RAPORTUL JURIDIC CIVIL

Raportul juridic civil este definit ca fiind relația socială – patrimonială ori nepatrimonială –
reglementată de norma de drept civil

Acțiuni
omenești EVENIMENTE

Naștere / deces/
cutremur etc.

Act juridic fapte juridice civile

civil

licite ilicit
e
Fără Cu
intenție intenție

Pentru a fi raport juridic civil relația socială trebuie să fie reglementată de o normă juridică de
drept civil. De aici rezultă că relația socială devine raport juridic civil pătrunde în ordinea drept numai
în măsura în care a făcut obiect de preocupare din partea legiuitorului sub forma adoptării unei norme
juridice care să o reglementeze
Prin reglementarea ei de către norma de drept civil relația socială nu își pierde calitatea de a fi
o legătură interumană
RAPORTUL JURIDIC CIVIL are următoarele trăsături
- Caracter social
o Conținut constă în reglementarea acesteia de către norma de drept civil
 Norma de drept civil nu se poate adresa decât conduitei oamenilor în
calitate de ființe sociale , dotate cu rațiune
- Caracterul volițional
o Se exprimă prin ideea că este rezultatul reglementării relației sociale prin norma
de drept civil , norma care exprimă voința legiuitorului care înfățișează
electoratul
o O relației socială devine raport juridic civil pentru că acest lucru s-a voit de către
legiuitor la momentul adoptării normei respective, acest prim aspect al
caracterului volițional este specific tuturor raporturilor de drept
o Pentru raporturile juridice civile apare o a doua voință , dată de către acțiunile
omenești săvârșite cu intenția de a produce efecte juridice , categorie din care fac
parte actele juridice civile .
o Pentru această categorie de raporturi juridice , spunem că suntem în prezența unui
caracter dublu volițional și este specific numai raporturilor juridice civile ce
izvorăsc din actele juridice civile
- (Caracterul 3) – poziția de egalitate juridică a părților în raportul juridic civil
o Metodă de reglementare a dreptului civil , constă în aceea că părțile oricărui
raport de drept civil se află pe poziție de egalitate juridică , sens în care o parte a
raportului juridic civil , nu este subordonată celeilalte părți , de precizat este
faptul că poziția de egalitate juridică a părților în raportul juridic civil nu trebuie
confundat cu principiul de drept al egalității părților în fața legii civile
o Poziția de egalitate nu trebuie înțeleasă în sensul că părțile ar avea același număr
de drepturi sau că ar avea patrimonii egale.
- STRUCTURA RAPORTULUI JURIDIC CIVIL - RJC
o Părțile sau subiectele RJC – sunt PF sau PJ in calitate de titulare de drepturi
subiective civile sau de obligații civile
o Conținutul RJC este alcătuit din totalitatea drepturilor subiectiv si a obligațiilor
civile pe care le au părțile RJC
o Obiectul RJC care constă în conduita părților , respectiv acțiunile la care sunt
îndreptățite sau de care sunt ținute să le respecte părțile
 Aceste trei elemente sunt constitutive si esențiale în sensul că lipsa
oricăruia din cele trei face să nu ne aflăm în prezența unui raport de drept
civil
- Subiectele RJC
o Subiect al RJC înseamnă calitatea de a fi titular de drepturi subiective și
obligații civile
o Pentru dreptul civil “persoana fizică” este omul, privit ca titular de drepturi
subiective și obligații civile
o Persoana juridică reprezintă orice formă de organizare care, întrunind condițiile
cerute de lege, este titular de drepturi subiective și obligații civile

- RJC se stabilește între două persoane, persoana care dobândește drepturile subiective
civile ce intră în conținutul raportului juridic se numește subiect activ, iar persoana care
și-a asumat obligațiile civile ce intră în conținutul raportului juridic se numește subiect
pasiv
Categorii Subiecte de drept civil
- In raport de capacitate de exercițiu
o Persoane fizice lipsite de capacitate de exercițiu
 Sub 14 ani
 Intră în RJC prin Reprezentant legal- părinte/tutore
 Persoana pusă sub interdicție judecătorească
 Intră în RJC prin curator
o Persoane fizice cu capacitate de exercițiu restrânsă
 Minorul cu vârsta între 14 și 18 ani
 Intră în RJC Personal dar nu singur ci alături de reprezentant
legal care îi încuviințează actele
o Persoane fizice cu capacitate de exercițiu deplină
 Majorul (persoana care a împlinit 18 ani )
- In raport cu cetățenia
o Persoane fizice cu cetățenie română
o Persoane fizice ce nu au cetățenie română
 Apatrizii
 Dublă cetățenie din care nici una nu este română

- Persoanele juridice intră in RJC prin reprezentare

o Reprezentantul al PJ este întotdeauna o PF cu capacitate de exercițiu deplină

Persoanele juridice se clasifică astfel

- În raport de natura proprietății
o Persoane juridice particulare / de drept privat
 Societăți comerciale
o Societăți de stat / de drept public
o Persoane juridice mixte
- Naționalitate
o PJ înființate conform lex română
o PJ străine înființate conform lex alt stat
- Scop
o Patrimonial/lucrativ
o Non-profit/fără scop lucrativ(fundații ONG Partide)
Determinarea/ cunoașterea părților de drept civil
Prin determinarea subiectelor raportului juridic civil se înțelege cunoașterea, individualizarea
acestora. Sub acest aspect, prezintă interes dacă părțile raportului juridic civil sunt cunoscute
(individualizate) amândouă sau numai una, din momentul nașterii acestui raport.
În cazul raporturilor juridice, care au în conținutul lor drepturi absolute, numai subiectul activ
este determinat, care este însuși titularul dreptului subiectiv civil, iar subiectele pasive sunt
nedeterminate.
În cazul raporturilor juridice, care au în conținutul lor drepturi relative, atât subiectul activ, cât
și subiectul pasiv sunt determinate
- Prin determinarea subiectelor raportului juridic civil se înțelege cunoașterea,
individualizarea acestora. Sub acest aspect, prezintă interes dacă pârțile raportului juridic
civil sunt cunoscute (individualizate) amândouă sau numai una, din momentul nașterii
acestui raport.
- În cazul raporturilor juridice, care au în conținutul lor drepturi absolute, numai subiectul
activ este determinat, care este însuși titularul dreptului subiectiv civil, iar subiectele
pasive sunt nedeterminate.
- În cazul raporturilor juridice, care au în conținutul lor drepturi relative, atât subiectul
activ, cât şi subiectul pasiv sunt determinate
Pluralitatea subiectelor raportului juridic civil
- Pe categorii de raporturi de drept civil, pluralitatea de subiecte se prezintă astfel:
În raporturile reale, având în conținut dreptul de proprietate, subiectul pasiv este
nedeterminat dar constituit, întotdeauna, din pluralitatea celorlalte subiecte de drept civil, în
afară de titularul dreptului de proprietate; subiectul activ, însă, poate fi o persoană (în cazul
proprietății exclusive), ori să fie alcătuit din mai multe persoane, determinate (în cazul
proprietății comune).

- Formele proprietății comune sunt următoarele:

o a) proprietatea pe cote-părţi (coproprietatea);
o b) proprietatea în devălmășie (devălmășia).
 Coproprietatea poate fi obișnuită sau forțată.”

- Proprietatea pe cote-părţi
o Coproprietatea obișnuită există în situația când mai multe persoane dețin în
proprietate un bun sau mai multe bunuri, determinate, fiecare având calitatea de
coproprietari, situație în care fiecare coproprietar are o cotă parte ideală de drept
dar nu are o parte determinată din bunul privit în materialitatea lui
o Coproprietatea forțată prezintă aceleași trăsături ca și coproprietatea obișnuită cu
deosebirea că nu poate înceta prin partaj sau împărțeala.(părțile comune ale unei
proprietăți ,liftul unui bloc, scara de acces)
o Devălmășia, este acea formă a dreptului de proprietate comună care se
caracterizează prin aceea că titularii săi nu au determinată (cunoscută) cota-parte
ce ar reveni fiecăruia din drept, ci acesta este nefracționat, astfel că dreptul de
 proprietate nu este divizat și, cu atât mai mult, nici lucrul sau lucrurile nu sunt
fracționate.(ex. patrimoniul deținut de soți)

In raporturile juridice civile nepatrimoniale ,

subiectul pasiv, fiind nedeterminat, este constituit din pluralitatea celorlalte subiecte de drept
civil, cu excepția subiectului activ.
În schimb, pluralitatea activă este mai rară, întâlnindu-se totuși în raporturile nepatrimoniale
generate de creația intelectuală și prezentându-se sub forma coautoratului.
În cazul coautoratului, deosebim, pe de o parte, opera comună divizibilă, respectiv opera comună
a fost creată de mai multe persoane, fiecare având o contribuție determinată, iar, pe de altă parte, opera
comună indivizibilă, atunci când contribuția coautorilor este nedeterminată.

În raporturile obligaționale (de creanță) pluralitatea poate fi:

 activă, când există mai mulți creditori;
 pasivă, când există mai mulți debitori;
 mixtă, când există mai mulți creditori și mai mulți debitori.

Schimbarea subiectelor raportului juridic civil

1. patrimoniale
2. nepatrimoniale

- În cazul raporturilor civile nepatrimoniale nu se pune problema schimbării subiectului

activ care este titularul dreptului, întrucât drepturile nepatrimoniale sunt inalienabile, iar
subiectele pasive sunt nedeterminate (fiind formate din toate celelalte subiecte de drept
civil, în afară de subiectul activ).
- În cazul raporturilor civile patrimoniale, urmează a se distinge între raporturile reale și
raporturile de obligații.
o Raporturi reale poate intervenii o schimbare a subiectului activ print-un mod legal
de transmitere a drepturilor reale
o Raporturile obligaționale / de creanță , poate intervenii o schimbare atât a
subiectului activ creditorul cât și a subiectului pasiv (debitorul).
 CAPACITATEA CIVILĂ
Calitatea de a fi subiect de drept civil – atât în cazul persoanelor fizice, cât și în cazul persoanelor
juridice – este exprimată prin aptitudinea – generală – de a fi titular de drepturi și obligații civile.
În structura capacității civile intră două elemente: capacitatea de folosință și capacitatea de
exercițiu, elemente pe care le vom prezenta, distinct, atât pentru persoana fizică, cât și pentru persoana
juridică.
Capacitatea civilă a PERSOANEI FIZICE
1 capacitatea de folosință a persoanei fizice. Prin capacitatea de folosință a persoanei fizice se
înțelege aptitudinea persoanei de a avea drepturi și obligații civile.
2 capacitatea de exercițiu a persoanei fizice. Prin capacitatea de exercițiu a persoanei fizice se
înțelege aptitudinea omului de a-și exercita drepturile civile și de a-și îndeplini obligațiile civile, prin
încheierea de acte juridice civile.
Capacitatea civilă a PERSOANEI JURIDICE
1. Capacitatea de folosință a persoanei juridice este aptitudinea de a avea drepturi și obligații
civile.
Începutul capacității de folosință a persoanei juridice este marcat de momentul dobândirii
personalității juridice ce are loc în funcție de modul lor de înființare și de categoria de persoane juridice
din care fac parte.
Persoana juridică se înființează:
a) prin actul de înființare al organului competent, în cazul autorităților și al instituțiilor publice, al
unităților administrativ-teritoriale, precum și al operatorilor economici care se constituie de către stat sau
de către unitățile administrativ-teritoriale. În toate cazurile, actul de înființare trebuie să prevadă în mod
expres dacă autoritatea publică sau instituția publică este persoană juridică;
b) prin actul de înființare al celor care o constituie, autorizat, în condițiile legii;
c) în orice alt mod prevăzut de lege.
Încetarea capacității de folosință a persoanei juridice are loc atunci când încetează
personalitatea juridică
2. Capacitatea de exercițiu a persoanei juridice constă în aptitudinea de a-și exercita drepturile și
de a-și îndeplini obligațiile, încheind acte juridice civile, prin organele sale de administrare.
Capacitatea de exercițiu a persoanei juridice se dobândește la data CONSTITUIRII organelor
sale de administrare
Conținutul capacității de exercițiu a persoanei juridice este marcat de două limite:
a) capacitatea de folosință
b) pluralitatea organelor de administrare ale persoanei juridice respective.
Încetarea capacității de exercițiu corespunde, practic, cu încetarea capacității de folosință a
persoanei juridice.