău 2008, p. 351.
20. c.m. În cardiopatiea hipertensivă tabloul clinic este reprezentat prin acuzele:
A. Palpitaţii
B. Dispnee la efort fizic
C. Accese de angor pectoral
D. Durere precordială de diferită durată
E. Surditate
Răspuns corect: A, B, C,D. Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, p. 425
5. c.s. Care lipoproteine transportă colesterolul tusular de la ţesuturile periferice spre ficat si
realizează un efect protector vascular.
A. Hipertensiunea arterială
B. Hipotensiunea arterială
C. Fumatul
D. Diabetul zaharat, obezitatea
E. Dieta aterogenica
Raspuns corect: A, C, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag 479
A. Cefaleea
B. Dizurie
C .Acufene
D. Edeme
E.Fatigabilitate
Raspuns corect: A, C, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 493
A. Xantelasma
B. Semnul Salus-Gunn
C. Arcul cornean
D. Strabismul
E. Lipaemia retinalis
Raspuns corect: A, C, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 493
12. c.s. Care sunt valorile normale ale colesterolului total la adult.
A. 2,2 mmol/l
B. 2,5 mmol/l
C. 2,8 mmol/l
D. 1,7 mmol/l
E 3,0 mmol/l
Raspuns corect: A, B, C, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 240
A. Subendocardial
B. Subepitelial
C. Intramural
D. Transmural
E. Subepicardial
Raspuns corect: A, C, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 241
3. c.m Factorii humorali care duc la apariţia spasmului coronanian sunt :
A. Endotelina
B. Sideroblaştii
C. Tromboxanul A2
D. Reducerea oxidului nitric
E. Sfacelul
Raspuns corect: A, C, D Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 466
Raspuns corect: A, C, D, E Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 468
A. Pacient agitat
B. Tegumente palide, umede
C. Acrocianoză
D. În pulmoni raluri umede
E. Acorie
Raspuns corect: A, B, C, D Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 469
A. Atenuarea zgomotului I
B. Prezenţa ritmului de galop
C. Spută ,,perlată”
D. Dedublarea zgomotului I
E. Suflu sistolic la apex
Raspuns corect: A, B, D, E Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 469
Răspuns corect: B Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 469
A. Sindrom Leriche
B. Sindrom Meigs
C. Sindrom Raynaud
D. Sindrom Lutembacher
E. Supradenivelarea segmentului ST
Raspuns corect: E Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 469
9. c.s. În infarct miocardic acut pe ECG unda T înalt pozitiva sau T negativă reprezintă:
Raspuns corect: E Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 469
A. Sindrom Eisemenger
B. Apariţia undei Q patologice
C. Reducerea undei R
D. Formarea complexului QS
E. Unda T devine negativă, simetrică
Raspuns corect: B, C , D, E Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 470
A. Unda P negativă
B. Subdenivelarea segmentului ST
C. Unda T negativă simetrică
D. Scurtarea intervalului PQ
E. Unda P bifazică
Raspuns corect: B, C Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 471
A. Createnin fosfochinazei – MB
B. Lactico dehidrogenazei (LDH)
C. Fierului seric
D. Troponinelor cardiace I sau T
E. Mioglobinei
Raspuns corect: A, B, D, E Medicină Internă C.Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 473
14. c.m. Radiografia cutiei toracice în infarctul miocardic acut este necesară pentru:
A. HÎpochinezie
B. Miocloniie
C. Akinezie
D. Dischinezie
E. Trombi intra cavitari
Răspuns corect: A, C, D, E Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 473,474
Răspuns corect: A, C, D, E Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 476
Răspuns corect: A, B, C, E Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 478
A. Contractilitate
B. Presarcină
C. Postsarcină
D. Disfuncţie renală
Răspuns corect: A, B, C, E Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 565
Răspuns corect: A, C,D,E Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 567
A. Cardiomiopatia dilatativă
B. Aritmii
C. Cardiopatie ischemică
D. Maladii congenitale
E. Maladii valvulare,miocardice
Răspuns corect: A, B, D, E Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 567
6. c.s. În care stadiu după Kilip sunt prezente: Edem pulmonar franc cu raluri pe toată suprafaţa
câmpurilor pulmonare
A. Stadiul I
B. Stadiul II
C. Stadiul III
D. Stadiul IV
E. Nici într- un stadiu
Răspuns corect: C Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 569
7 c.s. În care stadiu după Kilip sunt prezente următoarele semne: Hipotensiune arterială≤ 90mm
Hg,oligurie, cianoză, diaforeză.
A. Stadiul I
B. Sadiul II
C. Stadiul III
D. Stadiul IV
E. Nici într- un stadiu
Răspuns corect: D. Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 569
8. c.s În care stadiu după Kilip sunt prezente următoarele semne: Raluri umede în ariile inferioare ale
câmpurilor pulmonare, zgomot III galop şi hipertensiune venoasă pulmonară, semne de congestie
pulmonarară.
A. Stadiul I
B. Stadiul II
C. Stadiul III
D. Stadiul IV
E. Nici într-un stadiu
Răspuns corect: B. Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 569
Răspuns corect: E. Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 573
Răspuns corect: A, B, D, E. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 150
A. Polipnee
B. Raluri subcrepitante bazal bilateral
C. Raluri în baza dreaptă
D. Suflu amforic
E. Suflul crural Durozier
Răspuns corect: A, B,C. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 150
12. c.m. În insuficienţă cardiacă cronică stângă sunt prezente următoarele simptome:
A. Dispnee
B. Tuse preponderent nocturnă
C. Hemoptezie
D. Astenie (fatigabilitate)
E. Anorexie
Răspuns corect: A, B,C, D Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 149
Răspuns corect: A, B,C, D. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 149
14. c.m. În insuficienţa cardiacă cronică dreaptă sunt prezente urmatoarele acuze:
A. Hepatalgie
B. Greaţă
C. Anorexie, vărsături
D. Balonări postprandiale
E. Diplopie
Răspuns corect: A, B,C, D. Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 153
Răspuns corect: A, C, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 153,154
A. Pulsaţie epigastrică
B. Şoc cardiac amplificat
C. Clapotaj
D. Lărgirea matităţii relative a cordului spre dreapta
E. Lărgirea matităţii absolute a cordului
Răspuns corect: A, B, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 154
Răspuns corect: A, B, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 154
18. c.m. În tratamentul ÎNsuficineţii cardiace acute furosemid administrat intravenos manifestă efecte:
A. Fibrinolitice
B. Vazodilatotoare
C. Vazoconstrictoare
D. Diuretic
E. Anitaritmice
Răspuns corect: B, D, Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 175
19. c.m. În insuficienţa cardică cronică spironolactona este utilizată datorită urmatoarelor efecte:
Răspuns corect: B, C, D Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 162
20. c.m. În insuficienţa cardiacă cronică inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sunt administrati
deoarece:
Răspuns corect: B, C, D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 162
ANGINA PECTORALĂ pregătite de conf. un, d.m. A. Tcaciuc
A .Sqatting
B. Striuri lipide
C. Placa urticară
D. Placa fibroasă
Răspuns corect: B , D, E Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 228
Răspuns corect: B, C, D, Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 228
A .Angina pectorală
B. Angina instabilă
D. Aritmiile
E. Insuficienţa cardiacă:
Răspuns corect: A ,B, C, Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău 2008, pag. 228
4. c.m. Formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice sunt:
Răspuns corect: A ,B, D, E 2008, Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău, pag. 228
A. Dispneea de efort
B. Durerea toracică atipică
C. Durerea pe traiectul scizural ,,în eşarfă”
D. Discomfortul toracic de repaus
E. Sindromul Tietze
Răspuns corect: A ,B, D Victor Botnaru, Boli cardiovasculare Chişinău, pag. 229
Răspuns corect: A,C,D, E . Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 451
Răspuns corect: A,C, E . Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 452
A. Tromboplastina tisulară
B. Factorul Willbrand
C. Nodulii Heberden
D. Colagenul
E. Factorul activator al plachetelor
Răspuns corect: A,B, D, E. Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 453
A. Kernicterus
B. Asterixis
C. Tromboxanul A2 ( Tx A2)
D. Asialie
E. Chelozis
Răspuns corect: C. Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 453
A. P pulmonar
B. Subdenivelarea segmentului ST > 1 mm
C. P mitral
D. Unda T negativă
E. Supradenivelarea segmentului ST
Răspuns corect: B, D, E . Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 454
A. Umărul stâng
B. Regiunea lombară
C. Scapula stânga
D. Partea anterioară a braţului stâng şi degetele IV şi V
E. Partea stângă a feţei şi gâtului
Răspuns corect: A, C, D, E . Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 454
A. Terapia cu diuretice
B. Terapia trombolitică
C. Terapia cu vasodilatatoare
D. Terapia cu digitalice
E. Terapia cu sechestranţii acizilor biliari
14.c.m. În farmacoterapia anginei pectorale stabile efect antianginal îl posedă următoarele grupe de
preparate:
A. Nitraţii
B. β-Blocantele
C. Diureticele
D. Blocantele canalelor de calciu
E. Alfa-blocantele
16.c.m. Testul de efort la cicloergometru sau la covorul rulant se consideră pozitiv atunci cănd:
E. Supradenivelarea de segment ST
A. Nitroglicerina
B. α – blocantele
C. Antagoniştii canalelor de calciu
D. Tratament trombolitic
E. Tratament diuretic
A. Testul cu dipiridamol
B. Testul Coombs direct
C. Testul cu izoproterenol
D. Testul cu ergometrină
E. Testul Coombs indirect
Răspuns corect: A, C, D . Medicină Internă C. Babiuc,V. Dumbrava Chişinău 2008, pag. 456-457
R: (C, D, E)
R: (B)
R: (A, D, E)
R: (A, C, E)
c.s. Testul 5. Clasa funcţională a anginei pectorale de efort se estimează în raport cu:
A. vârsta pacientului
B. durata bolii
D. tratamentul administrat
R: (C)
R: (B)
c.s. Testul 7. Care formă de angină pectorală este produsă de spasmul coronarian?
R: (C)
A. vârsta
B. fumatul
C. sedentarismul
D. istoricul familial
R: (B, C, E)
A. sedentarismul
B. fumatul
C. vârsta
D. istoricul familial
R: (C, D)
c.s. Testul 10. Care dintre cele 5 tipuri de hiperproteinemie după Fredrickson se asociază ferm cu
ateroscleroza coronariană?
A. tipul I
B. tipul II şi III
C. tipul IV
D. tipul I şi IV
E. tipul III
R: (B)
R: (B, C)
c. m. Testul 12. Selectaţi trei verigi principale responsabile de declanşarea insuficienţei coronariene
B. infecţia
D. spasmul vascular
E. tulburări autoimune
R: (A, C, D) )
c.s Testul 13. Care factor endotelial posedă cel mai puternic efect vasoconstrictor?
A. prostaciclina
B. endotelina
C. angiotensina II
D. oxidul de azot
E. tromboplastina
R. (B) )
c.s.Testul 14. Selectaţi factorii cu acţiune procoagulantă responsabili pentru tulburările de hemocoagulare
în patogenia cardiopatiei ischemice.
A. tromboplastina tisulară
B. factorul Willebrand
C. colagenul
R: (E)
C. scurtarea intervalului PQ
D. micşorarea amplitudinei undei P
R: (B)
c.m. Testul 16. Proba cu efort fizic dozat este necesară cu scop de:
E. selectarea tratamentului
R: (B, C)
R: (B,C)
c.m. Testul 18. Care sunt posibilităţile ce le oferă examenul prin Ecocardiografie?
A. diametrul aortei
E. starea cuspelor
R: (A, C, D, E)
c.m.Testul 19. Care metodă de diagnostic determină indicaţiile şi contraindicaţiile angioplastiei coronar-
iene şi bypass-ului aortocoronarian?
A. monitorizarea Holter
C. scintigrafia miocardului
D. ecocardiografia
E. coronaroangiografia
R: (E)
A. diuretice
B. nitraţii
C. antagoniştii ionilor de Ca
D. statinele
E. β-blocantele
R: (B, C, E)
c.s Testul 21. Selectaţi cel mai frecvent efect advers al nitraţilor:
A. vertije
B. somnolenţă
C. dureri abdominale
D. cefalee
E. edeme pe gambe
R: (D)
A. tahicardia sinuzală
B. bradicardia sinuzală
C. bloc AV complet
D. hipertensiunea arterială
E. hipotensiunea arterială
R: (B, C, E)
A. enalapril
B. nifedipin
C. diltiazem
D. metoprolol
E. verapamil
R: (B, C, E)
c.s. Testul 24. Care este remediul antiagregant de elecţie folosit în tratamentul cardiopatiei ischemice?
A. ticlopidina
B. dipiridamolul
C. pentoxifilina
D. aspirina
E. acidul nicotinic
R: (D)
c.s. Testul 25. Simvastatina face parte din grupul de remedii cu acţiune:
A. antiagregantă
B. hipolipimiantă
C. metabolică
D. hipotensivă
E. vasodilatatoare
R: (B)
A. necroză miocardică
C. una dintre cele mai frecvente cauze de mortalitate la vârstă medie şi înaintată
E. toate corecte
R: (E)
A. anterior
B. anteroseptal
C. inferior - diafragmal
D. anterior extins
E. apical
R: (C)
A. vertije
C. voma
D. fatigabilitatea
R: (B)
c.s.. Testul 4. În infarct miocardic anterior la examenul obiectiv starea generală a pacientului poate fi:
A. gravă
B. satisfăcătoare
C. extrem de gravă
D. gravitate medie
R: (E)
C. totdeauna normale
R: (B)
A. crescută
D. normală
E. evident crescută
R: (C)
A. zonei de necroză
B. zonei de ischemie
C. zonei de leziune
D. trombusului parietal
E. anevrismului VS
R: (A)
A. zonei de necroză
B. zonei de ischemie
C. zonei de leziune
D. trombusului parietal
E. anevrismului VS
R: (C)
R: (A,C)
c.m. Testul 10. Ce enunţuri caracterizează faza acută a infarctului miocardic acut:
E. stabilizarea undei T
R: (B,D,E)
c.s. Testul 11. În infarct miocardic septal anterior semnele directe ECG sunt în derivaţiile:
A. V3 V4
B. V1-V2,v3
C. V1-V4
D. II,III, AVF
E. 5-V6, I,AVL
R: (B)
c.s. Testul 12. În infarct miocardic inferior semnele directe pe EKG sunt în derivaţiile:
A. V3 V4
B. V1-V2
C. V1-V4
D. II,III, AVF
E. 5-V6, I, AVL
R: (D)
c.s. Testul 13. Câte criterii majore stau la baza diagnosticului pozitiv în infarct miocardic acut:
A. 5
B. 3
C. 4
D. 7
E. 8
R: (B)
c.m. Testul 14. Selectaţi criteriile EKG definite pentru diagnosticul infarctului miocardic acut:
R: (B, E)
c.m. Testul 15. Care modificări se includ în criteriile de laborator a diagnosticului pozitiv în infarctul
miocardic acut?
D. creşterea VSH
E. leucocitoză
R: (B, C)
c.m.Testul 16. Ce modificări stau la baza diagnosticului diferenţiat al infarctului miocardic acut cu an-
gorul pectoral instabil?
A. caracterul durerilor
E. cifrele TA
R: (B, C, D)
R: (A, B, C, D)
A. sindromul Dressler
B. ruptura inimii
D. şocul cardiogen
R: (A, B, C, D)
c.s. Testul 19. Blocurile atrioventriculare se întâlnesc mai frecvent în infarct miocardic acut cu localizare:
A. inferior -diafragmală
B. anterioară
C. laterală
D. septală
E. antero-septală
R: (A)
c.s. Testul 20. Sindromul postinfarctic Dressler reprezintă un proces autoimun, cu inflamaţie nespecifică
preponderent în:
A. miocard
B. pericard
C. endocard
D. mediastin
E. toate corecte
R: (B)
c.m. Testul 21. Primele măsuri de urgenţă în infarct miocardic acut prevăd:
C. betaadrenoblocante
D. amiodaronă
E. oxigenoterapie
R: (A, B, E)
c.m. Testul 22. Tratamentul patogenetic de bază în infarct miocardic acut include:
A. trombolitice
B. aspirină 250-500 mg (prima doză)
C. pontaj aorto-coronarian
D. angioplastie coronariană
R: (A, D)
Testul 23. În infarct miocardic acut prima doză de heparină nefracţionată recomandată este:
A. 1000 UI i/v
B. 10000 UI i/v
C. 5000 UI i/v
D. 2500 UI i/v
E. la discreţia medicului
R: (C)
c.m. Testul 24. Selectaţi preparatele trombolitice recomandate în infarct miocardic acut:
A. heparina
B. streptokinaza
C. alteplaza
D. aspirina
E. reteplaza
R: (B, C, E)
c.s. Testul 25. Profilaxia secundară la persoanele după infarct miocardic acut include:
A. statine
B. tratamentul antiplachetar
C. betaadrenoblocante
D. IECA
R: (E)
2. c.s. Care din definiţii de mai jos este corectă pentru indicele de masă corporală:
A. Circumferinţa măsurată la nivel umbilical sau la jumătatea distanţei între rebord costal şi crestele
iliace
B. Raportul dintre greutate (exprimată în kg) şi pătratul înălţimii (m) (G/h pătrat)
Răspuns corect: B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 158
C. Un prognostic mai bun pe termen scurt sau lung la pacienţii supraponderali sau obezi
E. Un prognostic mai nefavorabil pe termen scurt sau lung la pacienţii supraponderali sau obezi
Răspuns corect: C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 157
B. Sunt luate în considerare şi decesele prin ateroscleroză în teritorii non-coronariene (accident cere-
bro-vascular (AVC))
C. Este adaptat vîrstelor medii, la care modificarea riscului cu vîrsta este mai abruptă
E. Este disponibilă în două versiuni, una pentru regiunile cu risc scăzut (Belgia, Franţa, Grecia, Italia,
Luxemburg, Spania, Elveţia şi Portugalia) şi alta pentru cele cu risc crescut, unde se încadrează şi ţara
noastră, alături de celelalte ţări europene care nu au fost menţionate în enumerarea anterioară.
Răspuns corect: A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 165
5. c.s. Care din definiţiile de mai jos este corectă pentru circumferinţă abdominală:
A. Circumferinţa măsurată la nivel umbilical sau la jumătatea distanţei între rebord costal şi crestele
iliace
B. Raportul dintre greutate (exprimată în kg) şi pătratul înălţimii (m) (G/h pătrat)
Răspuns corect: A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 158
6. c.s. Care din definiţii de mai jos este corectă pentru raportul circumferinţei taliei la circumferinţa
şoldului (waist to hip ratio, WHR):
A. Circumferinţa măsurată la nivel umbilical sau la jumătatea distanţei între rebord costal şi crestele
iliace
B. Raportul dintre greutate (exprimată în kg) şi pătratul înălţimii (m) (G/h pătrat)
Răspuns corect: C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 158
7. c.s. Care din definiţii de mai jos este corectă pentru hiperhomocisteinemie:
A. Studiile în vitro şi în vivo au dovedit că favorizează aterogeneza şi trombogeneza, reprezentînd un
facor de risc cardiovasculat independent moderat.
Răspuns corect: C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 164
8. c.m. Care din afirmațiile enumerate mai jos sunt atribuite factorilor de risc cardiovascular:
A. Majori
B. Minori
C. Clasici
D. Modificabili
E. Nemodificabili
Răspuns corect: A,C,D,E Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 157
10. c.m. Factorii de risc majori au fost definiţi de către OMS prin:
A. Prevalenţa înaltă în populaţie
B. Prevalenţa joasă în populaţie
C. Impact semnificativ independent asupra riscului de boală coronariană ischemică sau accident
vascular cerebral
D. Tratamentul sau controlul lor conduce la scăderea riscului
E. Tratamentul sau controlul lor conduce la accelerarea riscului
Răspuns corect: A,C,D Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 157
B. Vârsta
C. Hipertensiune arterială
D. Sex
E. Ereditate
Răspuns corect: B,D,E Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 157
12. c.m. Obezitatea reprezintă un factor de risc cardiovascular major cu prevalenţă în creştere în ţările
dezvoltate, în special datorită:
B. Particularităţilor de dietă
C. Sedentarismului
D. Alcoolismului
E. Hipertensiunii arteriale
Răspuns corect: A,B,C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 158
Răspuns corect: A,B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 160
15. c.m. Care trei componente trebuie să includă o acţiune pentru prevenţia factorilor de risc
cardiovascular după Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS):
A. Prevenţia primară
B. Strategia populaţională
D. Prevenţia secundară
16. c.m. Persoanele cu risc cardiovascular crescut sunt cele care prezintă:
B. Nivel marcat crescut al unui singur factor de risc, de exemplu TA ≥180/110 mmHg sau TA
persistentă ≥160/110mmHg; acestori valori trebuie tratate, indiferent de prezenţa altor factori de
risc
C. Colesterol total ≥8 mmol/L (320mg/dL), LDL-colesterol ≥6 mmol/L (240mg/dL)
D. Diabet zaharat (riscul relativ este de 5% la femei şi 3% la bărbaţi)
E. Factori de risc multipli, care dau un scor de risc ≤ 2 %
Răspuns corect: A, B, C, D. Curs.
A. Evidenţiază riscul de eveniment cardiovascular fatal în următorii 10 ani din tabel, fără calcule
suplimentare
B. Estimează riscul relativ, prin compararea unei celule (pătrat din grilă) cu oricare alta, în aceeaşi
categorie de vîrstă
C. Evaluează impactul ameliorării unui factor de risc (subietul trece dintr-o categorie de risc în alta
prin oprirea fumatului, scăderea colesterolului total, etc.)
D. Estimează riscul absolut, prin compararea unei celule (pătrat din grilă) cu oricare alta, în aceeaşi
categorie de vîrstă
E. Evidenţiază efectul acţiunii unui factor de risc în timp (creşterea riscului odată cu înaintarea în
vîrstă, la vîrste tinere riscul fiind în general scăzut).
Răspuns corect: A, B, C, E. Curs.
18. c.m. Enumeraţi care sunt alţi factori hemostatici corelaţi cu riscul cardiovascular crescut:
C. Factorul V activat
Răspuns corect: A, B, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 165.
19. c.m. Care sunt măsurile de modificare a stilului de viaţă pentru reducerea riscului cardiovascular
la pacienţii cu hipertensiune arterială:
C. Trebuie adăugate măsuri farmacologice pentru obţinerea valorilor normale ale tensiunii arteriale.
D. Măsurile farmacologice pentru obţinerea valorilor valorilor normale ale tensiunii arteriale nu
trebuie adăugate
E. Un control optim al valorilor tensiunii arteriale scade semnificativ riscul de recidivă al unui
accident cerebrovascular ischemic, respectiv mortalitatea cardiovasculară după un accident
coronarian.
Răspuns corect: B, C, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 160.
20. c.m. Menționați mecanismele prin care fumatul creşte riscul cardiovascular:
Răspuns corect: A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 159.
A. Este boala sistemică progresivă cu manifestări focale, ce afectează arterele mari şi medii
D. Este o substanţă lipidică prezentă în structura membranelor celulare şi este precursor de acizi
biliari şi hormoni sterolici.
E. Principala formă de transport a colesterolului în plasmă (60-70% din colesterolul total plasmatic
Răspuns corect: A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 189.
A. Este boala sistemică progresivă cu manifestări focale, ce afectează arterele mari şi medii
D. Este o substanţă lipidică prezentă în structura membranelor celulare şi este precursor de acizi
biliari şi hormoni sterolici.
E. Principala formă de transport a colesterolului în plasmă (60-70% din colesterolul total plasmatic
Răspuns corect: B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 189.
A. Este boala sistemică progresivă cu manifestări focale, ce afectează arterele mari şi medii
D. Este o substanţă lipidică prezentă în structura membranelor celulare şi este precursor de acizi
biliari şi hormoni sterolici.
E. Principala formă de transport a colesterolului în plasmă (60-70% din colesterolul total plasmatic
Răspuns corect: C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 189.
A. Extrage colesterolul celular în exces şi îl transportă înapoi la ficat pentru a fi eliminat pe cale
intestinală.
B. A fost identificată drept un alt marker cu valoare predictivă pentru riscul cardiovascular. Dozarea
sa poate fi utilă în anumite cazuri ce asociază afectare aterosclerotică în absenţa factorilor de risc
tradiţionali (LDL-C) şi istoric familial de boală cardiacă ischemică prematură.
C. Conţine două tipuri majore de apoproteine (apo A-I şi apo A-II).
Răspuns corect: B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 197.
5. c.s. Care din afirmaţii de mai jos este corectă pentru fracția LDL a colesterolului:
C. Principala formă de transport a colesterolului în plasmă (60-70% din colesterolul total plasmatic,
conţine un singur tip de apoproteină (apo B-100).
D. Extrage colesterolul celular în exces şi îl transportă înapoi la ficat pentru a fi eliminat pe cale
intestinală
Răspuns corect: C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 169.
6. c.s. Care din afirmaţii de mai jos este corectă pentru fracția HDL a colesterolului:
A. Principala formă de transport a colesterolului în plasmă (60-70% din colesterolul total plasmatic
D. Nivelurile crescute de HDL colesterol sunt invers corelate cu riscul de boală cardiovasculară, fiind
astfel considerate un factori de risc „negativ", protector
E. Este o substanţă lipidică prezentă în structura membranelor celulare şi este precursor de acizi
biliari şi hormoni sterolici
Răspuns corect: D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 169.
7. c.s. Care din afirmaţii de mai jos este corectă pentru fracția VLDL a colesterolului:
B. Extrage colesterolul celular în exces şi îl transportă înapoi la ficat pentru a fi eliminat pe cale
intestinală
E. Lipoproteine bogate în trigliceride, dar şi precursori le LDL colesterol, conţin circa 10-15% din
colesterolul total
Răspuns corect: E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 170.
8. c.s. Care din difiniţiile de mai jos este corectă pentru leziunea coronariană responsabilă de
evenimentul coronarian acut:
A. Placa inflamată cu un capişor subţire acoperind un miez necrotic central bogat în lipide
B. Placa cu defect major de substanţă la nivelul capişonului fibros ce delimitează miezul lipidic
central de fluxul sanguin, astfel încît miezul trombogen central devine expus
C. Leziunea coronariană considerată, pe baza aspectului angiografic, necroptic sau a altor evidente,
responsabilă de evenimentul clinic în sindroamele coronariene acute, leziunea responsabilă este de
obicei o placă complicată prin tromboză extensivă în lumen
D. Placa bogată în celule musculare netede şi proteoglicani cu pierderea şi/sau disfuncţia celulelor
endoteliale luminale, însă fără un defect de substanţă la nivelul plăcii, cu tromboză supraadăugată
Răspuns corect: C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 170.
9. c.s. Care din difiniţiile de mai jos este corectă pentru placa ruptă:
A. Placa inflamată cu un capişor subţire acoperind un miez necrotic central bogat în lipide
B. Placa cu defect major de substanţă la nivelul capişonului fibros ce delimitează miezul lipidic
central de fluxul sanguin, astfel încît miezul trombogen central devine expus
C. Leziunea coronariană considerată, pe baza aspectului angiografic, necroptic sau a altor evidente,
responsabilă de evenimentul clinic.în sindroamele coronariene acute, leziunea responsabilă este de
obicei o placă complicată prin tromboză extensivă în lumen
D. Placa bogată în celule musculare netede şi proteoglicani cu pierderea şi/sau disfuncţia celulelor
endoteliale luminale, însă fără un defect de substanţă la nivelul plăcii, cu tromboză supraadăugată
Răspuns corect: B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 170.
10. c.s. Care din difiniţiile de mai jos este corectă pentru placa erodată:
A. Placa inflamată cu un capişor subţire acoperind un miez necrotic central bogat în lipide
B. Placa cu defect major de substanţă la nivelul capişonului fibros ce delimitează miezul lipidic
central de fluxul sanguin, astfel încît miezul trombogen central devine expus
C. Leziunea coronariană considerată, pe baza aspectului angiografic, necroptic sau a altor evidente,
responsabilă de evenimentul clinic.în sindroamele coronariene acute, leziunea responsabilă este de
obicei o placă complicată prin tromboză extensivă în lumen
D. Placa bogată în celule musculare netede şi proteoglicani cu pierderea şi/sau disfuncţia celulelor
endoteliale luminale, însă fără un defect de substanţă la nivelul plăcii, cu tromboză supraadăugată
Răspuns corect: D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 170.
11. c.m. Care sunt clasele majore de lipoproteine serice:
A. Macrofagele intimei
D. Lipoprotein-lipaze
Răspuns corect: B, C, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 169.
12. c.m. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte pentru fracția LDL a colesterolului:
A. Principala formă de transport a colesterolului în plasmă (60-70% din colesterolul total plasmatic
B. Constituie 20-30% din colesterolul total
C. Conţine un singur tip de apoproteină (apo B-100)
D. Este aterogen şi proporţional corelat cu riscul evenimentelor cardiovasculare, independent de
nivelul colesterolului total
E. Particulele de LDL funcţionează ca vehicul al colesterolului de la nivel hepatic la nivelul
peretelui arterial, traversează bariera endotelială şi sunt înglobate de către macrofagele intimei
(„celulele spumoase")
Răspuns corect: A, C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 169.
13. c.m. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte pentru fracția HDL a colesterolului:
A. Constitue 20-30% din colesterolul total
D. Extrage colesterolul celular în exces şi îl transportă înapoi la ficat pentru a fi eliminat pe cale
intestinală
E. Este aterogen şi proporţional corelat cu riscul evenimentelor cardiovasculare, independent de
nivelul colesterolului total
Răspuns corect: A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 169.
14. c.m. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte pentru fracția VLDL a colesterolului:
A. Constituie circa 10-15% din colesterolul total
B. Lipoproteinele din componenţa fracției VLDL sunt de mai multe tipuri (apo B-100, apo - CI, apo -
CIl, apo - CIII şi apo - E)
15. c.m. Care tipuri de dislipidemii cunoaşteţi, din punctul de vedere al existenţei determinismului
genetic:
A. Familiale (primare)
B. Hipertrigliceridemie
D. Hipercolesterolemie
Răspuns corect: A, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 170.
16. c.m. Care tipuri de dislipidemii sunt mai frecvente în practică medicală:
A. Familiale (primare)
B. Hipertrigliceridemie
D. Hipercolesterolemie
Răspuns corect: B, C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 170.
17. c.m. O abordare terapeutică corectă şi completă a pacientului cu dislipidemie trebuie să vizeze
simultan următoarele componente:
B. Dieta
C. Identificarea şi tratarea cauzelor secundare
D. Tratament farmacologic hipolipemiant
E. Tratament farmacologic hiperlipemiant
Răspuns corect: A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 172.
B. Creşterea aportului de fibre solubile din fructe, legume şi cereale integrale, de acizi graşi
polinesaturaţi şi fitosteroli
C. Aportul caloric nelimitat
D. Limitarea aportului de carbohidraţi şi de grăsimi saturate
E. Scăderea aportului de fibre solubile din fructe, legume şi cereale integrale, de acizi graşi
polinesaturaţi şi fitosteroli
Răspuns corect: A, B, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 172.
20. c.m. Care din afirmaţiile de mai jos despre statinele în tratamentul hipercolesterolemiei sunt
corecte:
E. Rezultă astfel o reducere a nivelurilor lipoproteinelor plasmatice, prin stimularea captării la nivel
hepatic a LDL-colesterolului circulant
Răspuns corect: B, C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 172-
173.
21. c.m. Plazmafereza este metoda cea mai eficientă de reducere rapidă a nivelurilor de colesterol,
însă este:
A. Consumatoare de timp
22. c.m. Alegeţi afirmaţiile corecte privind efectele statinelor, utilizate în tratamentul
hipercolesterolemiei:
A. Reduc incidenţa bolii cardiace ischemice cu 21-42%, având un rol major în prevenţia primară şi
secundară
B. Accelerează ritmul de progresie al leziunilor aterosclerotice, iar tratamentul intensiv cu anumite
preparate induce chiar regresia aterosclerozei coronariene
C. Au multiple efecte pleiotrope prin care măresc riscul cardiovascular independent de reducerea
fracției LDL a colesterolului.
D. Încetinesc ritmul de progresie al leziunilor aterosclerotice, iar tratamentul intensiv cu anumite
preparate induce chiar regresia aterosclerozei coronariene
E. Au multiple efecte pleiotrope prin care scad riscul cardiovascular independent de reducerea
fracției LDL a colesterolului.
Răspuns corect: A, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 172.
A. Vârstnici, femei
B. Insuficienţă renală
C. Boli hepatice cronice şi abuz de alcool
D. Medicamente asociate, hipotiroidism
E. Bolile pericardului
Răspuns corect: A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 173.
25. c.m. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte despre ateroscleroza:
B. Este însoţită de niveluri serice crescute ale markerilor inflamaţiei, inclusiv proteina C reactivă, cu
valoare prognostică dovedită
26. c.m. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte pentru calcificările arteriale:
B. Calcificările sunt mult mai frecvent întîlnite la nivelul plăcilor cu stenoză semnificativă
hemodinamic
Răspuns corect: A, B, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 193.
27. c.m. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte pentru măsurile de modificare a stilului de viaţa:
A. Renunţarea la fumat
28. c.m. Care afirmaţii sunt corecte pentru stabilirea diagnosticului de dislipidemie:
A. Examenul fizic atent al pacientului nu poate aduce elemente sugestive pentru prezenţa
dislipidemiei
B. Examenul fizic atent al pacientului poate aduce elemente sugestive pentru prezenţa dislipidemiei
D. Prezenţa sinusitelor
Răspuns corect: B, C, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 171.
B. Evaluarii corecte a statusului lipidic, care se realizează prin recoltarea probelor de sânge după
minim 10-12 ore de la ultima masă
D. Dozarea se face sub forma unui profil lipidic complet, care include minim colesterolul total,
trigliceride fracțiile LDL si HDL a colesterolului.
E. Se pot evalua în plus nivelurile de Apo B şi Apo AI, avantajul fiind că se pot doza şi postprandial
Răspuns corect: B, C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 171.
30. c.m. Care sunt reacţiile adverse posibile la utilizarea statinelor în tratamentul dislipidemiilor:
C. Tulburări gastro-intestinale: greaţa, dispepsie, flatulenţă, diaree sau constipaţie, rar pancreatită
D. Miocardită
Răspuns corect: A, B, C, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 172.
Investigaţii paraclinice invasive şi noninvasive:
1. c. s. Alegeţi care din marcherii enumeraţi mai jos se referă la cei ai injuriei miocitare:
A. Proteina C reactivă, factorul de necroză tumorală alfa, interleukinele, apoproteina 1.
B. Norepinefrina, epinefrina, angiotensina II, renina, aldorosteronul, arginina vasopresina,
endotelina
C. Peptidul natriuretic B (BNP), NTpro-BNP, proadrenomedulina
D. Lipoproteinele cu densitate joasa oxidate, mieloperoxidazele, malondialdehida, biopirinile
urinare
E. Troponinele I şi T, creatinkinaza fracția MB, lanţurile uşoare de miozin-kinază, acizii graşi
cardiaci legaţi de proteine
Răspuns corect E.
2. c.s. Alegeţi care din marcherii enumeraţi mai jos se referă la cei ai inflamaţiei:
A. Proteina C reactivă, factorul de necroză tumorală alfa, interleukinele, apoproteina 1.
B. Norepinefrina, epinefrina, angiotensina II, renina, aldorosteronul, arginina vasopresina,
endotelina
C. Peptidul natriuretic B (BNP), NTpro-BNP, proadrenomedulina
D. Lipoproteinele cu densitate joasa oxidate, mieloperoxidazele, malondialdehida, biopirinile
urinare
E. Troponinele I şi T, creatinkinaza fracția MB, lanţurile uşoare de miozin-kinază, acizii graşi
cardiaci legaţi de proteine
Răspuns corect A.
3. c. s. Alegeţi care din marcherii enumeraţi mai jos se referă la cei ai stresului oxidativ:
A. Proteina C reactivă, factorul de necroză tumorală alfa, interleukinele, apoproteina 1.
B. Norepinefrina, epinefrina, angiotensina II, renina, aldorosteronul, arginina vasopresina,
endotelina
C. Peptidul natriuretic B (BNP), NTpro-BNP, proadrenomedulina
D. Lipoproteinele cu densitate joasa oxidate, mieloperoxidazele, malondialdehida, biopirinile
urinare
E. Troponinele I şi T, creatinkinaza fracția MB, lanţurile uşoare de miozin-kinază, acizii graşi
cardiaci legaţi de proteine
Răspuns corect D.
5. c. s. Alegeţi care din marcherii enumeraţi mai jos se referă la cei ai stresului miocitar:
A. Proteina C reactivă, factorul de necroză tumorală alfa,interleukinele, Fas(APO1)
B. Norepinefrina, epinefrina, angiotensina II, renina, aldorosteronul, arginina vasopresina,
endotelina
C. Peptidul natriuretic B (BNP), NTpro-BNP, proadrenomedulina
D. Lipoproteinele cu densitate joasa oxidate, Mieloperoxidazele, malondialdehida, biopirinile
urinare
E. Troponinele I şi T, creatinkinaza MB, lanţurile uşoare de miozin-kinază, acizii graşi cardiaci
legaţi de proteine
Răspuns corect C.
A. recomandată pacienţilor cu simptome sporadice sau de foarte scurtă durată, capabili sa activeze
dispozitivul astfel încît sa stocheze în memoria acestuia traseul EKG imediat premergător
episodului simptomatic
B. în mod deosebit utilă în cazul pacienților simptomatici prin sincope, care nu pot fi înregistrate
EKG în timpul accesului sau în cazul pacienţilor cu aritmii, care survin zilnic sau aproape zilnic
D. oferă informaţii despre circulaţia pulmonară şi aorta toracică, precum şi despre eventuale
afecţiuni pulmonare asociate
E. exploarea cea mai utilizată în scop diagnostic si / sau pentru stratificarea riscului la pacienții cu
angină stabilă, angină instabilă stabilizată terapeutic, la pacienții postinfarct sau post revascularizare
miocardică
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 93.
A. recomandată pacienţilor cu simptome sporadice sau de foarte scurtă durată, capabili sa activeze
dispozitivul astfel încît sa stocheze în memoria acestuia traseul EKG imediat premergător episodului
simptomatic
B. în mod deosebit utilă în cazul pacienților simptomatici prin sincope, care nu pot fi înregistrate EKG
în timpul accesului sau în cazul pacienţilor cu aritmii, care survin zilnic sau aproape zilnic
D. oferă informaţii despre circulaţia pulmonară şi aorta toracică, precum şi despre eventuale
afecţiuni pulmonare asociate
E. exploarea cea mai utilizată în scop diagnostic si / sau pentru stratificarea riscului la pacienții cu
angină stabilă, angină instabilă stabilizată terapeutic, la pacienții postinfarct sau post revascularizare
miocardică
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 93.
B) +40mV
C) -90mV
D) 0 mV
E) +10mV
Răspuns corect C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 87.
10. c.s. Dilatarea excentrică a atriului drept pe radiografia de profil se determina prin:
a) Opacifierea spaţiului retrosternal
b) Bombarea arcului inferior drept mai mult de 5,5 cm spre dreapta faţă de linia mediană.
c) Proiecţia anterioară a corpilor vertebrali toracali
d) Opacifierea spaţiului subdiafragmal
e) Hipertrofia ventriculului drept
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 101.
a) Testul oferă informaţii detaliate asupra structurii anatomice a camerelor cardiace şi informaţii maxime
asupra structurii şi a funcţiei valvulare
b) Sughiţ
a) 1,5-2 m
b) 30-50 cm
c) 1m
d) 20-25 cm
e) 2-3 m
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 126.
A. exploarea cea mai uilizată în scop diagnostic și / sau pentru stratificarea riscului la pacientii cu
angină stabilă, angină instabilă stabilizată terapeutic, la pacienții postinfarct sau post revascularizare
miocardică
E. oferă informaţii despre circulaţia pulmonară şi aorta toracică, precum şi despre eventuale
afecţiuni pulmonare asociate
17. c.s. Ce aplicaţie clinică nu este caracteristică pentru tomografie cu emisie de pozitroni (PET):
b) Imagistică metabolică
e) Nici una
Răspuns corect D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 130.
18. c.s. Acurateţea diagnostică generală a studiilor tomografiei cu emisie de pozitroni (PET) este in jur
de:
a) 90 %
b) 60%
c) 100%
d) 75%
e) 40%
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 129.
19. c.s. Cel mai folosit scor în determinarea calciului coronarian este scorul:
a) Agatston
b) Hounsfield
c) Mobitz
d) Sokolow
e) Hoffman
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 101.
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 136.
a) La administrarea dipiridamolului
b) Cu masa înclinată
c) În timpul mersului pe bicicletă sau covor rulant
d) La administrarea ergometrinei
e) În timpul reţinerii respiraţiei
Răspuns corect C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 90.
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 131.
23. c.s. Care este calea de abord percutan de întroducere a cateterelor în studiul electrofiziologic (SEF)
cel mai des utilizată?
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 130.
Răspuns corect C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 100.
a) Radiografic - vasele din câmpurile pulmonare superioare devin egale sau mai mari decît cele bazale
b) Radiografic - vasele din cîmpurile pulmonare superioare devin egale sau mai mici decît cele bazale
c) Radiografic - vasele din cîmpurile pulmonare superioare devin egale cu cele bazale
e) Hilurile pulmonare mari datorită vaselor centrale foarte dilatate comparativ cu cele periferice
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 103.
26. c.s. Care din aspectele radiografice enumerate nu caracterizează edemul interstiţial:
a) Bandă opacă pleurală axilară sau bazală
c) Opacitate inelară
e) Transudatul alveolar sub formă de opacităţi nodulare, localizate în special la baza plămânilor
Răspuns corect C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 103.
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 89.
Răspuns corect D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 86.
a) Aorta ascendentă
b) Trunchiul pulmonar
c) Aorta descendentă
d) Atriul stâng
e) Ventriculul stâng
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 103.
a) Cateterului Foley
b) Cateterului « Pigtail »
c) Sondei Dormia
d) Sondei Swan-Ganz
e) Cateterului Judkins
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 136.
Răspuns corect E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 138.
32. c.m. Alegeţi din cele enumerate care se referă la markerii leziunii miocitare:
A. Tropinina cardiacă I şi T, miozin – kinaza cu lanţuri usoare
C. Creatinkinaza, creatinkinaza MB
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 87.
33. c.m. Alegeţi din cele enumerate care se referă la markerii remodelării matricei interstiţiale:
B. Proteina C reactivă
C. Matrix metaloproteinazele
E. Peptide procolagen I
Răspuns corect C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 87.
34. c.m. Alegeţi din cele enumerate care se referă la markerii inflamaţiei:
B. Proteina C reactivă
D. Fas (apo-1)
E. Interleukinele 1,6 şi 18
Răspuns corect B, C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 87.
35. c.m. Alegeţi din cele enumerate care se referă la markerii stresului oxidativ:
A. Lipoproteinele cu densitate joasă oxidate
B. Mieloproteazele
C. Melondialdehida
D. Proteina C reactivă
Răspuns corect A, B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 87.
36. c.m. Alegeţi din cele enumerate care se referă la markerii neuroumorali:
A. Peptide cardiace natriouretice
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 87.
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 91.
38. c.m. Care sunt indicaţiile efectuării electrocardiogramei standard în 12 derivaţii în practica
cardiologică:
A. Pacienţi la care tratamentul poate determina efecte adverse ce pot fi decelate EKG
B. Pacienţi cu implant de pacemaker, pacienţi cu boli cardiace cronice stabile evaluaţi periodic
C. Evaluarea pacienţilor cu risc crescut de boala cardiacă, evaluarea raspunsului la medicaţia car-
dioactivă
D. Modificari ale statutului clinic sau biologic sugerând apariţia disfuncţiei cardiace, pacienţi > 40 ani
supuşi unui examen de rutină
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 95.
39. c.m. Care afirmaţii din cele enumerate sunt corecte pentru hipertrofia ventriculară stângă:
A. Supradenivelare de segment ST
Răspuns corect B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 95.
Răspuns corect A, B, C, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 95.
a) Implant de pacemaker
b) Cu risc crescut de boală cardiacă
c) Cu boli cardiace cronice stabile
d) > 40 ani supuşi unui examen de rutină
e) Insuficienţă respiratorie acută
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 90.
42. c.m. Principalele criterii EKG de diagnostic ale hipertrofiei ventriculare stângi folosite în practica
clinică curentă sunt incluse în indicii:
a) Sokolow-Lyon
b) Cornell
c) Romhilt-Estes
d) Perugia
e) Mobitz
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 91.
a) Disecţia de aorta
b) Cefalee
b) Vasovist
c) Thaliu 201
d) Teslascan
e) BaSO4
Răspuns corect A, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 112.
b) Ventriculografiei radionuclidice
c) Holter ECG
e) Ergometriei
Răspuns corect A, B, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 115.
a) valvulopatii reumatismale
d) endocardită de proteză
e) endocardita infecţioasă
Răspuns corect B, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 109.
a) Ultravist
b) Omnipaque
c) Visipaque
d) Tehneţiu
e) Siliciu
Răspuns corect A, B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 122.
Răspuns corect A, B, C, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 121.
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 126.
c) Tamponada cordului
Răspuns corect A, B, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 90.
a) Radiografic - vasele din cîmpurile pulmonare superioare devin egale sau mai mari decît cele bazale
b) Radiografic - vasele din cîmpurile pulmonare superioare devin egale sau mai mici decît cele bazale
c) Radiografic - vasele din cîmpurile pulmonare superioare devin egale cu cele bazale
e) Hilurile pulmonare mari datorită vaselor centrale foarte dilatate comparativ cu cele periferice
Răspuns corect D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 102.
a) Furnizează cu acurateţe foarte bună multiple informaţii despre structura şi funcţia inimii
e) Este cost-eficientă
Răspuns corect A, B, C, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 105.
a) Ecocardiografia în mod M
b) Ecocardiografia transesofagiană
c) Ecocardiografia 2D (bi-dimensională)
d) Ecocardiografia Doppler
e) Ecocardiografia 3D
Răspuns corect A, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 106.
Răspuns corect A, B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 101.
b) markerii inflamaţiei
Răspuns corect A, B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 87.
a) proteina C reactivă
b) troponinele I şi T
d) malondialdehida
e) peptidul natriuretic B
Răspuns corect B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 87.
a) peptidul natriuretic B
b) malondialdehida
c) proadrenomedulina
d) troponinele I şi T
e) interleukinele
Răspuns corect A, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 88.
a) Aortică
b) Atriului drept
c) Ventriculului drept
d) Ventriculului stâng
e) Atriului stâng
Răspuns corect C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 115.
a) La prima trecere
b) La echilibru
c) La ultima trecere
e) Fracţionat
Răspuns corect A, B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 115.
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 101.
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 103.
Răspuns corect B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 107.
a) şocul cardiogen
b) tahicardia paroxistică ventriculară
c) infarctul pe ventricolul drept
d) edemul pulmonar
e) pleurezia exudativă
Răspuns corect A, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 101.
a) Şoc toxic
b) Hipotensiune
c) Angină pectorală
d) Pericardită
e) Hematom la locul puncţiei
Răspuns corect A, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 131.
65. c.m. Cine face parte din personalul echipei ce efectueaza studiului electrofiziologic (SEF) ?
Răspuns corect A, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 130.
66. c.m. Care sunt indicaţiile majore ale studiului electrofiziologic (SEF) ?
Răspuns corect A, B, C, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 131.
a) Ruptura cardiacă
b) Pneumotorax
c) Miocardită
d) Trombembolismul pulmonar
e) Disecţia arterei pulmonare
Răspuns corect A, B, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 135.
Răspuns corect A, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 135.
69. c.m. În radiografia din incidenţă latero-laterală stângă, marginea anterioară a opacităţii
cardiovasculare este formată din:
Răspuns corect A, B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 102.
Răspuns corect A, B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 101.
Bolile pericardului pregătite de as. un, d.m. E. Samohvalov
A) Caracter înţepător
B) Durere toracică atipică
C) Durere pe traiectul scizural ,,în eşarfă”
D) Caracter surd, de apăsare
E) Sindromul Tietze
Răspuns corect D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 529.
A) Frecatura pericardică
B) Stări sincopale
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 529.
3. c.s. În ce localizare a infarctului miocardic acut este cel mai des întâlnită pericardita?
a) IMA anterior
b) IMA posterior
c) IMA inferior
d) IMA lateral
e) IMA a ventricolului drept
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 529.
Răspuns corect C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 527.
6. c.s. Care este caracteristica principală a pericarditelor neoplazice pe EKG:
a) fibrilaţie ventriculară
b) tahicardie sinusală
d) bradicardie sinusală
e) flutter atrial
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 530.
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 548.
B) Administrarea B- adrenoblocantelor
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 545.
9. c.s. Pacienţii cu pericardita constrictivă, spre deosebire de cei cu tamponada cardiacă prezintă:
Răspuns corect C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 543.
b) Stafilococus aureus
c) Streptococus pyogenes
d) Escherichia coli
e) Idiopatic
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 546.
b) Formarea de calculi
c) Formarea de granulom
d) Gomă luetica
e) Chist hidatic
Răspuns corect C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 547.
a) infarct miocardic
b) tamponada cardiacă
c) cardiomiopatie
d) endocardită infecțioasă
e) hipertensiune arterială
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 528.
13. c.s.Care dintre simptoamele enumerate este caracteristic pentru revărsatul pericardic fără compresiune
cardiacă?
b) hipertensiune arterială
e) stare agitată
Răspuns corect D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 531.
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 548.
a) antibioticelor
b) preparatelor antiinflamatoare nonsteroidiene
c) preparatelor citostatice
d) preparatelor antivirale
e) preparatelor antifungice
Răspuns corect C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 548.
16. c.s. Cea mai importantă caracteristică stetacustică a pericarditelor constrictive este:
b) clacmentul diastolic
c) ritmul de galop
d) suflul sistolic
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 541.
Răspuns corect C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 549.
18. c.s. Numiţi grupa de medicamente care este esențială pentru tratamentul pericarditei purulente:
a)Antibiotice
b)Diuretice
c)Analgezice
d)Antihipertensive
e)Cardiotonice
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 547.
19. c.s. Formele specifice de pericardite sunt următoarele cu excepţia:
b) uremică
d) postiradiere
e) tuberculoasă
Răspuns corect C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 547.
20. c.s. Afecţiunile virale ce cauzează pericarditele infecţioase sunt urmatoarele cu excepţia:
a) Parotidită
b) Varicela
c) SIDA
d) Meningita virala
e) Mononucleoză infecţioasă
Răspuns corect D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 545.
21. c.s. Stadiul III de evuluţie a pericarditei acute pe EKG se caracterizează prin:
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 543.
a) EcoCG
b) Radiografia toracică
c) Explorarea cu radionuclizi
d) Testul de efort
e) Ventriculografia
Răspuns corect A, B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 529.
23. c.m. Specificați modificările EKG în stadiului I a pericarditei acute:
Răspuns corect A, B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 530.
a)Serologice HIV
b)Enzime pancreatice
c)Bilanţ tiroidian
Răspuns corect A, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 531.
a) de vîrsta pacientului
Răspuns corect B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 529.
Răspuns corect A, B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 534.
Răspuns corect A, B, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 534.
28. c.m. Indicaţi investigaţiile clinice practicate în caz de supecţie a tamponadei cardiace :
a) Radiografia toracică
b) EcoCG
c) Urografia excretorie
d) Oftalmoscopia
e) Pericardiocenteză
Răspuns corect A, B, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 535.
Răspuns corect A, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 548.
Răspuns corect A, B, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 548.
Răspuns corect A, B, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 548.
a) infarct miocardic
e) pericardită constrictivă
Răspuns corect B, C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 550.
a) ultrasonografia
b) tomografia computerizată
c) radiografia toracică
d) EcoCG
e) EKG
Răspuns corect C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 531.
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 529.
a) Histoplasma
b) Tenea
c) Blastomicozele
d) Candida
e) Pitiriazis versicolor
Răspuns corect A, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 545.
a) uremică
b) fungică
c) virale
d) neinfecţioasă
e) tuberculoasă
Răspuns corect A, B, C, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 545.
37. c. m. Protozoarele ce cauzează pericarditele infecţioase sunt:
a) Toxoplasmoza
b) Epidinium
c) Tryponosoma cruzi
d) Oprozoscolex
e) Paramecium
Răspuns corect A, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 545.
a) Izoniazida
b) Streptomicina
c) Etambutol
d) Tetraciclina
e) Penicilina
Răspuns corect A, B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 546.
a) Corticosteroizi
b) Adrenomimetice
c) Pericardiocenteză percutană
d) Antistafilococice
e) Aminoglicozide
Răspuns corect C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 546.
a) Febră
b) Tahicardie sinusala
d) Freamăt pericardiac
e) Hipertensiune
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 546.
39. c. m. Deosebirile între pericardita constrictivă (PC) şi cardiomiopatia restrictivă (CR) sînt :
Răspuns corect A, B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 540.
B) Inversarea undei T
C) Aplatizarea undei T
D) Unda P mitrală
E) Lipsa undei P
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 542.
Răspuns corect A, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 544.
b) de etiologie autoimună
Răspuns corect A, B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 533.
43. c. m. Alte forme de afectare pericardică sunt următoarele, cu excepţia:
a) pericardita toxică
b) chisturile pericardice
c) chilopericardul
d) pericardita infecţioasă
e) pericardita mixedematoasă
Răspuns corect A, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 550.
a) antiinflamatoare nesteroidiene
c) corticoterapie
d) spitalizare şi supraveghere
e) pericardiectomie
Răspuns corect A, C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 532.
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 530.
a) Nervul vag
b) Nervul laringean recurent stâng
c) Plexul esofagian
d) Plexul brahial
e) Nervul accesor
Răspuns corect A, B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 529.
A. Funcţie secretorie
E. Fixarea inimii
Răspuns corect A, B, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 529.
A) Tuberculoza
B) Feocromocitom
C) Amebiaza
D) Mononucleoza infecţioasă
Răspuns corect A, C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 528.
Răspuns corect C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 528.
a) Antiaritmice
b) Antihipotensivele
c) Antiinflamatoare nesteroidiene
d) Antiinflamatoare steroidiene
e) Antibiotice
Răspuns corect C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 548.
a) Analgezici opioizi
b) Antiinflamatoare nesteroidiene
c) Analgezici neopioizi
d) Hipertensive
e) Antiinflamatoare steroidiene
Răspuns corect B, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 532.
Pericardite pregătite de as. un, d.m. E. Samohvalov
A) Caracter înţepător
B) Durere toracică atipică
C) Durere pe traiectul scizural ,,în eşarfă”
D) Caracter surd, de apăsare
E) Sindromul Tietze
Răspuns corect D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 529.
A) Frecatura pericardică
B) Stări sincopale
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 529.
3. c.s. În ce localizare a infarctului miocardic acut este cel mai des întâlnită pericardita?
a) IMA anterior
b) IMA posterior
c) IMA inferior
d) IMA lateral
e) IMA a ventricolului drept
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 529.
Răspuns corect C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 527.
6. c.s. Care este caracteristica principală a pericarditelor neoplazice pe EKG:
a) fibrilaţie ventriculară
b) tahicardie sinusală
d) bradicardie sinusală
e) flutter atrial
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 530.
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 548.
B) Administrarea B- adrenoblocantelor
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 545.
9. c.s. Pacienţii cu pericardita constrictivă, spre deosebire de cei cu tamponada cardiacă prezintă:
Răspuns corect C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 543.
10. c.s. Denumiţi agentul patogen al pericarditei tuberculoase:
a) Bacilul Koch
b) Stafilococus aureus
c) Streptococus pyogenes
d) Escherichia coli
e) Idiopatic
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 546.
b) Formarea de calculi
c) Formarea de granulom
d) Gomă luetica
e) Chist hidatic
Răspuns corect C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 547.
a) infarct miocardic
b) tamponada cardiacă
c) cardiomiopatie
d) endocardită infecțioasă
e) hipertensiune arterială
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 528.
13. c.s.Care dintre simptoamele enumerate este caracteristic pentru revărsatul pericardic fără compresiune
cardiacă?
b) hipertensiune arterială
e) stare agitată
Răspuns corect D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 531.
14.c.s. O complicaţie serioasă a insuficienţei renale cronice este:
a) pericardita neoplazică
b) pericardita uremică
c) hepatomegalia
d) pericardita tuberculoasă
e) exoftalmia
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 548.
a) antibioticelor
Răspuns corect C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 548.
16. c.s. Cea mai importantă caracteristică stetacustică a pericarditelor constrictive este:
b) clacmentul diastolic
c) ritmul de galop
d) suflul sistolic
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 541.
b) Insuficienţa mitrală
c) Uremia
d) Hipertensiunea arterială
e) Tahicardia paroxistică ventriculară
Răspuns corect C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 549.
18. c.s. Numiţi grupa de medicamente care este esențială pentru tratamentul pericarditei purulente:
a)Antibiotice
b)Diuretice
c)Analgezice
d)Antihipertensive
e)Cardiotonice
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 547.
b) uremică
d) postiradiere
e) tuberculoasă
Răspuns corect C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 547.
20. c.s. Afecţiunile virale ce cauzează pericarditele infecţioase sunt urmatoarele cu excepţia:
a) Parotidită
b) Varicela
c) SIDA
d) Meningita virala
e) Mononucleoză infecţioasă
Răspuns corect D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 545.
21. c.s. Stadiul III de evuluţie a pericarditei acute pe EKG se caracterizează prin:
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 543.
a) EcoCG
b) Radiografia toracică
c) Explorarea cu radionuclizi
d) Testul de efort
e) Ventriculografia
Răspuns corect A, B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 529.
Răspuns corect A, B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 530.
a)Serologice HIV
b)Enzime pancreatice
c)Bilanţ tiroidian
Răspuns corect A, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 531.
a) de vîrsta pacientului
Răspuns corect B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 529.
Răspuns corect A, B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 534.
27. c. m.Tabloul clinic al tamponadei cardiace include :
b) Durere toracică
c) Bradicardie
d) Tahipnee, tahicardie
e) Vomă
Răspuns corect A, B, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 534.
28. c.m. Indicaţi investigaţiile clinice practicate în caz de supecţie a tamponadei cardiace :
a) Radiografia toracică
b) EcoCG
c) Urografia excretorie
d) Oftalmoscopia
e) Pericardiocenteză
Răspuns corect A, B, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 535.
b) hipercorticismul
c) hipoglicemia
d) metaboliţii catabolismului azotic
e) metaboliţii anabolismului proteic
Răspuns corect A, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 548.
b) leucemia
c) chistul ovarian
d) polipoza intestinală
e) leiomiosarcomul
Răspuns corect A, B, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 548.
Răspuns corect A, B, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 548.
32. c.m.Care sunt complicaţiile pericarditei?
a) infarct miocardic
d) tamponadă cardiacă
e) pericardită constrictivă
Răspuns corect B, C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 550.
a) ultrasonografia
b) tomografia computerizată
c) radiografia toracică
d) EcoCG
e) EKG
Răspuns corect C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 531.
b) Pericardită recurentă
c) Pericardită cronică
d) Pericardită constrictivă
e) Pericardită subacută
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 529.
a) Histoplasma
b) Tenea
c) Blastomicozele
d) Candida
e) Pitiriazis versicolor
Răspuns corect A, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 545.
a) uremică
b) fungică
c) virale
d) neinfecţioasă
e) tuberculoasă
Răspuns corect A, B, C, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 545.
a) Toxoplasmoza
b) Epidinium
c) Tryponosoma cruzi
d) Oprozoscolex
e) Paramecium
Răspuns corect A, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 545.
a) Izoniazida
b) Streptomicina
c) Etambutol
d) Tetraciclina
e) Penicilina
Răspuns corect A, B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 546.
a) Corticosteroizi
b) Adrenomimetice
c) Pericardiocenteză percutană
d) Antistafilococice
e) Aminoglicozide
Răspuns corect C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 546.
a) Febră
b) Tahicardie sinusala
c) Dispnee datorată unei cantitaţi de lichid pleural
d) Freamăt pericardiac
e) Hipertensiune
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 546.
39. c. m. Deosebirile între pericardita constrictivă (PC) şi cardiomiopatia restrictivă (CR) sînt :
Răspuns corect A, B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 540.
B) Inversarea undei T
C) Aplatizarea undei T
D) Unda P mitrală
E) Lipsa undei P
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 542.
Răspuns corect A, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 544.
b) de etiologie autoimună
c) poate surveni la câteva săptamîni sau luni de la un infarct miocardic acut
Răspuns corect A, B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 533.
a) pericardita toxică
b) chisturile pericardice
c) chilopericardul
d) pericardita infecţioasă
e) pericardita mixedematoasă
Răspuns corect A, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 550.
a) antiinflamatoare nesteroidiene
c) corticoterapie
d) spitalizare şi supraveghere
e) pericardiectomie
Răspuns corect A, C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 532.
b) Venele cave
c) Artera pulmonară la locul unde se ramifică
d) Venele pulmonare proximale
e) Venele pulmonare distale
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 530.
a) Nervul vag
A. Funcţie secretorie
E. Fixarea inimii
Răspuns corect A, B, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 529.
A) Tuberculoza
B) Feocromocitom
C) Amebiaza
D) Mononucleoza infecţioasă
Răspuns corect A, C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 528.
Răspuns corect C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 528.
a) Antiaritmice
b) Antihipotensivele
c) Antiinflamatoare nesteroidiene
d) Antiinflamatoare steroidiene
e) Antibiotice
Răspuns corect C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 548.
b) Antiinflamatoare nesteroidiene
c) Analgezici neopioizi
d) Hipertensive
e) Antiinflamatoare steroidiene
Răspuns corect B, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 532.
1. c. s. Alegeţi care din marcherii enumeraţi mai jos se referă la cei ai injuriei miocitare:
A. .Proteina C reactivă, factorul de necroză tumorală alfa, interleukinele, apoproteina 1.
B. Norepinefrina, epinefrina, angiotensina II, renina, aldorosteronul, arginina vasopresina,
endotelina
C. Peptidul natriuretic B (BNP), NTpro-BNP, proadrenomedulina
D. Lipoproteinele cu densitate joasa oxidate, mieloperoxidazele, malondialdehida, biopirinile
urinare
E. Troponinele I şi T, creatinkinaza fracția MB, lanţurile uşoare de miozin-kinază, acizii graşi
cardiaci legaţi de proteine
Răspuns corect E.
2.c.s. Alegeţi care din marcherii enumeraţi mai jos se referă la cei ai inflamaţiei:
A. Proteina C reactivă, factorul de necroză tumorală alfa, interleukinele, apoproteina 1.
B. Norepinefrina, epinefrina, angiotensina II, renina, aldorosteronul, arginina vasopresina,
endotelina
C. Peptidul natriuretic B (BNP), NTpro-BNP, proadrenomedulina
D. Lipoproteinele cu densitate joasa oxidate, mieloperoxidazele, malondialdehida, biopirinile
urinare
E. Troponinele I şi T, creatinkinaza fracția MB, lanţurile uşoare de miozin-kinază, acizii graşi
cardiaci legaţi de proteine
Răspuns corect A.
3.c. s. Alegeţi care din marcherii enumeraţi mai jos se referă la cei ai stresului oxidativ:
A. Proteina C reactivă, factorul de necroză tumorală alfa, interleukinele, apoproteina 1.
B. Norepinefrina, epinefrina, angiotensina II, renina, aldorosteronul, arginina vasopresina,
endotelina
C. Peptidul natriuretic B (BNP), NTpro-BNP, proadrenomedulina
D. Lipoproteinele cu densitate joasa oxidate, mieloperoxidazele, malondialdehida, biopirinile
urinare
E. Troponinele I şi T, creatinkinaza fracția MB, lanţurile uşoare de miozin-kinază, acizii graşi
cardiaci legaţi de proteine
Răspuns corect D.
5. c. s. Alegeţi care din marcherii enumeraţi mai jos se referă la cei ai stresului miocitar:
A. Proteina C reactivă, factorul de necroză tumorală alfa,interleukinele, Fas(APO1)
B. Norepinefrina, epinefrina, angiotensina II, renina, aldorosteronul, arginina vasopresina,
endotelina
C. Peptidul natriuretic B (BNP), NTpro-BNP, proadrenomedulina
D. Lipoproteinele cu densitate joasa oxidate, Mieloperoxidazele, malondialdehida, biopirinile
urinare
E. Troponinele I şi T, creatinkinaza MB, lanţurile uşoare de miozin-kinază, acizii graşi cardiaci
legaţi de proteine
Răspuns corect C.
A. recomandată pacienţilor cu simptome sporadice sau de foarte scurtă durată, capabili sa activeze
dispozitivul astfel încît sa stocheze în memoria acestuia traseul EKG imediat premergător
episodului simptomatic
B. în mod deosebit utilă în cazul pacienților simptomatici prin sincope, care nu pot fi înregistrate
EKG în timpul accesului sau în cazul pacienţilor cu aritmii, care survin zilnic sau aproape zilnic
D. oferă informaţii despre circulaţia pulmonară şi aorta toracică, precum şi despre eventuale
afecţiuni pulmonare asociate
E. exploarea cea mai utilizată în scop diagnostic si / sau pentru stratificarea riscului la pacienții cu
angină stabilă, angină instabilă stabilizată terapeutic, la pacienții postinfarct sau post revascularizare
miocardică
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 93.
A. recomandată pacienţilor cu simptome sporadice sau de foarte scurtă durată, capabili sa activeze
dispozitivul astfel încît sa stocheze în memoria acestuia traseul EKG imediat premergător episodului
simptomatic
B. în mod deosebit utilă în cazul pacienților simptomatici prin sincope, care nu pot fi înregistrate EKG
în timpul accesului sau în cazul pacienţilor cu aritmii, care survin zilnic sau aproape zilnic
E. exploarea cea mai utilizată în scop diagnostic si / sau pentru stratificarea riscului la pacienții cu
angină stabilă, angină instabilă stabilizată terapeutic, la pacienții postinfarct sau post revascularizare
miocardică
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 93.
B. +40mV
C. -90mV
D. 0 mV
E. +10mV
Răspuns corect C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 87.
10. c.s. Dilatarea excentrică a atriului drept pe radiografia de profil se determina prin:
A. Opacifierea spaţiului retrosternal
B. Bombarea arcului inferior drept mai mult de 5,5 cm spre dreapta faţă de linia mediană.
C. Proiecţia anterioară a corpilor vertebrali toracali
D. Opacifierea spaţiului subdiafragmal
E. Hipertrofia ventriculului drept
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 101.
a) Testul oferă informaţii detaliate asupra structurii anatomice a camerelor cardiace şi informaţii maxime
asupra structurii şi a funcţiei valvulare
b) Sughiţ
A. 1,5-2 m
B. 30-50 cm
C. 1m
D. 20-25 cm
E. 2-3 m
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 126.
A. exploarea cea mai uilizată în scop diagnostic și / sau pentru stratificarea riscului la pacientii cu
angină stabilă, angină instabilă stabilizată terapeutic, la pacienții postinfarct sau post revascularizare
miocardică
D.oferă informaţii despre circulaţia pulmonară şi aorta toracică, precum şi despre eventuale afecţiuni
pulmonare asociate
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 89.
17. c.s. Ce aplicaţie clinică nu este caracteristică pentru tomografie cu emisie de pozitroni (PET):
b) Imagistică metabolică
e) Nici una
Răspuns corect D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 130.
18. c.s. Acurateţea diagnostică generală a studiilor tomografiei cu emisie de pozitroni (PET) este in jur
de:
A. 90 %
B. 60%
C. 100%
D. 75%
E. 40%
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 129.
19. c.s. Cel mai folosit scor în determinarea calciului coronarian este scorul:
A. Agatston
B. Hounsfield
C. Mobitz
D. Sokolow
E. Hoffman
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 101.
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 136.
a) La administrarea dipiridamolului
b) Cu masa înclinată
c) În timpul mersului pe bicicletă sau covor rulant
d) La administrarea ergometrinei
e) În timpul reţinerii respiraţiei
Răspuns corect C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 90.
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 131.
23. c.s. Care este calea de abord percutan de întroducere a cateterelor în studiul electrofiziologic (SEF)
cel mai des utilizată?
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 130.
Răspuns corect C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 100.
a) Radiografic - vasele din câmpurile pulmonare superioare devin egale sau mai mari decît cele bazale
b) Radiografic - vasele din cîmpurile pulmonare superioare devin egale sau mai mici decît cele bazale
c) Radiografic - vasele din cîmpurile pulmonare superioare devin egale cu cele bazale
e) Hilurile pulmonare mari datorită vaselor centrale foarte dilatate comparativ cu cele periferice
Răspuns corect A. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 103.
26. c.s. Care din aspectele radiografice enumerate nu caracterizează edemul interstiţial:
c) Opacitate inelară
e) Transudatul alveolar sub formă de opacităţi nodulare, localizate în special la baza plămânilor
Răspuns corect C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 103.
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 89.
Răspuns corect D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 86.
A. Aorta ascendentă
B. Trunchiul pulmonar
C. Aorta descendentă
D. Atriul stâng
E. Ventriculul stâng
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 103.
A. Cateterului Foley
B. Cateterului « Pigtail »
C. Sondei Dormia
D. Sondei Swan-Ganz
E. Cateterului Judkins
Răspuns corect B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 136.
Răspuns corect E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 138.
32. c.m. Alegeţi din cele enumerate care se referă la markerii leziunii miocitare:
A. Tropinina cardiacă I şi T, miozin – kinaza cu lanţuri usoare
C. Creatinkinaza, creatinkinaza MB
E.Interleukinele 1,6 şi 18
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 87.
33. c.m. Alegeţi din cele enumerate care se referă la markerii remodelării matricei interstiţiale:
B. Proteina C reactivă
C. Matrix metaloproteinazele
E.Peptide procolagen I
Răspuns corect C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 87.
34. c.m. Alegeţi din cele enumerate care se referă la markerii inflamaţiei:
B. Proteina C reactivă
D. Fas (apo-1)
E. Interleukinele 1,6 şi 18
Răspuns corect B, C, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 87.
35. c.m. Alegeţi din cele enumerate care se referă la markerii stresului oxidativ:
A. Lipoproteinele cu densitate joasă oxidate
B. Mieloproteazele
C.Melondialdehida
D. Proteina C reactivă
Răspuns corect A, B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 87.
36. c.m. Alegeţi din cele enumerate care se referă la markerii neuroumorali:
A. Peptide cardiace natriouretice
B. Sistemul renină - angiotenzină- aldosteron
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 87.
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 91.
38. c.m. Care sunt indicaţiile efectuării electrocardiogramei standard în 12 derivaţii în practica
cardiologică:
A. Pacienţi la care tratamentul poate determina efecte adverse ce pot fi decelate EKG
B. Pacienţi cu implant de pacemaker, pacienţi cu boli cardiace cronice stabile evaluaţi periodic
C. Evaluarea pacienţilor cu risc crescut de boala cardiacă, evaluarea raspunsului la medicaţia car-
dioactivă
D. Modificari ale statutului clinic sau biologic sugerând apariţia disfuncţiei cardiace, pacienţi > 40 ani
supuşi unui examen de rutină
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 95.
39. c.m. Care afirmaţii din cele enumerate sunt corecte pentru hipertrofia ventriculară stângă:
A. Supradenivelare de segment ST
Răspuns corect B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 95.
40. c.m. Calitatea înregistrarii traseului EKG poate fi influenţat de:
Răspuns corect A, B, C, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 95.
A. Implant de pacemaker
B. Cu risc crescut de boală cardiacă
C. Cu boli cardiace cronice stabile
D. > 40 ani supuşi unui examen de rutină
E. Insuficienţă respiratorie acută
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 90.
42. c.m. Principalele criterii EKG de diagnostic ale hipertrofiei ventriculare stângi folosite în practica
clinică curentă sunt incluse în indicii:
A. Sokolow-Lyon
B. Cornell
C. Romhilt-Estes
D. Perugia
E. Mobitz
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 91.
a) Disecţia de aorta
b) Cefalee
Răspuns corect A, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 94.
b) Vasovist
c) Thaliu 201
d) Teslascan
e) BaSO4
Răspuns corect A, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 112.
b) Ventriculografiei radionuclidice
c) Holter ECG
e) Ergometriei
Răspuns corect A, B, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 115.
a) valvulopatii reumatismale
d) endocardită de proteză
e) endocardita infecţioasă
Răspuns corect B, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 109.
A. Ultravist
B. Omnipaque
C. Visipaque
D. Tehneţiu
E. Siliciu
Răspuns corect A, B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 122.
A. prezenţa aritmiilor
B. tahicardia sinusală
C. prezenţa calcificărilor
D. costul substanţei de contrast
E. nivelul de iradiere
Răspuns corect A, B, C, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 121.
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 126.
c) Tamponada cordului
Răspuns corect A, B, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 90.
a) Radiografic - vasele din cîmpurile pulmonare superioare devin egale sau mai mari decît cele bazale
b) Radiografic - vasele din cîmpurile pulmonare superioare devin egale sau mai mici decît cele bazale
c) Radiografic - vasele din cîmpurile pulmonare superioare devin egale cu cele bazale
e) Hilurile pulmonare mari datorită vaselor centrale foarte dilatate comparativ cu cele periferice
Răspuns corect D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 102.
a) Furnizează cu acurateţe foarte bună multiple informaţii despre structura şi funcţia inimii
e) Este cost-eficientă
Răspuns corect A, B, C, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 105.
a) Ecocardiografia în mod M
b) Ecocardiografia transesofagiană
c) Ecocardiografia 2D (bi-dimensională)
d) Ecocardiografia Doppler
e) Ecocardiografia 3D
Răspuns corect A, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 106.
Răspuns corect A, B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 101.
b) markerii inflamaţiei
Răspuns corect A, B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 87.
a) proteina C reactivă
b) troponinele I şi T
d) malondialdehida
e) peptidul natriuretic B
Răspuns corect B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 87.
a) peptidul natriuretic B
b) malondialdehida
c) proadrenomedulina
d) troponinele I şi T
e) interleukinele
Răspuns corect A, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 88.
A. Aortică
B. Atriului drept
C. Ventriculului drept
D. Ventriculului stâng
E. Atriului stâng
Răspuns corect C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 115.
a) La prima trecere
b) La echilibru
c) La ultima trecere
e) Fracţionat
Răspuns corect A, B. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 115.
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 101.
Răspuns corect A, B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 103.
62. c. m. Ecografia intravasculară:
Răspuns corect B, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 107.
A. şocul cardiogen
B. tahicardia paroxistică ventriculară
C. infarctul pe ventricolul drept
D. edemul pulmonar
E. pleurezia exudativă
Răspuns corect A, C, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 101.
A. Şoc toxic
B. Hipotensiune
C. Angină pectorală
D. Pericardită
E. Hematom la locul puncţiei
Răspuns corect A, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 131.
65. c.m. Cine face parte din personalul echipei ce efectueaza studiului electrofiziologic (SEF) ?
Răspuns corect A, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 130.
66. c.m. Care sunt indicaţiile majore ale studiului electrofiziologic (SEF) ?
Răspuns corect A, B, C, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 131.
67. c.m. Indicaţi complicaţiile severe ale cateterismului cardiac şi coronarografiei:
A. Ruptura cardiacă
B. Pneumotorax
C. Miocardită
D. Trombembolismul pulmonar
E. Disecţia arterei pulmonare
Răspuns corect A, B, D. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 135.
Răspuns corect A, D, E. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 135.
69. c.m. În radiografia din incidenţă latero-laterală stângă, marginea anterioară a opacităţii
cardiovasculare este formată din:
Răspuns corect A, B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 102.
Răspuns corect A, B, C. Carmen Ginghină, Mic tratat de cardiologie, Bucureşti 2010, pag. 101.
Răspuns: E
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 466.
2. Curs
2. cs. În tahicardia sinusală sunt prezente toate semnele ECG cu exepția:
A. intervale R-R egale
B. frecvența atrială și ventriculară > 100 b/min
C. intervalul PQ 0.2 mm/sec
D. complexul QRS cu durata 0,1 mm/sec
E. prezența undelor P înaintea fiecărui complex QRST
Răspuns: C
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău
2007, p. 466, 490
2. Curs
Răspuns: D
1. Dubin Dale. Interpretarea rapidă a ECG-urilor. Editura Medicală București 2010,
p.
2. Curs.
4. cs. Menționați semnul clinic care nu este caracteristic în tahicardia supraventriculară
paroxistică:
A. frecvență cardiacă înaltă
B. accesul de tahicardie începe brusc
C. accesul de tahicardie începe lent
D. manevrele ”vagale” opresc accesul de tahicardie
E. accesul de tahicardie se oprește brusc
Răspuns: C
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău
2007, p. 462
5. cs. Notați semnul ECG caracteristic în tahicardia atrioventriculară reciprocă cu căi accesorii:
A. interval P-Q 0,2 mm/sec
B. unde P negative în DII, DIII, aVF şi pozitive în aVR în urma complexului QRS
C. interval R-R neregulat
D. durata complexului QRS > 0,14 sec.
E. complex QRS de regulă aberant
Răspuns: B
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 470
2. Curs
Răspuns: A
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 471
2. Curs
7. cs. Mențioanați semnul ECG caracteristic pentru extrasistolia atrială:
A. unde „f” între intervalele R-R
B. interval P-Q sub 0,12 sec
C. prezența undei P premature înaintea complexului QRST (de redact)
D. pauză compensatorie completă
E. unda P negativă înaintea complexului QRST
Răspuns: C
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău
2007, p. 468
2. Curs
Răspuns: D
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 468
2. Curs
Răspuns: A.
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 469
2. Curs.
10. cs. Flutterul atrial se caracterizează prin următoarele semne ECG cu exepția:
A. frecvenţa contracțiilor atrială 300 b/min
B. propagarea impulsurilor atriale spre ventricule în raport 2:1
C. complexe QRS, de regulă, normale
D. unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”
E. pauză compensatorie incompletă
Răspuns: E.
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 470.
2. Curs
11. cs. Metoda de elecție în paroxismul de tahicardie ventriculară cu instabilitate
hemodinamică gravă este:
A. aplicarea șocului electric 75-100 J
B. administrarea intravenos Sol. Novocainamidă
C. administrarea intravenos Sol Digoxină
D. aplicarea șocului electric 50 J
E. administrarea intramuscular Sol. Lidocaină
Răspuns: A
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 507.
12. cm. Electrocardiografic este oportună divizarea tahiaritmiilor:
A. cu complexe QRS largi
B. cu complexe QRS normale
C. cu interval PQ normal
D. cu interval PQ alungit
E. cu supradenivelare a segmentului ST
Răspuns: A,B
Răspuns: A.C.D.
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 470, 494,495.
2. Curs.
14. cm. Menționați cele mai frecvente cause ale fibrilației atriale
A. stenoza mitrală
B. tireotoxicoza
C. cardiopatie alcoolică
D. mexidemul
E. defectul septal atrial de tip ”ostium secund”
Răspuns: ABCE
Răspuns: BCD
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 493.
2. Curs.
Răspuns: ABCD
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 493.
18. cm. Menționați medicamentele care inhibă conducerea impulsului prin nodul
atrioventricular:
A. Digoxin
B. Propronalol
C. Amiodaron
D. Verapamil
E. Nifedipina
Răspuns: ABCD
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 495.
19. cm. Indicați medicamentele administrate pentru restabilirea ritmului sinusal la un
pacient cu fibrilație atrială:
A. Digoxin
B. Novocainamid
C. Amiodaron
D. Propafenon
E. Sotalol
Răspuns: BCDE
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 497.
2. Curs.
20. cm. Factorii de risc tromboembolic în fibrilația atrială sunt:
A. vârsta > 60 ani
B. hipertensiunea arterială
C. diabetul zaharat
D. accidente cerebrovasculare în antecedente
E. suprapondere
Răspuns: ABCD
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 500,501.
2. Curs.
Răspuns: ABCD
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 510
24. cm.Tahicardia sinusală se caracterizează prin:
A. modificare lentă a frecvenței cardiace
B. reacție fiziologică normală la efort
C. complexe QRS normale
D. interval P-Q peste 0,20 sec
E. ritmul se accelerează la inspirație și se reduce la expirație
Răspuns: ABCE
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 490
25. cm. Menționați cauzele tahicardiei sinusale:
A. hipertonusul nervului vagus
B. abuz de alcool
C. febră
D. tireotoxicoză
E. cord pulmonar
Răspuns: BCDE
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 490
2. Curs
Răspuns: ABCD
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 502,503
28. cm. Tratamentul tahicardiilor atrioventriculare reciproce include:
A. aplicarea manevrelor vagale
B. cufundarea feței în apă rece cu reținerea respirației 10-30 sec.
C. administrarea intravenos Sol. Adenozintrifosfat 10 mg în 1 secundă
D. șocul electric extern cu 200 J
E. electrocardiostimulare transesofagiană
Răspuns: ABCE
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 504, 505
29. cm.Tahicardia ventriculară paroxistică se caracterizează prin:
A. ritm ventricular regulat
B. eficienţa manevrelor vagale în tratament
C. complexe QRS anormale cu modificări secundare S-T, T
D. alungirea intervalului PQ
E. unde „f” cu frecvenţă 400-700/min
Răspuns: AC
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 506, 507
30. cm. Alegeți remediile antiaritmice administrate pentru sistarea tahicardiei ventriculare:
A. Digoxin
B. Lidocain
C. Amiodaron
D. Disopiramid
E. Novocainamid
Răspuns: BCDE
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 507,508.
31. cm. ECG caracteristica extrasistoliei atriale este:
A. complexul QRS normal
B. lipsa undei P
C. undă P negativă după complexul QRS
D. pauză compensatorie incompletă
E. undă P prematură precedează complexul QRS
Răspuns ADE
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 468, 486
2. Curs
32. cm. Menționați caracteristicele extrasistolelor polimorfe:
A. intervalele de cuplare variază
B. extrasistolile, în aceeași derivație, au forme diferite
C. extrasistolile sunt din acelaș focar
D. intervalele de cuplare sunt egale
E. extrasistolile sunt din focare diferite
Răspuns: ABE
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 485
33. cm. Extrasistolia ventriculară ECG se manifestă prin:
A. complex QRS patologic
B. pauză compensatorie completă
C. interval P- Q sub 0,12 sec
D. undă P negativă, ce succedează QRS
E. lipsa undei P
Răspuns: ABE
1. Dubin Dale. Interpretarea rapidă a ECG-urilor. Editura Medicală București 2010, p.
2. Curs
34. cm.În extrasistolia atrioventriculară superioară pe ECG se înregistrează:
A. interval P-Q peste 0,20 sec
B. complex QRS normal
C. undă P negativă în DII,DIII ce precedează complexul QRS
D. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS
E. pauză compensatorie incompletă
Răspuns:BCE
1. Dubin Dale. Interpretarea rapidă a ECG-urilor. Editura Medicală București 2010, p.
2. Curs
Răspuns: ACD
1. Dubin Dale. Interpretarea rapidă a ECG-urilor. Editura Medicală București 2010, p.
2. Curs
Răspuns: BCD
1. Dubin Dale. Interpretarea rapidă a ECG-urilor. Editura Medicală București 2010, p.
2. Curs
3.
Răspuns: ACDE
1. Curs
38. cm. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa I
A. Lidocain
B. Mexilitin
C. Chinidin
D. Novocainamid
E. Amiodaron
Răspuns: ABCD
1.Curs
39. cm. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa II
A. Amiodaron
B. Lidocain
C. Metoprolol
D. Nebivolol
E. Carvedilol
Răspuns: CDE
1.Curs
40. cm. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa III
A. Lidocain
B. Sotalol
C. Chinidin
D. Novocainamid
E. Amiodaron
Răspuns: BE
1.Curs
Bibliografia:
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007.
2. Dubin Dale. Interpretarea rapidă a ECG-urilor. Editura Medicală București 2010
3. Cursurile
Răspuns: A, B, E
Sursă: Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 466.
2. Curs
2. cm. În tahicardia sinusală sunt prezente semnele EKG caracteristice:
K. intervale R-R egale
L. frecvența atrială și ventriculară > 100 b/min
M. intervalul PQ 0.2 mm/sec
N. complexul QRS cu durata 0,1 mm/sec
O. prezența undelor P înaintea fiecărui complex QRST
Răspuns: A, B, D, E
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău
2007, p. 466, 490
2.Curs
3. cm. Precizați semnele EKG caracteristice pentru aritmia respiratorie:
P. intervale R-R diferite
Q. unda P înaintea complexului QRS lipseşte
R. prezente unde „f” între complexele ORST cu FCC 400-700 b/min
S. scurtarea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie
T. alungirea ciclică a intervalelor R - R la inspiraţie
Răspuns: A, D
3. Dubin Dale. Interpretarea rapidă a ECG-urilor. Editura Medicală București 2010,
p.
4. Curs.
4. cm. Menționați semnele caracteristice în tahicardia supraventriculară paroxistică:
A. frecvență cardiacă înaltă
B. accesul de tahicardie începe brusc
C. accesul de tahicardie începe lent
D. manevrele ”vagale” opresc accesul de tahicardie
E. accesul de tahicardie se oprește brusc
Răspuns: A, B, D, E
2. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău
2007, p. 462
5. cm. Notați semnele EKG necaracteristice pentru tahicardia atrioventriculară reciprocă cu căi
accesorii:
A. interval P-Q 0,2 mm/sec
B.unde P negative în DII, DIII, aVF şi pozitive în aVR în urma complexului QRS
C.interval R-R neregulat
D.durata complexului QRS > 0,14 sec.
E.complex QRS de regulă aberant
Răspuns: A, C, D, E
3. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 470
4. Curs
16. cm. Notați semnele EKG caracteristice pentru tahicardia ventriculară paroxistică:
A. complexe QRS anormale
B. modificări secundare S-T, cu T discordant
C. prezenţa undei delta
D. interval P-Q peste 0,12 sec
E. unde P negative după complexul QRS
Răspuns: A, B, D
3. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 471
4. Curs
17. cm. Mențioanați semnele EKG caracteristice pentru extrasistolia atrială:
A. complexul prematur QRS este sub 0,12 sec cu unda T concordantă.
B. interval P-Q sub 0,12 sec.
C. prezența undei P înaintea complexului QRST prematur
D. pauză compensatorie incompletă
E. unda P negativă înaintea complexului QRST
Răspuns: A, C, D
3. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău
2007, p. 468
4. Curs
18. cm. Pentru extrasistola ventriculară sunt caracteristice următoarele semne EKG:
A. interval P-Q în limite normale
B. segmentul ST şi unda T sunt de sens opus faţă de deflexiunea principală a QRS
C. pauză compensatorie completă
D. unda P negativă după complexul QRS
E. durata complexului QRS > 0,12 sec.
Răspuns: A, B, C, E
3. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 468
4. Curs
19. cm. Semnele EKG caracteristice fibrilaţiei atriale sunt:
A. intervale R-R neregulate
B. unde „f” între intervalele R-R cu aspect
C. unda P negativă înaintea complexului QRS
D. interval PQ < 0,12 sec.
E. complexe QRS lărgite
Răspuns: A, B.
2. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 469
2. Curs.
20. cm. Flutterul atrial se caracterizează prin următoarele semne EKG:
A. frecvenţa contracțiilor atrială 300 b/min
B. propagarea impulsurilor atriale spre ventricule în raport 2:1
C. complexe QRS, de regulă, normale
D. unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”
E. pauză compensatorie incompletă
Răspuns: A,B, C, D.
3. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 470.
4. Curs
21. cm. Metodele de elecție în paroxismul de tahicardie ventriculară sunt:
A. aplicarea șocului electric 100 - 200 J
B. administrarea intravenosă Sol. Lidocaină
C. administrarea intravenos Sol. Amiodaronă
D. aplicarea șocului electric 50 J
E. administrarea intramusculară Sol. Lidocaină
Răspuns: A, B, C
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 507.
22. cm. Fibrilația atrială se clasifică:
A. De ”novo”
B. paroxistică
C. persistentă
D. cronică
E. recidivantă
Răspuns: A,B, C, D
Răspuns: A, B, C
3. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 493.
4. Curs.
16. cm. Menționați afirmațiile incorecte pentru fibrilația atrială paroxistică ”vagală”:
A. Digoxina
B.Propafenona
C.Amiodarona
D.Verapamil
E.Nifedipina
Răspuns: BC
2. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 495.
19. cs. Indicați medicamentul care nu se administrează pentru restabilirea ritmului sinusal la un pa -
cient cu fibrilație atrială:
A.Digoxina
B.Novocainamid
C.Amiodaron
D.Propafenon
E.Sotalol
Răspuns: A
3. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 497.
4. Curs.
21. cm. Scorul thromboembolic la un pacient cu fibrilație atrială se estimează în conformitate cu
A.vârsta > 65 ani
B.hipertensiunea arterială
C.diabetul zaharat
D.sexul feminin
E.suprapondere
Răspuns: ABCD
3. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 500,501.
4. Curs.
Răspuns: B, D
3. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 506,509
4. Curs.
25. cm. Măsurile de resuscitare neefective în fibrilația și flutterul ventricular sunt:
A.probe vagale
B.cardioversie electrică cu 200 J inițial
C.cardioversie electrică cu 320 - 400J în lipsa efectului I descărcări
D.masajul cardiac efectuat corect în primele minute
E.administrarea Sol. Lidocaină intravenos
Răspuns: A, E
2. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 510
24. cs.Tahicardia sinusală se caracterizează prin:
A. frecvență cardiacă în limite 60 – 80 bătăi pe minut
B. reacție fiziologică normală la efort
C. complexe QRS anormale
D. interval P-Q peste 0,20 sec
E. ritmul se reduce la efort
Răspuns: B
2. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 490
26. cm. Menționați cauzele fiziologice a tahicardiei sinusale:
A.hipertonusul nervului vagus
B.stres
C.efort fizic
D.tireotoxicoză
E.cord pulmonar
Răspuns: BC
3. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 490
4. Curs
26. cm. Numiți cauzele fiziologice ale bradicardiei sinusale
A. intoxicații cu glicozide cardiace
B. somn fiziologic
C. sportiv antrenat
D. intervenții chirurgicale la cord
E. hipocalciemii
Răspuns: BC
2. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 502
33. cs. Mecanismul tahicardiei joncționale atrioventriculare este cauzat de:
A.dereglarea conducerii impulsului prin mecanismul „re-entry”
B.dereglarea automatismului prin mecanismul „trigerr”
C.creșterea automatismului normal
D.insugiciența de automatism
E.mecanismul parasistolic
Răspuns: A
2. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 502,503
34. cs. Medicamentul de elecție în tahicardiile atrioventriculare reciproce este:
A.Digoxina
B.Etacizina
C.Sol. Adenozintrifosfat 10 mg în 1 secundă intravenos
D.Amiodarona
E.Sotalol
Răspuns: C
2. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 504, 505
D. Amiodarona
E. Sotalol
Răspuns: C
2. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 506, 507
36. cs. Alegeți medicamentul antiaritmic de elecție în tahicardia ventriculară:
A.Digoxin
B.Nifedipina
C.Amiodaron
D.Verapamil
E.Diltiazem
Răspuns: C
2. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 507,508.
37. cm. Electrocardiografic, după ritmicitate, extrasistolele se divizează în:
A. atriale
B. ventriculare
C. solitare
D. duplete
E. salve
Răspuns C, D, E
3. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 468, 486
4. Curs
38. cm. Menționați caracteristicele extrasistolelor monomorfe:
A.intervalele de cuplare variază
B.extrasistolile, în aceeași derivație, au forme diferite
C.extrasistolile sunt din acelaș focar
D.intervalele de cuplare sunt egale
E.extrasistolile sunt din focare diferite
Răspuns: C, D
2. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă,
Chișinău 2007, p. 485
33. cs. Extrasistolia ventriculară ECG se manifestă prin:
A. complex QRS normal
B. pauză compensatorie incompletă
C. interval P - Q sub 0,12 sec
D. undă P negativă, ce succedează QRS
E. lipsa undei P
Răspuns: E
3. Dubin Dale. Interpretarea rapidă a ECG-urilor. Editura Medicală București 2010, p.
4. Curs
41. cs.În extrasistolia atrioventriculară superioară pe ECG se înregistrează:
A. interval P-Q peste 0,20 sec
B. complex QRS anormal
C. undă P negativă în DII,DIII ce precedează complexul QRS
D. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS
E. pauză compensatorie completă
Răspuns: C
3. Dubin Dale. Interpretarea rapidă a ECG-urilor. Editura Medicală București 2010, p.
4. Curs
42. cs.Notați manifestările EKG în extrasistolia atrioventriculară medie:
A. complex QRS anormal
B. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS
C. unda P este înglobată în complexul QRS
D. pauză compensatorie completă
E. undă P negativă în DII,DIII ce precedează QRS
Răspuns: C
3. Dubin Dale. Interpretarea rapidă a ECG-urilor. Editura Medicală București 2010, p.
4. Curs
43. cs.În extrasistolia atrioventriculară inferioară pe EKG se înregistrează:
A. lipsa undei P
B. complex QRS anormal
C. pauză compensatorie completă
D. undă P negativă după complexul QRS
E. interval PQ peste 0,2 sec
Răspuns: D
4. Dubin Dale. Interpretarea rapidă a ECG-urilor. Editura Medicală București 2010, p.
5. Curs
6.
Răspuns: ABC
2. Curs
45. cs. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa I
A. blocatorii canalelor de potasiu
B. blocatorii canalelor de natriu
C. blocatorii canalelor de calciu
D. beta - blocatori
E. blocatorii canalelor de caliu
Răspuns: B
1.Curs
46. cs. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa II
A. blocatorii canalelor de potasiu
B. blocatorii canalelor de natriu
C. blocatorii canalelor de calciu
D. beta - blocatori
E. blocatorii canalelor de caliu
Răspuns: D
1.Curs
47. CM. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa III
A. blocatorii canalelor de potasiu
B. blocatorii canalelor de natriu
C. blocatorii canalelor de calciu
D. beta - blocatori
E. blocatorii canalelor de caliu
Răspuns: A, E
1.Curs
48. CS. Numiți mecanismul medicamentelor antiaritmice din clasa IV
A. blocatorii canalelor de potasiu
B. blocatorii canalelor de natriu
C. blocatorii canalelor de calciu
D. beta - blocatori
E. blocatorii canalelor de caliu
Răspuns: C
1.Curs
49. CS. Numiți medicamentul antiaritmic, care acționează asupra canalelor IF
A. Amiodarona
B. Sotalol
C. Ivabradina
D. Metoprolol
E. Nicorandil
Răspuns C
1.Curs
50. cm. Numiți medicamentele antiaritmice din clasa I
A. Lidocain
B. Propafenon
C. Chinidin
D. Novocainamid
E. Amiodaron
Răspuns: A, B, C, D
1.Curs
44. cm Tratamentul pacienților cu fibrilație atrială cronică necesită administrarea următoarelor
preparate:
A. Amiodaron
B. Sotalol
C. Bisoprolol
D. Warfarină
E. Amlodipină
Răspuns: C, D
Curs
45. Cs. Pacienții cu paroxisme de tahicardie ventriculară frecventă necesită
A. Implantare de cardiostimulator
B. Stimulare transesofagiană
C. Ablație
D. Implantare de cardiodefibrilator
E. Transplant de cord
Răspuns: D
Curs
46.CM. Menționați scorul după care se stabilește riscul trombo - embolic la un pacient cu fibrilaț ie
atrială
A. EHRA
B, SCORE
C. CHADS2
D. CHA2DS2-VASC
E. Framingham
Răspuns C, D
Curs
47.CM. Numiți indicii care sunt incluși în scorul CHADS2, după care se stabilește riscul trombo -
embolic la un pacient cu fibrilație atrială
A. Hipertensiune arterială
B. Insuficiență cardiacă
C. Acccident cerebrovascular
D. Vârsta mai mare de 65 ani
E. Boală, arterială periferică
Răspuns:A, B, C, D
Curs
48. CM. Numiți indicii care sunt incluși în scorul CHA2DS2-VASC, după care se stabilește riscul
trombo - embolic la un pacient cu fibrilație atrială
A. Diabet zaharat
B. Insuficiență cardiacă
C. Acccident cerebrovascular
D. Vârsta mai mare de 75 ani
E. Hepatită virală
Răspuns:A, B, C, D
Curs
49. CM. Numiți indicii care diferențiază scorul CHADS2 și CHA2DS2-VASC, după care se stabilește
riscul trombo - embolic la un pacient cu fibrilație atrială
A. Infarctul miocardic
B. Insuficiență cardiacă
C. Acccident cerebrovascular
D. Vârsta
E. Boală, arterială periferică
Răspuns:A, D, E
Curs
51.CS. Numiți afirmația corectă pentru alloritmia estrasistolcă bigiminie:
A. fieacare a 2-a bătaie este o extrasistolă
B. fieacare a 3-a bătaie este o extrasistolă
C. fieacare a 4-a bătaie este o extrasistolă
D. Duplete
E. Triplete
Răspuns: A
Curs
52.CS. Numiți afirmația corectă pentru alloritmia estrasistolcă trigiminie:
A. fieacare a 2-a bătaie este o extrasistolă
B. fieacare a 3-a bătaie este o extrasistolă
C. fieacare a 4-a bătaie este o extrasistolă
D. Duplete
E. Triplete
Răspuns: B
Curs
53. CS. Numiți afirmația corectă pentru alloritmia estrasistolcă cvadrigiminie:
A. fieacare a 2-a bătaie este o extrasistolă
B. fieacare a 3-a bătaie este o extrasistolă
C. fieacare a 4-a bătaie este o extrasistolă
D. Duplete
E. Triplete
Răspuns: C
Curs
54. CS. Numiți afirmația corectă pentru aritmia manifestată la EKG prin succesiunea a 3 extrasistole
A. fieacare a 2-a bătaie este o extrasistolă
B. fieacare a 3-a bătaie este o extrasistolă
C. fieacare a 4-a bătaie este o extrasistolă
D. Duplete
E. Triplete
Răspuns: E
Curs
55. CS. Numiți afirmația corectă pentru aritmia manifestată la EKG prin succesiunea a 2 extrasistole
A. fieacare a 2-a bătaie este o extrasistolă
B. fieacare a 3-a bătaie este o extrasistolă
C. fieacare a 4-a bătaie este o extrasistolă
D. Duplete
E. Triplete
Răspuns: D
Curs
Bibliografia:
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007.
2. Dubin Dale. Interpretarea rapidă a ECG-urilor. Editura Medicală București 2010
3. Cursurile
Chișinău 2013
DEREGLĂRI DE CONDUCTIBILITATE
(BLOCURILE CARDIACE):
pregătite de conf. un, d.m. A. Grejdieru
Răspuns: A
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă. Chișinău
2007, p.473
6. CS. Numiți dereglarea de conductibilitate caracterizată ECG prin perioade Wenckebach:
A. bloc atrioventricular gradul II, tip II (Mobitz II)
B. bloc sinoatrial gradul II, tip I (Mobitz I)
C. bloc atrioventricular gradul III
D. bloc complet de ramură dreaptă a fasciculului His
E. bloc de ramură stângă a fasciculului His
Răspuns: B
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Dumbravă. Chișinău 2007,
p.473
7. CS. Semnul clinic al blocurilor sinoatrial și atrioventricular de gr. II tip II (Mobitz II) avansat
este:
A. Palpitații
B. Dispnee de tip mixt la efort moderat
C. Fatigabilitate
D. Stări sincopale
E. Dureri retrosternale constrictive cu iradiere sub omoplatul drept
Răspuns: D
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Dumbravă. Chișinău 2007,
p.463, 476
8. CS.Blocul atrioventricular gr.I se manifestă electrocardiografic prin:
A. Interval QRS alungit
B. Unde P negative înaintea complexului QRST
C. Intervale egale PQ sau PR cu durata peste 0,2sec
D. Intervale PQ diferite
E. Unde delta
Răspuns: C
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Dumbravă. Chișinău 2007,
p.474
Răspuns: C
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Dumbravă. Chișinău 2007,
p.475
10. CS. Numiți semnul caracteristic pentru blocul atrioventricular de gradul III:
A. Nici unul din impulsurile atriale nu se propagă spre ventricule
B. Încetinirea treptată a propagării impulsurilor spre ventricule
C. Leziune organică a sistemului His-Purkinje
D. Oprirea temporară a activității electrice a nodului sinusal
E. Impulsurile sunt conduse retrograd de la ventricule la atrii
Răspuns: A
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Dumbravă. Chișinău 2007,
p.475
11. CS.Blocul atrio-ventricular de gradul III electrocardiografic se manifestă prin:
A. raportul contracțiilor atriale și cele ventriculare este de 3:1
B. contracții atriale și ventriculare independente
C. pauze sinusale fără unda P
D. lipsa periodică a complexelor PQRST
E. lipsa periodică a complexelor QRST
Răspuns: B
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Dumbravă. Chișinău 2007,
p.475
12. CS. Menționați semnul ECG carcateristic blocului complet de ramură dreaptă a
fasciculului His:
A. prezența undelor R largi, croșetate în III, AVF, V1, V2
B. alungirea intervalului PQ
C. scurtarea intervalului PQ
D. unde R largi, croșetate în I, AVL, V5, V6
E. unde S largi în III, AVF, V1, V2
Răspuns: A
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Dumbravă. Chișinău 2007,
p.474
13. CS. Menționați semnul ECG carcateristic blocului complet de ramură stângă a
fasciculului His:
A. prezența undelor R largi, croșetate în III, AVF, V1, V2
C. alungirea intervalului PQ
C. scurtarea intervalului PQ
D. unde R largi, croșetate în I, AVL, V5, V6
E. unde S largi în I, AVL, V5, V6
Răspuns: D
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Dumbravă. Chișinău 2007,
p.474
Răspuns: ABD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă. Chișinău
2007, p.458
16. CM. Cauzele automatismului anormal pot fi:
A. Extensiunea fibrelor miocardice
B. Schimbările echilibrului electrolitic
C. Acțiunea catecolaminelor
D. Infarctul miocardic
E. Potențial de membrană 90 mV
Răspuns: ABCD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă. Chișinău
2007, p.459
17. CM. Menționați mecanismele electrofiziologice a tulburărilor de ritm
A. Descreșterea automatismului normal
B. Creșterea automatismului normal
C. Apariția automatismului patologic
D. Postdepolarizări precoce
E. Posdepolarizări tardive
Răspuns: BCDE
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă. Chișinău
2007, p.461
18. CM. Ce ECG caracteristică au blocurile sinoatriale gradul II tip II (Mobitz II)
A. perioade P-P egale
B. pauze compensatorii incomplete după complexul PQRST
C. pauze ”sinusale” fără unda P
D. durata pauzei corespunde cu 2,3 sau mai multe intervale P-P normale
E. pauza este precedată de descreșterea progresivă a intervalelor P-P
Răspuns: CD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă. Chișinău
2007, p.473
19. CM. Sindromul Morgani – Adams – Stockes, în varianta ”clasică” se manifestă:
A. tahiaritmie
B. debut brusc
C. stare sincopală cu paliditate pronunțată
D. hiperemie reactivă după ieșirea din criză
E. caracter tranzitoriu
Răspuns: BCDE
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă. Chișinău
2007, p.462
20. CM. Menționați afirmațiile corecte pentru blocul atrioventricular de gr. I
A. Păstrarea conducerii tuturor impulsurilor atriale la ventricule
B. Interval PQ sau PR peste 0,2 sec
C. Se înregistrează la vârstnici
D. Interval PQ sau PR sub 0,12 sec.
E. Alungirea treptată a intervalului PQ
Răspuns: ABC
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă. Chișinău
2007, p.514
21. CM. Numiți caracteristicile blocului atrioventricular gr. II tip I (Mobitz I):
A. Alungirea progresivă a intervalului PQ sau PR
B. Omiterea unei contracții ventriculare cu păstrarea contracției atriale
C. Prezența perioadelor Samoilov-Wenckebach
D. Intervale RR iregulate
E. Intervale RR regulate
Răspuns: ABCD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă.
Chișinău 2007, p.514
22. CM. În blocul atrioventricular gr. II tip II (Mobitz II) sunt caracteristice:
A. Perioade Samoilov-Wenckebach
B. Intervale PP egale
C. Nu toate impulsurile atriale sunt propagate spre ventricule
D. Pe traseul ECG se înregistrează lipsa a 1,2,3 complexe QRS
E. Este prezentă o leziune organică a sistemului His-Purkinje
Răspuns: BCDE
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă.
Chișinău 2007, p.475, 514.
23. CM. Sindromul Frederic include o asociere dintre:
A. Bloc atrioventricular gr. II, tip II
B. Bloc sinoatrial complet
C. Bloc atrioventricular complet
D. Extrasistolie ventriculară frecventă
E. Fibrilație atrială
Răspuns: CE
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă.
Chișinău 2007, p.515.
24. CM. Menționați caracteristicele blocului atrioventricular de gradul III cu sediul în nodul AV:
A. Este adeseori congenital
B. La majoritatea pacienților se înregistrează ritm AV joncțional cu FCC 40 – 60 b/min
C. În timpul efortului fizic și în caz de stres FCC se accelerează până la 100 b/min
D. FCC nu depășeste 40 b/min
E. Este aproape întotdeauna dobândit
Răspuns: ABC
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă.
Chișinău 2007, p.515.
25. CM. Menționați caracteristicele blocului atrioventricular de gradul III cu sediul în sistemul His
- Purkinje:
A. Este adeseori congenital
B. Pacienții prezintă stări sincopale
C. În timpul efortului fizic și în caz de stres FCC se accelerează până la 100 b/min
D. Frecvența ritmului de ”scăpare” nu depășeste 40 b/min
E. Este aproape întotdeauna dobândit
Răspuns: BDE
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă.
Chișinău 2007, p.515.
26. CM. Notați dereglările de ritm care se manifestă prin stări sincopale:
A. Fibrilație ventriculară
B. Fibrilație atrială
C. Fluter ventricular
D. Tahicardie ventriculară
E. Bloc atrioventricular complet
Răspuns: ACDE
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă.
Chișinău 2007, p.506, 515.
24. CM. În blocul complet de ramură stângă a fasciculului His pe ECG se atestă:
A. durata QRS depășește 0,12 sec.
B. complexe ventriculare de tip S în III, AVF, V1, V2
C. complexe ventriculare de tip S în I, AVL, V5, V6
D. complexe ventriculare de tip R în I, AVL, V5, V6
E. durata QRS 0,10 - 0,12 sec.
Răspuns: ABD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă.
Chișinău 2007, p.506, 515.
25. CM. Numiți semnele ECG a blocului incomplet de ramură dreaptă a fasciculului His:
A. lărgirea complexelor QRS peste 0,12 sec
B. complexe ventriculare de tip rsR în derivațiile III, AVF, V1, V2
C. lipsa undelor Q și prezența undelor S largi în derivațiile V5, V6
D. ritm ventricular
27. CM. Blocul incomplet de ramură stângă anterior a fasciculului His se caracterizează prin:
A. complexe de tip R în I, AVL, V5, V6
B. axă electrică deviată brusc în stânga
C. complexe de tip S în III, AVF, V1, V2
Răspuns: ABC
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă.
Chișinău 2007, p.471
29. CM. Menționați indicațiile pentru implantarea cardiostimulatorului permanent:
A. Blocul atrioventricular complet asociat cu bradicardie simptomatică
B. Sindrom Frederica
C. Sincope recurente asociate cu pauze sistolice de peste 3 sec.
D. Bloc atrioventricular de gr. II persistent după infarct miocardic anterior acut
E. Fibrilație ventriculară
Răspuns: ABCD
30. CM. Indicați dereglările de ritm în care veți folosi electrocardiostimulare transesofagiană:
A. Flutter atrial
B. Tahicardii paroxistice AV reciproce
C. Fibrilație ventriculară
D. Flutter ventricuar
E. Bloc bifascicular
Răspuns: AB
Bibliografia:
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007.
2. Dubin Dale. Interpretarea rapidă a ECG-urilor. Editura Medicală București 2010
3. Cursurile
Chișinău 2011
Răspuns: A, B, D, E
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă. Chișinău
2007, p.473
28. Cm. Blocul sinoatrial de gradul II, electrocardiografic, se manifestă prin:
A. perioade de pauze ”sinusale” fără unda P
B. lipsa periodică a complexelor PQRS
C. pauze compensatorii complete după complexul PQRST
D. contracții atriale și ventricularare frecvente
E. alungirea intervalului PQ
Răspuns: A, B
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă. Chișinău
2007, p.473
29. Cm. Numiți dereglările de conductibilitate caracterizate electrocardiografic prin perioade
Wenckebach:
A. bloc sinoatrial gradul II, tip I (Mobitz I)
B. bloc sinoatrial gradul II, tip I (Mobitz I)
C. bloc atrioventricular gradul III
D. bloc complet de ramură dreaptă a fasciculului His
E. bloc de ramură stângă a fasciculului His
Răspuns: A, B
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Dumbravă. Chișinău 2007,
p.473
30. Cm. Clinic blocurile sinoatrial și atrioventricular de gr. II tip II (Mobitz II) se manifestă prin:
A. Palpitații
B. Dispnee de tip mixt la efort moderat
C. Stări presincopale
D. Stări sincopale
E. Dureri retrosternale constrictive cu iradiere sub omoplatul drept
Răspuns: C, D
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Dumbravă. Chișinău 2007,
p.463, 476
31. Cm.Blocul atrioventricular gr.I se manifestă electrocardiografic prin:
A. Interval QRS alungit
B. Unde P negative înaintea complexului QRST
C. Intervale egale PQ sau PR cu durata peste 0,2sec
D. Intervale PQ egale
E. Unde delta
Răspuns: C, D
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Dumbravă. Chișinău 2007,
p.474
Răspuns: A, C
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Dumbravă. Chișinău 2007,
p.475
33. Cm. Numiți semnele caracteristice pentru blocul atrioventricular de gradul III:
A. Nici unul din impulsurile atriale nu se propagă spre ventricule
B. contracții atriale și ventriculare independente
C. Leziune organică a sistemului His-Purkinje
D. Oprirea temporară a activității electrice a nodului sinusal
E. Impulsurile sunt conduse retrograd de la ventricule la atrii
Răspuns: A, B
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Dumbravă. Chișinău 2007,
p.475
34. Cm.Blocul atrio-ventricular de gradul III se manifestă prin:
A. contracții atriale și ventriculare independente
B. sindrom Morgan –Adams-Stocs
C. stări sincopale
D. lipsa periodică a complexelor PQRST
E. lipsa periodică a complexelor QRST
Răspuns: A,B,C
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Dumbravă. Chișinău 2007,
p.475
35. Cm. Menționați semnele EKG carcateristice blocului complet de ramură dreaptă a
fasciculului His:
A. prezența undelor R largi, croșetate în III, AVF, V1, V2
D. alungirea intervalului PQ
C. scurtarea intervalului PQ
D. unde S largi, croșetate în I, AVL, V5, V6
E. unde S largi în III, AVF, V1, V2
Răspuns: A, D
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Dumbravă. Chișinău 2007,
p.474
36. Cm. Menționați semnele EKG carcateristice blocului complet de ramură stângă a
fasciculului His:
A. prezența undelor S largi, croșetate în III, AVF, V1, V2
E. alungirea intervalului PQ
C. scurtarea intervalului PQ
D. unde R largi, croșetate în I, AVL, V5, V6
E. unde S largi în I, AVL, V5, V6
Răspuns: A, D
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Dumbravă. Chișinău 2007,
p.474
Răspuns: D
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă. Chișinău
2007, p.473
42. CS. Sindromul Morgani – Adams – Stockes se întâlnește la pacienții cu :
A. tahiaritmie
B. fibrilație atrială
C. bloc atrioventricular de gr. III
D. flutter ventricular
E. tahicardie ventriculară
Răspuns: C
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă. Chișinău
2007, p.462
43. CS. Menționați afirmația corectă pentru blocul atrioventricular de gr. I
A. Nu toate impulsurile atriale sunt conduse la ventricule
B. Interval PQ sau PR peste 0,2 sec
C. Se înregistrează frecvent la copiii
D. Interval PQ sau PR sub 0,12 sec.
E. Alungirea treptată a intervalului PQ
Răspuns: B
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă. Chișinău
2007, p.514
44. CS. Numiți semnul electrocardiografic caracteristic blocului atrioventricular gr. II tip I (Mobitz
I):
A. Pauză compensatorie completă
B. Omiterea 2,3 contracții ventriculare cu păstrarea contracției atriale
C. Prezența perioadelor Samoilov-Wenckebach
D. Intervale PQ regulate
E. Intervale RR regulate
Răspuns: C
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă.
Chișinău 2007, p.514
45. CS. În blocul atrioventricular gr. II tip II (Mobitz II) sunt caracteristice:
A. Perioade Samoilov-Wenckebach
B. Intervale PP diferite
C. Toate impulsurile atriale sunt propagate spre ventricule
D. Pe traseul ECG se înregistrează lipsa a 1,2,3 complexe QRS
E. Este prezentă o dereglare funcțională a sistemului His-Purkinje
Răspuns: D
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă.
Chișinău 2007, p.475, 514.
46. CS. Sindromul tahi – bradi necesită implantare de:
A. Cardiovertel-defibrilator
B. Cardiostimulator
C. Valvă cardiacă
D. Stent bar-metalic
E. Stent cu impregnare medicamentoasă
Răspuns: B
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă.
Chișinău 2007, p.515.
47. CM. Menționați medicamentele care pot induce blocului atrioventricular de gradul I:
A. Digoxina
B. Metoprolol
C. Amiodaron
D. Amlodipina
E. Spironolactona
Răspuns: ABC
Curs
Răspuns A.
Curs
49. CM. Notați dereglările de ritm care se manifestă prin dereglări severe ale hemodinamicii:
A. Fibrilație ventriculară
B. Tahicardie joncțională cu frecvență înaltă
C. Fluter ventricular
D. Tahicardie ventriculară
E. Bloc atrioventricular gr. I
Răspuns: ABCD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă.
Chișinău 2007, p.506, 515.
24. CM. În blocul incomplet de ramură stângă a fasciculului His pe EKG se atestă:
A. durata QRS depășește 0,12 sec.
B. complexe ventriculare de tip S în III, AVF, V1, V2
C. complexe ventriculare de tip S în I, AVL, V5, V6
D. complexe ventriculare de tip R în I, AVL, V5, V6
E. durata QRS 0,10 - 0,12 sec.
Răspuns: BDE
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă.
Chișinău 2007, p.506, 515.
31. CM. Numiți semnele ECG a blocului complet de ramură dreaptă a fasciculului His:
A. lărgirea complexelor QRS peste 0,12 sec
B. complexe ventriculare de tip rsR în derivațiile III, AVF, V1, V2
C. lipsa undelor Q și prezența undelor S largi în derivațiile V5, V6
D. ritm ventricular
E. durata complexului QRS 0,10 - 0,12 sec
Răspuns: ABC
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă.
Chișinău 2007, p.474
32. CS. Menționați afirmaţiile corecte pentru sindromul Wolff-Parkinson-White, cu excepția:
A. Prezența unei căi ascesorii care leagă direct atriul de ventricul
B. Impulsului atrial se propagă concomitent pe calea nodohisiană și a f.Kent
C. Depolarizarea precoce a ventriculelor
D. Prezența undei delta pe traseul ECG
E. Intervalul P-Q în limitele 0,12- 0,20 sec
Răspuns: E
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă.
Chișinău 2007, p.471
33. CM. Blocul complet de ramură stângă anterior a fasciculului His se caracterizează prin:
A. complexe de tip R în I, AVL, V5, V6
B. axă electrică deviată brusc în stânga
C. complexe de tip S în III, AVF, V1, V2
Răspuns: AC
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada – Tatiana Dumbravă.
Chișinău 2007, p.471
35. CS. Menționați indicațiile pentru implantarea cardiostimulatorului permanent, cu excepția:
A. Blocul atrioventricular complet asociat cu bradicardie simptomatică
B. Sindrom Frederica
C. Sincope recurente asociate cu pauze sistolice de peste 3 sec.
D. Bloc atrioventricular de gr. II persistent după infarct miocardic anterior acut
E. Fibrilație ventriculară
Răspuns: E
36. CS. Indicați dereglările de ritm în care veți folosi electrocardiostimulare transesofagiană:
A. Flutter atrial
B. Tahicardie ventriculară
C. Fibrilație ventriculară
D. Flutter ventricuar
E. Bloc bifascicular
Răspuns: A
Bibliografia:
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007.
2. Dubin Dale. Interpretarea rapidă a ECG-urilor. Editura Medicală București 2010
3. Cursurile
Chișinău 2013
Curs
3. CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă a utilizatorilor de droguri
intravenos și a pacienților cu proteze valvulare:
A. Streprococul virdans
B. Streptococul β hemolitic
C. Stafilococul auriu
D. Stafilococul epidermic
E. Enterococul fecalis
Răspuns C
Curs
Curs
12. CM. Criteriile majore pentru stabilirea diagnosticului de endocardită infecțioasă sunt:
A. Febră ≥ 380C
B. Febră ≤ 380C
C. Hemocultura positivă din trei vene periferice
D. Hemocultura pozitivă dintr-o singură probă
E. Prezența vegetațiilor la ecocardiografie
Răspuns C,E
Curs
15. CM. Notați complicațiile embolice specifice pentru endocardita infecțioasă de cord stâng:
A. Embolii renale
B. Embolii cerebrale
C. Embolii splenice
D. Embolii coronariene
E. Abcese pulmonare
Răspuns: A,B,C,D.
Curs
Curs
18. CM. Numiți afirmațiile corecte pentru endocardita infecțioasă de proteză precoce:
A. Agențiii infecțiosi predominanți sunt stafilococii și streptococii
B. Complicațiile embolice constituie un procent înalt și cauza mortalității
C. Se dezvoltă în primele 12 luni după protezare
D. Poartă denumirea de endocardită infecțioasă comunitară
E. Se mai numește endocardită infecțioasă nozocomială
Răspuns: A,B,C,E.
Curs
Chișinău 2011
Curs
2. CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă de proteză:
A. Streprococcus virdans
B. Streptococcus bovis
C. Enterococul faecalis
D. Staphiylococcus epidermidis
E. Staphiylococcus aureus
Răspuns E
3. CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă a utilizatorilor de droguri intra-
venos:
A. Staphiylococcus epidermidis
B. Staphiylococcus aureus
C. Streprococcus virdans
D. Streptococcus bovis
E. Enterococul faecalis
Răspuns B
4.CS. Numiți agentul infecțios predominant în endocardita infecțioasă la pacienții care nu respectă igiena
dentară:
A. Streprococcus virdans
B. Streptococcus bovis
C. Enterococul faecalis
D. Staphiylococcus epidermidis
E. Staphiylococcus aureus
Răspuns A
Curs.
8.CS. Numiți doza de tratament a Vancomicinei la pacienții cu endocardită infecțioasă provocată de
stafilococii meticilinrezistenți :
A.500 mg/zi intravenos perfuzie
B.1 g/zi intravenos perfuzie
C.2 g/zi intravenos perfuzie în 2 prize
D.500 mg/zi intravenos bolus
E.1 g/zi intravenos bolus
Răspuns: C
Curs
Curs
4. Curs
14.CM. Notați manifestările clinice a endocarditei infecțioase
A.Febră cu frisoane
B.Diaree
C.Dispnee inspiratorie
D.Tahicardie
E.Sudorație sporită
Răspuns: A, C,D,E
Curs
16.CS. Notați complicațiile embolice specifice pentru endocardita infecțioasă de cord stâng cu excepția:
A.Embolii renale
B.Embolii cerebrale
C.Embolii splenice
D.Embolii coronariene
E.Embolii pulmonare
Răspuns: E
Curs
Curs
Curs
G. Curs
2. Curs
23.CM. Criteriile minore DUKE, pentru stabilirea diagnosticului de endocardită infecțioasă sunt:
A. Febră ≥ 380C
B. Leziuni Janeway
C. Hemocultura positivă din trei vene periferice
D. Noduli Osler
E. Prezența vegetațiilor la ecocardiografie
Răspuns A,B,D.
2. Curs
24.CM. Criteriile minore DUKE, pentru stabilirea diagnosticului de endocardită infecțioasă sunt:
A. Febră ≥ 380C
B. Factor reumatoid pozitiv
C. Hemocultura positivă din trei vene periferice
D. Pete Roth
E. Prezența vegetațiilor la ecocardiografie
Răspuns A,B,D.
2. Curs
25.CM. În endocardita infecțioasă grefa microbiană se localiazează pe următoarele structuri cardiace:
A. Valve native
B. Cordaje valvulare
C. Artere carotide
D. Tractul de ejecție a aortei
E. Artere femorale
Răspuns: A, B, D
Curs
Curs
Curs
Curs
Curs
Curs
31.CM. Numiți factorii cardiaci predispozanți pentru dezvoltarea endocarditei infecțioase:
A. Valvă aortică bicuspidă
B. Stenoză mitrală
C. Defect septal ventricular
D. Hipertensiune arterială
E. Prolaps de valvă mitrală
Răspuns: A,B, C, E.
Curs
32.CS. Numiți factorul cardiac predispozanți pentru dezvoltarea endocarditei infecțioase la populația Re-
publicii Moldova:
A. Valve intacte
B. Valvulopatii reumatismale
C. Miocardită
D. Hipertensiune arterială
E. Cardiomiopatie hipertrofică
Răspuns: B
Curs
33.CS. Numiți factorul predispozanți pentru dezvoltarea endocarditei infecțioase de cord drept:
A. Extracții dentare
B. Hepatită virală
C. Cardiopatie hipertrofică
D. Utilizarea drogurilor intravenos
E. Cardiopatie reumatismală
Răspuns: D
Curs
A. Infecții
B. Extracții dentare
C. Hemodializa
D. Igienă dentară precară
E. Vârsta inaintată
Răspuns: A,B, C,D
Curs
35.CS. Numiți cea mai frecventă partă de intrare a endocarditei infecțioase de cord drept:
A. Infecții respiratorii
B. Extracții dentare
C. Utilizarea drogurilor intravenos
D. Igienă dentară precară
E. Vârsta inaintată
Răspuns: C
Curs
36.CM. Numiți cele mai frecvente comorbidități ce predispun la dezvoltarea endocarditei infecțioase la
pacienții din Republica Moldova.
A. Ciroza hepatică
B. Hepatite
C. Diabet zaharat
D. SIDA
E. Lues
Răspuns: A,B, C
Curs
37.CS. Căte săptămâni de terapie antimicrobiană necesită pacientul cu endocardită infecțioasă streptoco-
cică
A. 1 săptămână
B. 2 săptămâni
C. 3 săptămâni
D. 4 săptămâni
E. 6 săptămâni
Răspuns D
Curs
38.CS. Căte săptămâni de terapie antimicrobiană necesită pacientul cu endocardită infecțioasă de proteză,
etiologie stafilococică
A. 1 săptămână
B. 4 săptămâni
C. 6 săptămâni
D. 8 săptămâni
E. 10 săptămâni
Răspuns D
Curs
Curs.
Bibliografia:
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007.
2. Dubin Dale. Interpretarea rapidă a ECG-urilor. Editura Medicală București 2010
3. Cursurile
Chișinău 2013
CARDIOMIOPATIILE
pregătite de conf. un, d.m. A. Grejdieru
Complement simplu:
1.c.s. Numiți cea mai frecventă cardiomiopatie
A. Aritmogenă
B. Dilatativă
C. Hipertrofică
D. Restrictivă
E. Alcoolică
Răspuns: B
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 362.
2. c.s. În cardiomiopatia dilatativă se înrăutățește preponderent:
A. Sistola
B. Diastola
C. Tensiunea arterială
D. Pulsul
E. Rezistența periferică
Răspuns: A
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 363,364.
3. c.s. Menționați valorile fracției de ejecție caracteristice pentru pacienții cu cardiomiopatie dilatativă:
A. 70%
B. 60%
C. 50%
D. 100%
E. 25 – 39 %
Răspuns: E
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 366.
4. c.s. Menționați modificărea ecocardiografică caracteristică pentru cardiomiopatia dilatativă:
Răspuns: A
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 366.
A. Sistola
B. Diastola
C. Tensiunea arterială
D. Pulsul
E. Rezistența periferică
Răspuns: B
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 370.
6. c.s. Menționați modificarea ecocardiografică caracteristică pentru cardiomiopatia hipertrofică:
Răspuns: E
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 370.
7. c.s. Substratul morfologic în cardiomiopatia restrictivă constă în:
A. Îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a VS, uneori a VD
B. Hipertrofia miocardului VS
C. Dezvoltarea cardiomegaliei
D. Efilarea (subțierea) pereților VD
E. Miocard spongios
Răspuns: A
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 373
8. c.s. Substratul morfologic în cardiomiopatia aritmogenă constă în:
A. Îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a VS, uneori a VD
B. Hipertrofia miocardului VS
C. Dezvoltarea cardiomegaliei
D. Efilarea (subțierea) pereților VD
E. Miocard spongios
Răspuns: D
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 375
9. c.s Menționați cardiomiopatia în care tratamentul este efectiv şi prognosticul favorabil:
A. Cardiomiopatie hipertrofică
B. Cardiomiopatie alcoolică
C. Cardiomiopatie dilatativă
D. Cardiomiopatia restrictivă
E. Cardiomiopatia aritmogenă
Răspuns: B
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 364
Răspuns: ABCD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 364
A. Biopsia miocardului
B. Ecocardiografia
C. Fonocardiografia
D. Electrocardiografia
E. Monitoringul – ECG
Răspuns: ABDE
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 366, 369
A. Diuretice
C. Antiaritmice
D. Anticoagulante
E. Antipiretice
Răspuns: ABCD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 367
13. c.m. Menționați formele cardiomiopatiei hipertrofice
A. Obstructivă
B. Neobstructivă
C. Apicală
D. Restrictivă
E. Dilatativă
Răspuns: ABC
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 367
A. Dispnea inspiratorie
C. Stări sincopale
D. Palpitații cardiace
E. Anasarca
Răspuns:ABCD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 368
A. Hipertrofia VS
C. Fibrilație atrială
E. Voltaj scăzut
Răspuns: ABCD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 366
A. Hipertrofia VS
B. Voltaj mărit
C. Fibrilație atrială
E. Voltaj scăzut
Răspuns: ABCD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 369
A. Glicozide cardiace
B. Beta blocante
C. Nitrați
D. Diuretice
E. Antiaritmice
Răspuns: AC
A. Mioectomia parțială
E. Mioectomie totală
Răspuns: ABCD
21. c.m. Menţionați patologiile care pot dezvolta o cardiomiopatiei restrictivă: ???
B. Amiloidoza cardiacă
D. Hemocromatoza
Răspuns:ABDE
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 372
A. Fibrilaţie atrială
B. Fibrilaţie ventriculară
C. Tromboembolii
E. Moarte subită
Răspuns:BCDE
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 367.
Bibliografia:
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
2. Curs
Chișinău 2011
CARDIOMIOPATIILE adăugător
pregătite de conf. un, d.m. A. Grejdieru
A. Aritmogenă
B. Dilatativă
C. Hipertrofică
D. Restrictivă
E. Alcoolică
Răspuns: A, B, C, D
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 362.
2. c.m. Cardiomiopatia dilatativă se caracterizează prin:
C. înrăutățirea sistolei
D. decompensare
E. Rezistența periferică
Răspuns: A, B, C, D
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 363,364.
3. c.m. Simptomele clinice caracteristice pacienților cu cardiomiopatie dilatativă sunt
A. dispneea
B. palpitații
C. fatigabilitate
D. edeme periferice
E. epistaxis
Răspuns: A, B, C, D
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 366.
4. c.m. Menționați modificările ecocardiografice caracteristice pacienților cu cardiomiopatie dilatativă:
Răspuns: A, B
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 366.
B. Stări sincopale
C. Hiperensiune arterială
D. Bradicardie
E. Rezistența periferică
Răspuns: A, B
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 370.
6. c.m. Menționați modificarile ecocardiografice caracteristice pentru cardiomiopatia hipertrofică:
A. Hipertrofia moderată a peretelui posterior a ventricolului stâng, care este mai mică cu 5 mm decât
septul interventricular
Răspuns: A, E
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 370.
7. c.m. În cardiomiopatia restrictivă sunt prezente următoarele semne:
A. Îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a VS, uneori a VD
B. Hipertrofia miocardului VS
C. Dezvoltarea cardiomegaliei
D. Efilarea (subțierea) pereților VD
E. Înrătăutățirea sistolei și diastolei
Răspuns: A, E
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 373
8. c.m. Cardiomiopatia aritmogenă se manifestă prin:
A. Îngroșarea marcată, difuză a endocardului parietal a VS, uneori a VD
B. Hipertrofia miocardului VS
C. Aritmii ventriculare frecvente
D. Efilarea (subțierea) pereților VD
E. Miocard spongios
Răspuns: C, D
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 375
9. c.m Care din pacienți cu cardiomiopatii necesită inplantare de defibrilator cardiac:
A. Cardiomiopatie hipertrofică
B. Cardiomiopatie alcoolică
C. Cardiomiopatie dilatativă
D. Cardiomiopatia restrictivă
E. Cardiomiopatia aritmogenă
Răspuns: A,E
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 364
Răspuns: AD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 364
11. c.s. Numiți cea mai informativă metodă în diagnosticarea cardiomiopatiei hipertrofice:
A. Biopsia miocardului
B. Ecocardiografia
C. Fonocardiografia
D. Electrocardiografia
E. Monitoringul – ECG
Răspuns: B
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 366, 369
A. Diuretice
C. Antiaritmice
D. Anticoagulante
E. Antipiretice
Răspuns: E
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 367
A. Obstructivă
B. Neobstructivă
C. Apicală
D. Restrictivă
E. Dilatativă
Răspuns: A
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 367
14. c.s Menționați complicația severă a pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică cu obstrucția tractului
de ejecție:
A. Tahicardia ventriculară
B. Fibriația atrială
C. Stări sincopale
D. Fluterul atrial
E. Anasarca
Răspuns:A
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 368
C. Fibrilație atrială
E. Voltaj scăzut
Răspuns: D
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 366
A. Fibrilație ventriculară
B. Fluter ventricular
C. Fibrilație atrială
D. Tahicardie ventriculară
E. Voltaj scăzut
Răspuns: ABD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 369
A. Glicozide cardiace
B. Beta blocante
C. Nitrați
D. Diuretice
E. Antiaritmice
Răspuns: B, D, E
A. Mioectomia parțială
E. Mioectomie totală
Răspuns: E
B. Palpitații
C. Fatigabilitate
D. Cefalee
E. Vertij
Răspuns:ABC
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 372
A. stres
B. efort fizic
C. infecții virale
D. tabagismul
E. dieta echilibrată
Răspuns: ABC
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 367.
Bibliografia:
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
2. Curs
Chișinău 2013
MIOCARDITELE
pregătite de conf. un, d.m. A. Grejdieru
Complement simplu:
A. Virale
B. Fungice
C. Toxice
D. Bacteriene
E. Prin iradiere
Răspuns: A
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 356.
2. c.s Cea mai utilă și informativă metodă pentru diagnosticarea funcției miocardului în miocardite este:
A. Electrocardiografia
B. Ecocardiografia
C. Radiografia cordului
D. Coronarografia
E. Fonocardiografia
Răspuns: B
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 358.
A. Monocitelor
B. Limfocitelor
C. Eozinofilelor
D. Celulelor polimorfonucleare
E. Neitrofilelor
Răspuns: B
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 357.
B. Hipertrofie VS și VD
D. Hipertrofie AS și AD
Răspuns: C
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 358.
A. Ecocardiografia
B. Biopsia endomiocardică
C. Coronarografia
E. Teste farmacologice
Răspuns: B
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 359.
A. Diureticii
C. Preparate antiaritmice
D. Antiinflamatoarele nesteroidiene
E. Imunoglobulina
Răspuns: D
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 360.
E. activarea neirohormonală
Răspuns: ABC
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007, p. 356
B. extrasistolie ventriculară
C. tahicardie atrială
D. fibrilație atrială
E. tahicardia sinusală
Răspuns: BCDE
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007, p. 358
A. Dispnee inspiratorie
B. Fatigabiltate
C. Palpitații
E. Stări sincopale
Răspuns: ABC
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007, p. 357
A. Insuficiența respiratorie
B. Insuficiența cardiacă
C. Durerea toracică
D. Tulburări de ritm
E. Insuficiența hepatică
Răspuns: BCD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007, p. 357
A. Creatininfosfokinaza – izoenzyma MB
B. Lactatdehidrogenaza – izoenzyma I
C. Troponina I
D. Alaninaminotransferaza
E. β – lipoproteide
Răspuns: ABC
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007, p. 359
A. parazitară
B. fungică
C. infecțioasă
D. idiopatică
E. autoimună
Răspuns: CDE
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007, p. 354
A. Boli autoimune
Răspuns: ABCD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 355, 356
B. Aritmii cardiace
C. Blocuri cardiace
Răspuns АВС
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007, p. 358
A. Tulburări de ritm
B. Tulburări de conducere
D. Tromboembolism
Răspuns: ABCD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007, p. 360
16. c.m Conform criteriilor Dallas miocardita activă este prezentată morfologic prin:
A. Infiltrat sărac
C. Necroza miocitelor
D. Normomiocarditis
E. Degenerarea miocitelor
Răspuns: BC
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007, p. 360
E. Anemie hipocromă
Răspuns: BCD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007, p. 359
A. Diuretice
C. Imunoglobulina
D. Antiaritmice
E. Corticosteroiziii
Răspuns: ABCD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007, p. 360 - 361
19. c.m Menționați medicamentele care cresc replicarea virală în periOada acută a miocarditei:
A. Corticosteroizii
B. Antiiinflamatoarele nesteroidiene
C. Antibioticele
D. Antiaritmicele
E. Diureticele
Răspuns: AB
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007, p. 360
A. Diuretice
B. Corticosteroizi
C. Digitală
E. Vitamine
Răspuns: ACD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007, p. 360
Bibliografia:
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007.
2. Curs
A.Ecocardiografia
B.Electrocardiografia
C.Coronarografia
E. Scintigrafia cordului
Răspuns:A
A. Normale
B. Mărite
C. Micșorate
D. Mărite neînsemnat
E. Mărite considerabil
Răspuns: A
C. Frotaţie pericardială
Răspuns: B
C. dextrograma pe ECG
Răspuns: Е
Răspuns: В
Răspuns: С
A. Cardialgie
B. Stări sincopale
C. Palpitaţii
D. Tahicardie
E. Majorarea temperaturii corporale
Răspuns: А, C,D,E
A. micobacteria tuberculozis
B. infecţia micotică
C. infecţia virală
D. infecţia chlamidioasă
E. infecţia parazitară
Răspuns: А,С
A. maladiile alergice
D. maladiile autoimune
E. infecţia virală
Răspuns: В,С,D
B. sincopele
C. disfagie
D. disfonie
Răspuns: А,СD
A. frotaţie pericardială
Răspuns: С,D
13. c.m Numiți semnele clinice în tamponada cordului:
A.fatigabilitate
B. disfagie
C. disfonie
D. hemoragie
E. stări sincopale
Răspuns: ABСE
A. pericardită fibrinoasă
C. tamponada cordului
E. pericardită tuberculoasă
Răspuns: CD
A. Tuberculoza
C. Mexidemul
D.
E.
Răspuns: А,В,С D
A. Hipertensiune
B. Hipotensiune
D. Dispnee
E. Sughiț
Răspuns: ВСDE
C. alternare
D. semne de leziune subepicardială
Răspuns: В,D
C. Calcificarea pericardului
Răspuns: BC
A. cardiomiopatia restrictivă
B. cardiomiopatia dilatativă
C. tamponada cordului
E. endocardita infecțioasă
Răspuns: АСD
C. Chirurgie cardiacă
D. Hipotensive
E. Glicozide cardiace
Răspuns: BС
Răspuns: A,B
C. dextrograma pe ECG
Răspuns: A, Е
B. Voltaj scăzut
C. Intervalul PQ alungit
D. fibrilație atrială
E. fibrilație ventriculară
Răspuns: A, В
A. Cardialgie
B. Stări sincopale
C. Palpitaţii
D. Tahicardie
E. Majorarea temperaturii corporale
Răspuns: B
5. c.s Cel mai frecvent factor etiologic al pericarditei infecţioase la tineri este:
A. micobacteria tuberculozis
B. infecţia micotică
C. infecţia virală
D. infecţia chlamidioasă
E. infecţia parazitară
Răspuns: А
A. dispnee inspiratorie
B. sincope
C. disfagie
D. disfonie
E. palpitații
Răspuns: А,С, D, E
C. palpitații
Răspuns: A, С, D
A.fatigabilitate
B. disfagie
C. disfonie
D. hemoragie
E. stări sincopale
Răspuns: D
A. Hipertensiune
B. Hipotensiune
D. Dispnee
E. Sughiț
Răspuns: A
C. alternare izoelectică
D. intervalul PQ alungit
Răspuns: В,C,
A. Digoxină
B. Diuretice
C. Antiaritmice
C. Managmentul complicațiilor
Răspuns: A
E. Managmentul complicațiilor
Răspuns: A
13. CS. Câți milimetri de lichid se pot vizualiza la EcoCG în cavitatea pericardului în limite
normale?
A. 1 mm
B. 5 mm
C. 50 mm
D. 10 mm
E. 100 mm
Răspuns: B
Valvulopatiile
1. CS. Numiți cea mai informativă investigație paraclinică pentru stabilirea diagnosticului de
valvulopatie reumatismală:
A. Electrocardiografia
B. Ecocardiografia
C. Fonocardiografia
D. CT cordului
E. RMN a cordului
Răspuns:B
Curs
A. Fibrilație atrială
B. Endocardită infecțioasă
C. Embolii sistemice
D. Hemoragie gastrică
E. Astm cardiac
Răspuns:D
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 274.
Răspuns: E
Curs.
4. CS. Numiți cea mai frecventă cauză în dezvoltarea stenozei mitrale la populația din Moldova:
A. Pneumonia
B. Scarlatina
C. Febra reumatismală acută
D. Endocardita infecțioasă
E. Lupusul eritematos sistemic
Răspuns: C
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 276.
A. Bradicardia sinusală
B. Extrasistolia ventriculară
C. Fibrilația atrială
D. Fibrilația ventriculară
E. Bloc atrioventricular de gr.II
Răspuns: C
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 284.
Răspuns: D
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 279
Răspuns: A
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 297.
A. Stenoza mitrală
B. Stenoza aortică
C. Insuficiența valvei mitrale
D. Insuficiența valvei aortice
E. Insuficiența valvei arterei pulmonare
Răspuns: B
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 297.
9. CS. Menționați valvulopatia în care tensiunea arterială diastolică poate atinge valori de 60 – 0
mmHg
A. Stenoza aortică
B. Stenoza mitrală
C. Stenoza arterei pulmonare
D. Insuficiența valvei mitrale
E. Insuficiența valvei aortale
Răspuns: E
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 292.
A. 50 – 80 %
B. 80 – 100%
C. 90 – 95 %
D. 40 – 60 %
E. 20 – 30 %
Răspuns: A
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 278
A. 20 – 40 mm
B. 15 – 20 mm
C. 40 – 50 mm
D. 10 – 20 mm
E. 50 – 60 mm
Răspuns: A
Curs
A. 10 – 20 mm
B. 15 – 20 mm
C. 20 – 40 mm
D. 40 – 50 mm
E. 50 – 60 mm
Răspuns: C
Curs
Răspuns: ABCD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 268,276.
14. CM. Modificările aparatului valvular în insuficiența mitrală sunt caracterizate prin:
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 269, 276.
Răspuns: BC
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 271.
A. Hipertrofia AS
B. Axa electrică a cordului orizontală sau deviație stângă
C. Hipertrofie VS
D. Fibrilație atrială
E. Hipertrofie AD
Răspuns: ABCD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 272.
Răspuns: ABC
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 270.
Răspuns: BD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 269, 276.
Răspuns: ADE
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 280.
A. Hipertrofia AS
B. Axa electrică a cordului orizontală sau deviație stângă
C. Hipertrofie VD
D. Fibrilație atrială
E. Hipertrofie VS
Răspuns: ACD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 282.
Răspuns: AC
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 278, 279.
Răspuns: BD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 276.
23. CM. Manifestările clinice caracteristice pacienților cu stenoză aortală manifestă sunt:
A. Cefalee
B. Vomă
C. Stări sincopale
D. Accese de astm cardiac
E. Dureri retrosternale constrictive de scurtă durată, dependente de efort
Răspuns: ACDE
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 298.
24. CM. Modificările patogenetice în stenoza aortală manifestă sunt caracterizate prin:
Răspuns: ABDE
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 297.
Răspuns: BC
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 299.
26. CM. Numiți semnele ECG caracteristice pentru stenoza aortală severă:
A. Hipertrofia VS
B. Hipertrofie AS
C. Bloc complet de ram stâng a f. His
D. Bloc complet de ram drept f. His
E. Bloc atrioventricular gr. III
Răspuns: ABC
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 300.
Răspuns: BCD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 303.
28. CM. Manifestările clinice caracteristice pacienților cu insuficiență aortală manifestă sunt:
A. Palpitații cardiace
B. Senzație de pulsație crescută a arterelor carotide
C. Stări sincopale
D. Dispnee expiratorie
E. Dureri retrosternale constrictive de scurtă durată, dependente de efort
Răspuns: ABDE
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 298.
manifestă:
A. Vibrație sistolică
B. Semnul Alfred de Musset
C. Pulsația pupilelor
D. ”Dansul” carotidelor
E. Semnul Quincke
Răspuns: BCDE
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 291.
30. CM. Modificările patogenetice în insuficiența aortală manifestă sunt caracterizate prin:
Răspuns: BD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 289, 290.
31. CM. Menționați modificările auscultative ale cordului în insuficiența aortală importantă:
Răspuns: BCE
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 291.
A. Endocardita infecțioasă
B. Lues
C. Febra reumatismală acută
D. Traumele cutiei toracice
E. Hernia hiatală
Răspuns: ABCD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 289.
33. CM. Numiți semnele electrocardiografice caracteristice pentru insuficiența aortală severă:
A. Hipertrofia VS
B. Hipertrofie AD
C. Bloc complet de ram stâng a f. His
D. Bloc complet de ram drept f. His
E. Bloc atrioventricular gr. III
Răspuns: AC
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 292.
A. Endocardita infecțioasă
B. Fibrilație atrială
C. Extrasistolie ventriculară
D. Tahicardie ventriculară paroxistică
E. Epistaxis
Răspuns: ABCD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 294.
35. CM. Numiți semnele electrocardiografice caracteristice pentru insuficiența tricuspidă severă:
A. Hipertrofia VS
B. Hipertrofie AD
C. Bloc complet de ram stâng a f. His
D. Hipertofia VD
E. Bloc atrioventricular gr. III
Răspuns: BD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 306.
A. Endocardita infecțioasă
B. Fibrilație atrială
C. Ciroză hepatică
D. Tromboze
E. Epistaxis
Răspuns: BCD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 307.
37. CM. Manifestările clinice caracteristice pacienților cu insuficiență valvei tricuspide manifeste
sunt:
A. Palpitații cardiace
B. Turgescența venelor gâtului
C. Stări sincopale
D. Dureri în hipocondrul drept
E. Dureri retrosternale constrictive de scurtă durată, dependente de efort
Răspuns: ABD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 306.
Răspuns: AC
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 308,309.
A. Febra reumatismală
B. Endocardita infecțioasă
C. Sindromul carcinoid
D. Coarctația de aortă
E. Endomiocardiofibroza
Răspuns: ABCE
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 308
Răspuns: CD
Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău 2007,
p. 309
Bibliografia:
1. Medicina Internă, volumul I. Constantin Babiuc, Vlada - Tatiana Dumbravă, Chișinău
2007
2. Curs
Chișinău 2011
A. Aterocleroza
B. Tromboza
C. Hemoragia
D. Stenoza arterei carotide
E. Restenoza
Răspuns A
Curs
Răspuns D.E.
Curs
Răspuns A.B.C
Curs
Răspuns A.B.C.
Curs
5. Cm. Din formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice nu fac parte:
Răspuns A.B.D, E
Curs
Răspuns B.C.
Curs
Răspuns A,B,C
Curs
Răspuns A,B,D.
Răspuns C
Curs
Răspuns D, E.
Curs
Răspuns A
Curs
Răspuns B,C,D,E
Curs
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p.712
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p.p.712
Răspuns C.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p.713
C. Ritm sinusal tahicardic cu frecvența cu cel puțin 30 de bpm peste frecvența de repaus sau
peste 120bpm
Răspuns D.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p.p.713
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p713.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p713
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p713
8. CS. Care sunt cele mai obișnuite cauze ale sincopelor de cauză cardiacă ?
A. Hipovolemie: hemoragie, diaree, vomă
B. Boli cardiace structurale: boli valvulare, infarct miocardic sau ischemie
C. Tulburările de ritm și conducere
D. Stenoza pulmonară valvulară
E. Disecție de aortă
Răspuns C.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p713
B. Electrocardiograma (ECG)
E. Coronarografia
Răspuns B.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, Bu-
curești, 2010,p714
A. sincopa reflexă
Răspuns A
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p714
D.Grețuri
E.Vertije
Răspuns A, B, C.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p713
Răspuns A, B, C, D, E
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p714
D. WPW
E. QT prelungit
Răspuns A, B, C, D, E
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p715
14. CM. Care factori cresc posibilitatea ca o tulburare de ritm să determine sincopa?
E. aritmie ventriculara
Răspuns A, B, D
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p713-14
A. fibrilatia atrială
B. cardimiopatia hipertrofică
C. stenoza aortică
D. stenoza mitrală
E.extrasitolia supraventriculară
Răspuns B, C, D
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p713-14
B. Tilt-testul
D. Studiul electrofiziologic
E. Ecocardiografie
Răspuns A, B, C, D, E
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p715
B. Tilt-testul
C. Monitorizare ECG de durată ( Holter, dispozitive implantabile)
D. Studiul electrofiziologic
E. Ecocardiografie
Răspuns A, B
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p715
Răspuns A, B
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, Bu-
curești, 2010,p715
A. Tilt-testul
C. Electroencefalografia
Răspuns C, D, E
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p719
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p713
21. CM. Următoarele afirmații sunt corecte pentru efectuarea masajului sinusului carotidian:
Răspuns A, B, D, E
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p715
RăspunsA, B, C
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p717
B. evaluare psihiatrică
C.coronarografie
Răspuns A, B, C, D, E
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p719
Răspuns A, B, C
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, Bu-
curești, 2010,p720
Răspuns A, B, C, D, E
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p720
Răspuns A, B, C, D, E
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p720-21
27. CM. În ce cazuri este indicat testul mesei înclinate?
Răspuns B, C, D
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p717
28. CM. Ce afirmații sunt corecte pentru testul mesei înclinate cu provocare farmacologică?
Răspuns A, C, D, E
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p717
A. sincopa reflexa
B. boală ischemică cardiacă la care se sugerează o tulburare de ritm drept cauză a sincopei
D. sindrom Brugada,
Răspuns B, C, D, E
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române
București, 2010,p719
A. sincopa este mai frecventă decît în populația generală și crește cu decada de vîrstă
B. Fibrilația atrială rapidă este factor cauzal pentru sincopa la vîrstnici
Răspuns A, B, C, E
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
B. Tilt-testul
D. Studiul electrofiziologic
E. electroencefalografia (EEG)
Răspuns A, B, C, D
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p715
B. Tilt-testul
D. Studiul electrofiziologic
E. Ecocardiografie
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române
Răspuns B, E
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p713
34. CM. Următoarele afirmații sunt corecte pentru efectuarea masajului sinusului carotidian:
Răspuns B, D, E
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p715
Răspuns D, E
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p717
Răspuns D, E
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p720
A. sincopa este mai frecventă decît în populația generală și crește cu decada de vîrstă
B. Fibrilația atrială rapidă este factor cauzal pentru sincopa la vîrstnici
Răspuns C, D
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p 721
1. CS. Menționați semnul clinic care nu este caracteristic în moartea subită cardiacă:
A. Este moartea naturală
B. Moarte de cauză cardiacă
C. Pierderea bruscă a stării de conștiență
D. Survine în maxim o oră de la debutul simptomelor acute
E. Survine timp de două ore de la debutul simptomelor acute
Răspuns E.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
2. CS. În definiția morții subite cardiace identificăm patru elementele ce se succed cu exepția:
A. Prodroamele
B. Debutul evenimentului final
C. Insuficiența respiratorie
D. Stopul cardiac
E. Moartea biologică
Răspuns C.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p 725
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
9. CS. Menționați cea mai importantă cauză pentru moartea subită cardiacă:
A. Cardiomiopatiile
B. Boli cardiace mecanice
C. Boala coronariană aterosclerotică
D. Anomalii electrice cardiace
E. Boli cardiace congenitale
Răspuns C.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
10. CS. Cel mai important predictor al riscului de moarte subită cardiacă s-a dovedit:
A. Diabetul zaharat
B. Alungirea repolarizării ventriculare
C. Disfuncția sistolică ventriculară stîngă severă (FE<35%)
D. Statusul socio-econamic scăzut
E. Factorii genetici
Răspuns C.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
12. CS. Care afirmație este incorectă în cazul asocierii diabetului zaharat cu moartea subită car-
diacă:
A. Prezența unor forme accelerate de ateroscleroză
B. Creșterea trombogenicității
C. Cardiomiopatia diabetică
D. Intervalul QT prelungit la pacienții diabetici
E. Prolapsul de valvă mitrală
Răspuns E.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
13. CM. Elementele cheie în stabilirea diagnosticului de moarte subită cardiac sunt cu excepția:
A. Caracterul traumatic
B. Caracterul natural (netraumatic)
C. Rapid (maxim 1 oră)
D. Insidios
E. Neașteptat (subit)
Răspuns A, D.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
14. CM. Care tahiaritmii ventriculare maligne pot produce moarte subită cardiacă:
A. Disociație electro-mecanică
B. Fibrilație ventriculară
C. Ritm idioventricular
D. Bradicardie
E. Tahicardie ventriculară susținută
Răspuns B, E.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
16. CM. Menționați mecanismele prin care leziunile aterosclerotice coronariene determină
instabilitate electrică, tahiaritmii ventriculare maligne și moarte subită cardiacă:
A. Transformarea unei plăci aterosclerotice stabile în placă activă instabilă care conduce la
ischemie acută sau sub acută cu producerea de anomalii electrice la nivelul miocardului
B. Creșterea consumului de oxigen în prezența unor stenoze coronariene semnificative
C. Prezența cicatricelor postinfarct miocardic la apariția unor circuite de reintrare
D. Remodelarea ventriculară din boala cardiacă ischemică cu disfuncției ventriculară stîngă
progresivă, cu activarea căilor neuro-hormonale din insuficiența cardiacă
E. Afectarea difuză a miocardului modulată de anomalii metabolice (anoxie, acidoză, șoc,
insuficiență renală)
Răspuns A, B,C, D.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
17. CM. Enumerați cele trei clase de moarte subită cardiac după Hinkle:
A. Moartea subită aritmogenă
B. Apariția de ectopii ventriculare
C. Moartea subita cu insuficientă circulatorie
D. Moarte subită fără precizarea cauzei
E. Instalarea stopului cardiac
Răspuns A, C, D.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
19. CM. În moartea subită cardiacă simptomele prodromale sunt reprezentate de:
A. Durere toracică,
B. Dispnee
C. Fatigabilitate
D. Palpitații
E. Sincopă
Răspuns A, B,C, D,E.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
20. CM. Care afirmație este corectă pentru debutul evenimentului final în moartea subită
cardiacă:
A. Instalarea unui episod ischemic acut
B. Modificări lente în statusul clinic al pacientului
C. Modificări dinamice în activitatea electrică a cordului (creșterea frecvemței cardiace,
apariția de ectopii ventriculare)
D. Apariția aritmiilor ventriculare maligne
E. Instalarea stopului cardiac
Răspuns A, B,C, D,E.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
23. CM. Enumerați semnele clinice caracteristice ale morții cardiac subite:
A. Oprirea gradată a respirației -“semnul oglinzii”
B. Absența pulsului la vasele mari(carotide)
C. Midriază(2-3 minute)
D. Pierderea cunostinței
E. Dispnee
Răspuns A, B,C,D.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
26. CM. Notați metodele neinvazive de evaluare a pacienților cu risc de moarte subită cardiacă.
A. Teste elecrofiziologice
B. EcoCG-Dopler
C. ECG
D. CT cordului
E. Cateterism cardiac
Răspuns B, C, D.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
27. CM. Notați metodele invazive de evaluare a pacienților cu risc de moarte subită cardiacă
A. Teste elecrofiziologice
B. EcoCG-Dopler
C. Coronarografia
D. Stimulare programată
E. Cateterism cardiac
Răspuns A, C, D, E.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p 730
29. CM. Enumerați date relevante depistate prin EcoCG-Dopler la pacienții cu risc sporit de
moarte cardiacă subită.
A. Fracția de ejecție < de 30-35%
B. Sechele post infarct
C. Alternanța undei T
D. Valvulopatii
E. Boli congenitale
Răspuns A, B, D, E.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, București,
2010,p 730
30. CM. În ce cazuri este utilă monitorizarea Holter ECG pentru pacienții cu risc dovedit de
moarte subită cardiacă?
A. În evaluarea tahiaritmiilor ventriculare
B. Alterarea funcției ventriculare stîngi
C. Un răspuns anormal al tensiunii arteriale la efort poate identifica pacienții cu
cardiomiopatie hipertrofică
D. În evaluarea bradiaritmiilor ventriculare
E. Sincope
Răspuns A, D.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, București,
2010,p 730
31. CM. În ce cazuri este util Testul ECG de efort pentru pacienții cu risc crescut de moarte
subită cardiacă?
A. În evaluarea tahiaritmiilor ventriculare
B. Alterarea funcției ventriculare stîngi
C. Un răspuns anormal al tensiunii arteriale la efort poate identifica pacienții cu
cardiomiopatie hipertrofică
D. În evaluarea bradiaritmiilor ventricular
E. Identifică tahicardia ventriculară polimorfă catecolaminergică
Răspuns C, E.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, Bu-
curești, 2010,p 730
32. CM. Care investigați vor efectua supraviețuitorii morții cardiac subite?
A. ECG
B. EcoCG-Dopler
C. Coronarografia
D. Testul ECG de effort
E. Teste biologice (hipopotasemie, acidoză metabolică, creșterea enzimelor de necroză
miocardică)
Răspuns A, B, C, D, E.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, București,
2010,p 729
33. CM. Stimularea electrofiziologică se efectuează la pacienții cu :
A. Cardiopatie ischemică
B. cardiomiopatii
C. Tahicardii ventriculare
D. Care au supravețuit după moarte subită
E. Sincope
Răspuns A, B, C, D, E.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, București,
2010,p 729
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, București,
2010,p 729
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, București,
2010,p 731
36. CM. Care afirmații sunt corecte pentru masajul cardiac extern?
A. Compresiile eficiente, susținute (fără pauză)
B. Decopresiile complete
C. Compresiile se efectuează cu o frecvență de 50/min
D. Compresiile se efectuează cu o frecvență de 100/min
E. Compresii în jumătatea inferioară a sternului, care să deprime sternul cu 4-5 cm
Răspuns A, B, D, E.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, București,
2010,p 731
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, București,
2010,p 731
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, București,
2010,p 733
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, București,
2010,p 733
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, București,
2010,p 733
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, Bu-
curești, 2010,p 729
42. CM. Enumerați date relevante depistate prin EcoCG-Dopler la pacienții cu risc sporit de
moarte cardiacă subită.
A. Fracția de ejecție > de 30-35%
B. Sechele post infarct
C. Alternanța undei T
D. Valvulopatii
E. Boli congenitale
Răspuns B, D, E.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, București,
2010,p 730
43. CM. În ce cazuri nu este utilă monitorizarea Holter ECG pentru pacienții cu risc dovedit de
moarte subită cardiacă?
A. În evaluarea tahiaritmiilor ventriculare
B. Alterarea funcției ventriculare stîngi
C. Un răspuns anormal al tensiunii arteriale la efort poate identifica pacienții cu
cardiomiopatie hipertrofică
D. În evaluarea bradiaritmiilor ventriculare
E. Sincope
Răspuns B, C, E.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române,
București, 2010,p 730CM.
44. CM. În ce cazuri nu este util Testul ECG de efort pentru pacienții cu risc crescut de moarte
subită cardiacă?
A. În evaluarea tahiaritmiilor ventriculare
B. Alterarea funcției ventriculare stîngi
C. Un răspuns anormal al tensiunii arteriale la efort poate identifica pacienții cu
cardiomiopatie hipertrofică
D. În evaluarea bradiaritmiilor ventricular
E. Identifică tahicardia ventriculară polimorfă catecolaminergică
Răspuns A, B, D.
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, București,
2010,p 730
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, București,
2010,p 733
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, București,
2010,p 733
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, București,
2010,p 343
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, București,
2010,p 343
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, București,
2010,p 357
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, București,
2010,p 343
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, București,
2010,p 358
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, București,
2010,p 358
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, Bu-
curești, 2010,p 360
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, Bu-
curești, 2010,p 360
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, Bu-
curești, 2010,p 360
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, Bu-
curești, 2010,p 361
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, Bu-
curești, 2010,p 361
14. CM. Menționați investigațiile de a doua treaptă în diagnosticul cadiomiopatiei dilatative .
A. Tomografia computerizată
B. Examinare cu radionuclizi
C. Testul de efort
D. Rezonanţa magnetică
E. Biopsia miocardului
Răspuns A, B, C, D, E
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, Bu-
curești, 2010,p 361
Mic tratat de cardiologie /sub red.: Carmen Ginghină. Editura Academiei Române, București,
2010,p 358
· Tusea
· Hemoptizia
· Dispneea
· Astenia
· Respiratia Chyne-Stoke
Răspuns: c
· Miocardită
· Tromboembolismul pulmonar acut
· Valvulopatii
· Infarct miocardic acut
· Tulburări de conducere
Răspuns: b
· Hipertensiune arterială
· Valvulopatii
· Infarct miocardic acut
· Miocardite
· Nici un răspunscorect
Răspuns: c
Răspuns: a
5.CS Conform clasificării funcționale NYHA a insuficienței cardiace cronice Clasa funcţională III
presupune:
Răspuns: a
· Anemiile severe
· Infecțiile, stările febrile
· Tulburările de ritm
· Ischemia miocardului
· Aportul scăzut în alimentație de sare și lichide
· Răspuns: e
7.CS Care este criteriul ce stă la baza clasificarii insuficientei cardiace după NYHA :
· Tahicardia
· Dispneea
· Bradicardia
· Astenia
· Tusea
Răspuns: b
· Analgezice opioide
· Diuretice
· Adrenomimetice
· Bronholitice
· Antiinflamatoare nesteroidene
Răspuns: b
9.CS Sunt indicaţii pentru modificarea stilului de viaţă în insuficienţa cardiacă cronică cu excepţia :
· Monitorizarea greutăţii
· Activitate fizică intensă
· Restricţia de sodiu
· Monitorizarea aportului de lichide
· Recunoaşterea simptomatologiei
Răspuns: b
· Restricția de sodiu
· Monitorizareagreutății
· Întreruperea fumatului
· Alimentația bogată în grăsimi şi lichide
· Antrenament fizic specific
Răspuns: d
· Dispnee
· Tuse, hemoptizii
· Hepatomegalie
· Turgescența jugulară
· Edeme periferice
Răspuns: ab
12.CM Notaţi simtomele și semnele caracteristice pentru un pacient cu insuficienta cardiaca dreaptă:
· Acrocianoză, transpirații
· Edeme periferice
· Suflu sistolic apical (regurgitaremitralăsecundară)
· Hepatomegalie
· Suflu sistolic endapexian (regurgitare tricuspidiană secundară)
Răspuns:b d e
13. CM Care sunt investigațiile obligatorii pentru precizarea diagnosticului de insuficienta cardiaca:
· Electrocardiograma
· Radiografia toracică
· Tomografia computerizată a cordului
· Ecografia cardiacă transtoracică
· Ecografia cardiacă transesofagiană
Răspuns:abd
· Anticolinergice selective
· Diuretice
· Betablocante
· Inhibitorii enzimei de conversie
· Antibacteriene
Răspuns.bcd
15. CM Suprasolicitarea prin presarcină (prin volum) a ventricolului stîng are loc în insuficienta cardiaca
cauzată de:
· Insuficiența aortică
· Insuficiența pulmonară
· Insuficiența mitrală
· Insuficiența tricuspidiană
· Stenoza mitrală
Răspuns: ac
16. CM Suprasolicitarea prin postsarcină (rezistență crescută) , are loc în insuficienta cardiaca cauzată de:
· Stenoza aortică
· Insuficiența aortică
· Insuficiența tricuspidiană
· Stenoza pulmonară
· Insuficiența mitrală
Răspuns: ad
Răspuns: abcd
· Greaţă, vomă
· Dispnee paroxistică nocturnă
· Status mental alterat, confuzie
· Discomfort abdominal, meteorism
· Discomfort pe membrele inferioare (edeme periferice)
Răspuns; bcde
Răspuns: ac
· Tahicardia
· Bradicardia
· Hipertrofia miocardului VS
· Redistribuirea debitului cardiac
· Dilatarea VS
Răspuns: ce