Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grile Rezi Gastro
Grile Rezi Gastro
1. CS Disfagia aparuta initial la lichide (sau este mai pronuntata la lichide decât la alimentele solide) este
caracteristica pentru:
A. Esofagul Barrett
B. Acalazia cardiei
C. Diverticuli esofagieni
A. Regurgitatii
B. Tuse iritativa
C. Scadere ponderala
D. Dureri retrosternale
A. Cancerul gastric
B. Acalazia cardiei
4. CS Metaplasia mucoasei esofagiene malpighiene cu o mucoasa metaplasica gastrica sau intestinala este
prezenta în:
A. Ulcerul esofagian
B. Stenoza peptica
C. Sindromul Barrett
D. Esofagita eroziva
5. CS Manevra "Turn-up" (întoarcerea endoscopului cu vârful în sus) este necesara pentru evidentierea:
B. Esofagului Barrett
C. Diverticulilor esofagieni
D. Acalaziei cardiei
7. CS Masuri generale în cadrul tratamentului bolii de reflux gastroesofagian sunt cele enumerate, cu
exceptia:
E. Purtarea corsetelor
A. Prezenta regurgitatiei
B. Prezenta disfagiei
C. Pierderea în greutate
D. Anemia
A. Esofagita peptica
D. Disfagie functionala
C. Dilatarea esofagului
11. CS Herniile diafragmale se pot solda cu urmatoarele com 424f58e plicatii, excluzând:
B. Esofagita de reflux
C. Strangularea herniei
D. Diverticuli esofagieni
A. Gastrita rigida
B. Gastrita granulomatoasa
C. Gastrita autoimuna
D. Gastrita antrala indusa de Helicobacter pylori
E. Gastrita hipertrofica
B. Gastrita eozinofila
14. CS Cel mai raspândit factor etiologic al gastritelor cronice hiperacidice este:
A. Refluxul duodeno-gastral
C. Alcoolul
D. Acidul acetilsalicilic
E. Fumatul
15. CS Cea mai raspândita cauza a gastritelor cronice medicamentoase este utilizarea:
A. Colereticelor
B. Prochineticelor
C. Steroizilor anabolici
D. Glicozidelor
E. Antiinflamatoarelor nonsteroidiene
A. 2-3 saptamâni
C. 1-3 zile
D. 7 zile
E. 30 zile
17. CS Care dintre factorii numiti nu poseda agresivitate pentru celulele mucoasei gastrointestinale ?
A. Bicarbonatul
B. Acizii biliari
C. Pepsina
D. Ioni de H+
18. CS Care dintre urmatoarele afirmatii nu este caracteristica pentru ulcer la senili:
19. CS Tumorile asociate sindromului Zollinger - Ellison mai frecvent sunt localizate în:
A. Stomac
B. Duoden
C. Ganglionii limfatici
D. Splina
E. Pancreas
20. CS Care din conditiile patologice de mai jos pot evolua cu gastropatie ?
A. Diabetul zaharat
B. Ciroza hepatica
C. Mixedemul
D. Insuficienta cardiaca
E. Toate enumerate
21. CS Care din simptomele de mai jos este patognomic gastritelor cronice ?
A. Dureri epigastrale
B. Inapetenta
C. Gust neplacut
D. Sialoree
A. Examen clinic
B. Examen radiologic
C. Examen morfologic
D. Examen biochimic
23. CS La examenul obiectiv al unui pacient cu ulcer duodenal necomplicat se pot întâlni semnele:
A. Gastrocepina
B. Cimetidina
C. De-nolul
D. Metronidazolul
E. Metiluracil
25. CS Indicati dieta necesara pacientului cu Dumping - sindrom.
B. Alimentatie lichida
D. Dieta lacto-vegetala
A. Polipii adenomatosi
B. Polipii hiperplazici
C. Hamartomul
D. Leiomiomul
E. Fibromul
A. Enteropatia glutenica
B. Spru tropical
C. Enteropatia secundara
D. Boala Wippl
28. CS Excluderea glutenului din alimentatia unui subiect cu enteropatie glutenica dureaza:
C. Toata viata
B. Diaree cu polifecalie
C. "Diaree falsa"
E. Rectoragii
30. CS Pentru încetinirea functiei de propulsare a intestinului subtire în diarea cronica se indica:
A. Domperidon
B. Metoclopramid
C. Loperamid
D. Cisaprid
E. Gluconat de Ca
A. Fistule
B. Stenoze
C. Ulceratii superficiale
D. Granulom sarcoid
E. Fisuri
33. CS Preparatul recomandat pentru mentinerea remisiunei colitei ulceroase nespecifice este:
A. Prednisolonul
B. Azatioprina
C. Mesalazina
D. Metronidazol
E. Penicilina
A. Ampicilina
B. Ciproflaxacina
C. Mesalazina
D. Metronidazolul
E. Tetraciclina
A. Diverticuloza intestinului
B. Colita pseudomembranoasa
36. CS Clinic sindromul colonului iritabil se poate manifesta prin simptoame, cu exceptia:
A. Diaree
E. Constipatii
A. Hemoragiile intestinale
A. Pseudopolipoza
B. Mucoasa neschimbata
A. Invazia locala
C. Diseminarea hematogena
D. Diseminarea limfatica
E. Toate enumerate
D. Scaun acolic
A. Rectoragii masive
B. Rectoragii oculte
C. Ocluzie intestinala
D. Fisuri
E. Proctalgie
A. 4 lobi si 7 segmente
B. 3 lobi si 6 segmente
C. 2 lobi si 8 segmente
D. 2 lobi si 5 segmente
A. Celulele Ito
B. Celulele Kupffer
C. Celulele Pit
D. Plasmocitele
E. Macrofagii alveolari
A. Hipoestrogenemiei
B. Hipoaldosteronemiei
C. Hiperestrogenemiei
D. Hiperaldosteronemiei
E. Hiperglucagonemiei
46. CS La inspectia cavitatii bucale puteti identifica urmatorul aspect tipic pentru hepatopatia cronica:
A. Afte bucale
B. Gingivita necrozanta
C. Edeme labiale
D. Glosita atrofica
47. CS Ce va poate sugera prezenta unei hiperecogenitati hepatice difuze la examenul ecografic ?
A. Hemangiom hepatic
B. Steatoza hepatica
C. Metastaze hepatice
D. Cancer hepatic
E. Hematom
A. Cresterea ALAT
B. Hipoalbuminemia
C. Scaderea ASAT
D. Hipergamaglobulinemia
E. Cresterea 5-nucleotidazei
A. Ulcer gastroduodenal
B. Pancreatita cronica
C. Colecistita cronica
D. Hepatopatie alcoolica
E. Enteropatie glutenica
50. CS Care sînt semnele ce nu pot fi întâlnite într-o hepatita alcoolica acuta ?
B. Cresterea gama GT
C. Cresterea transaminazelor
D. Trombocitopenie
E. Hiperleucocitoza
A. Hepatita A
B. Hepatita B
C. Hepatita C
D. Hepatita D
E. Toate
A. HBcAg
B. HBsAg
C. Anti-HBc
D. HBeAg
E. Anti-Hbe
A. Hepatitei autoimune
B. Colangitei sclerozante
D. Infectiei HDV
E. Infectiei HBV
54. CS Evolutia cronica a hepatitei virale B este cauzata de
A. Toleranta imunologica
E. Toate enumerate
55. CS Care este singurul element de certitudine ce diferentiaza hepatita cronica activa de cea persistenta ?
C. VSH accelerat
D. Aspectul histologic
E. Hipergamaglobulinemia importanta
56. CS Care este criteriul necesar pentru diagnosticul de hepatita cronica activa ?
A. Icter
B. ALT > de 5 %
C. Hipoalbuminemie
A. 3 luni
B. 5 luni
C. 6 luni
D. 9 luni
E. 12 luni
B. În faza replicativa
C. În ambele faze
A. Hepatita acuta A
C. Ciroza alcoolica
D. Boala Wilson
E. Hepatita acuta B
A. Icterul
B. Pruritul cutanat
C. Febra
E. Ascita
A. Imunodepresive
B. Colestiramina
D. Acidul ursodeoxicolic
62. CS Denumiti sindromul pe baza caruia putem presupune evolutia hepatitei spre ciroza hepatica.
A. Sindromul asteno-vegetativ
B. Sindromul de citoliza
C. Sindromul imuno-inflamator
E. Sindromul de colestaza
63. CS Care sunt elementele histologice ce se pot întâlni într-o ciroza activa ?
B. Necroza celulara
D. Nodulii regenerativi
A. Sindromul de hipersplenism
B. Sindromul imuno-inflamator
D. Sindromul asteno-neurotic
E. Sindromul de colestaza
65. CS Hemoragia digestiva superioara din ciroza se produce mai frecvent prin unul din mecanismele
urmatoare:
B. Sindrom Mallory-Weiss
C. Ulcer gastric
E. Gastrita hemoragica
C. Hipokaliemie
D. Hemoragie digestiva
E. Tratament neurosedativ
A. Hipercatabolism
C. Gastroenteropatie exsudativa
D. Sindrom de malabsorbtie
E. Proteinurie
68. CS Care din manifestarile clinice nu sunt caracteristice pentru cancerul hepatic?
A. Ascita
B. Hepatomegalia
D. Icterul tegumentelor
E. Diarea
A. Hepatocarcinomul
B. Colangiocarcinomul
C. Angiosarcomul
D. Hepatoblastomul
E. Carcinosarcomul
A. Eritrocitoza
B. Trombocitoza
C. -fetoproteina
D. Hipercalciemia
E. CA -19-9
71. CS Deficitul careia dintre enzime se constituie mai rapid în pancreatita cronica?
A. Amilaza
B. Lipaza
C. Tripsina
D. Elastaza
E. Chimotripsina
B. Sediul durerii este epigastric ori spre hipocondriul stâng, cu iradiere în spate sau "în centura"
E. Durerea poate fi persistenta, profunda, sâcâitoare, perioadele dureroase fiind relativ continue
73. CS Când este indicat testul la secretina pentru diagnosticul pancreatitei cronice?
E. Adenocarcinomul ductal
A. Litiaza biliara
C. Hipercalciemia
D. Obezitatea
E. Diabetul zaharat
76. CS Care investigatie este mai informativa pentru diagnosticul diferential între pancreatita cronica si
neoplasmul pancreatic ?
77. CS Dozarea preparatelor enzimatice complexe în caz de insuficienta exocrina pancreatica se efectueaza
dupa continutul de:
A. Amilaza
B. Lipaza
C. Tripsina
D. Elastaza
E. Chimotripsina
78. CS Care dintre manifestarile clinice ale malabsorbtiei în pancreatita cronica se întâlneste mai frecvent?
B. Anemia
C. Dermatita
D. Hemoragiile
E. Diareea secretorie
E. Radiografie abdominala
A. Toleranta la glucoza
E. Fosfataza alcalina
A. Icter
B. Prurit
C. Astenie
D. Hepatomegalie
E. Toate de mai sus
A. Atropina
B. Algocalmin
C. Papaverina
D. Morfina
E. Nitrati
84. CS Care din afirmatiile numite nu este caracteristica pentru tabloul clinic al litiazei biliare?
C. Sindrom dispeptic
85. CS Metoda cea mai larg utilizata pentru identificarea litiazei biliare este:
C. Ecografia abdominala
D. Colecistografia orala
E. Tomografia computerizata
A. Calculi biliari
B. Infectia
D. Tulburari hormonale
B. Anastomozita
C. Colangita
88. CS Care din afirmatiile numite nu este caracteristica pentru clinica litiazei biliare?
A. Diaree
C. Constipatii
D. Staza veziculara
E. Dispepsie
89. CS Care din factorii numiti nu are însemnatate în etiopatogenia litiazei biliare?
A. Hipertensiunea arteriala
B. Hipodinamia
C. Obezitatea
D. Hiperlipidemia
E. Vârsta înaintata
A. Spasmolitice
B. M-holinolitice
C. Miolitice selective
D. Acidul ursodeoxicolic
E. Ulei de masline
91. CS Numiti cel mai frecvent agent cauzal al angiocolitei:
A. Stafilococii
B. Pneumococii
C. Streptococii
D. Esherihia coli
E. Fungii
A. Hematogena
B. Limfogena
C. Ascendenta
D. Per continuitatem
A. Antibiotice
B. Drenante biliare
C. Spasmolitice
D. Regimul igieno-dietetic
E. Toate enumerate
94. CS Care este cel mai caracteristic semn clinic al litiazei biliare ?
A. Dispepsia
B. Febra
C. Eructatia
D. Colica biliara
E. Steatoreea
B. Icter
C. Febra
D. Pirozis
E. Hepatomegalie
96. CM Care din bolile de mai jos apar mai frecvent la femei ?
A. Hemocromatoza
B. Boala Wilson
C. Colelitiaza
D. Hepatita autoimuna
E. Cancerul pancreatic
A. Esofagita catarala
B. Varice gastrice
C. Ulcere de stres
D. Sindromul Zollinger-Ellison
E. Boala Mallory-Weis
98. CM În care din circumstantele de mai jos credeti ca poate apare disfagie ?
A. Obezitate
B. Sclerodermie sistemica
C. Miastenia gravis
D. Acalazia cardiei
E. Cancerul esofagian
A. Sindromul Barrett
B. Ulcerul esofagian
C. Stenoza pilorica
E. Cancerul esofagian
B. Medicatie antisecretorie
C. Citoprotectori
D. Prokinetice
A. Domperedonul
B. Isosorbid dinitrat
C. Atropina
D. Metoclopramidum
E. Theophyllina
103. CM Numiti metodele de diagnostic instrumental, care obligator confirma prezenta bolii de reflux
gastroesofagian.
D. Examenul ecografic
E. Analiza histologica
104. CM Complicatiile locale ale bolii de reflux gastroesofagian pot fi puse în evidenta prin:
C. Test cu D-xyloza
D. Refluxul gastroesofagian
E. Dispepsie functionala
107. CM Diferentierea durerilor toracice functionale de origine esofagiana de durerea în angina pectorala se
bazeaza pe:
108. CM Care din simptomele enumerate mai jos sunt caracteristice pentru sindromul dispeptic functional?
C. Satietate precoce
D. Meteorism
E. Dureri în epigastru
A. De tip ulceros
B. De tip dismotilitate
C. Forma nespecifica
E. Cu predominarea diareei
110. CM Cine necesita o explorare paraclinica pentru deosebirea dintre dispepsia functionala si cea organica?
A. Bolnavii cu subfebrilitate
111. CM Factorii etiopatogenetici si fiziopatologici numiti sunt comuni atît ulcerului gastric, cît si celui duodenal:
A. Fumatul
B. Alcoolul
C. Helicobacter pylori
D. Hipersecretia HCl
E. Gastrita antrala
A. Gastrita fundala
C. Gastrita autoimuna
E. Gastrita limfocitara
A. Metoclopramid
B. Propronolol
C. Domperidon
D. Atropina
E. Prednisolon
A. Diareea
E. Leucopenia
A. Gastrita hiperclorhidrica
D. Boala Menetrier
E. Gastrita eozinofilica
A. Acidin - pepsina
B. Lactuloza
C. Sucul gastric
D. Fosfolugel
E. Omeprazolul
A. Boala Crohn
B. Tuberculoza
C. Sarcoidoza
D. Sifilisul
E. Helicobacter pylori
120. CM Care din simptomele enumerate mai jos caracterizeaza ulcerul duodenal ?
A. Dureri epigastrale
B. Simptoame dispeptice
C. Xerostomie
D. Alternanta diaree-constipatie
E. Meteorism
A. Abdomenul acut
D. Ulcerul duodenal
E. Varicele esofagiene
A. Perforatia
B. Stenozarea
C. Malignizarea
D. Penetratia
E. Esofagita de reflux
B. Perforatia
C. Ulcerul postbulbar
D. Ulcerul gastric
E. Stenoza decompensata
124. CM Care din leziunile de mai jos sunt considerate ca precanceroase ?
A. Gastrita Menetrier
B. Ulcerele de stres
E. Gastrita hiperacidica
E. Diaree cu polifecalie
B. Scaderea hemoglobinei
C. Leucopenie
D. Cresterea VSH-ului
A. Preparate de bismut
B. Acidin-pepsina
C. Pancreatin
D. Famotidina
E. Pirenzepina
128. CM Numiti factorii ulcerogeni în patogenia bolii ulceroase.
B. Hipersecretia HCL
C. Hiperproducerea de pepsina
131. CM Numiti preparatele cu actiune asupra factorului acido-peptic în patogeneza bolii ulceroase:
A. Famotidina (ranitidina)
B. Almagelul (fosfalugelul)
C. Retabolilul
D. Omeprazolul
E. Metronidazolul
132. CM Numiti preparatele care actioneaza asupra Helicobacter pylori în tratamentul bolii ulceroase:
A. Platifilina
B. Cimetidina
C. Amoxicilina
D. Preparate de bismut
E. Metronidazolul
A. Palpitatii postprandiale
C. Disfagie
A. Ulcerul duodenal
C. Duodenita cronica
E. Ulcerul gastric
A. Agresiunea acido-peptica
C. Hipertensiunea arteriala
D. Staza duodenala
A. Helicobacter pylori
B. Corticosteroizi
C. Antiinflamatorii nonsteroidiene
D. Clostridium difficile
E. Lamblioza
A. De tip ulceros
B. Colica abdominala
C. De tip dispeptic
D. Asimptomatica
B. Marimea pâna la 20 mm
C. Polip hiperplazic
139. CM Care sunt semnele clinice ale gastritei atrofice primara autoimune?
A. Sindrom anemic
B. Sindrom de intoxicatie
D. Sindrom dispeptic
E. Diaree hemoragica
A. Tuberculoza
B. Sarcoidoza
C. Boala Crohn
D. Sifilis
E. Amiloidoza
141. CM Care sînt mecanismele patogenetice ale diareei cronice?
A. Insuficienta veno-mezenterica
D. Hiperexudatie intestinala
B. Boala Hirschsprung
C. Dizenteria
E. Insuficienta dizaharidica.
B. Edeme si ascita
D. Sîngerarea marita
E. Artrite
D. Administrarea prokineticelor
A. Hipoalbuminemie
B. Cresterea ceruloplasminei
C. Hipovitaminoza
D. Steatoree
A. Diareea osmotica
B. Diareea secretorie
E. Diareea hipoostomica
A. shigella
B. Helicobacter pylori
C. Entamoeba histolitica
D. Salmonella
149. CM Metoda de baza a tratamentului enteropatiei glutenice este excluderea din alimentatie a produselor:
A. Grîu
B. Orz
C. Secara
D. Orez
E. Ovaz
A. Examen radiologic
B. Examen endoscopic
C. Examinare coprologica
B. Preparate antibacteriene
C. Preparate antifungice
D. Reechilibrare hidroelectrolitica
E. Loperamida
A. Diabetul zaharat
B. Pioderma gangrenosum
C. Spondilita anchilozanta
D. Eritemul nodos
E. Artrita
A. Mesalazina
B. Corticosteroizii
C. Azatioprina
D. Papaverina
E. Famotidina
C. Friabilitate mucosala
D. Ulceratii superficiale
E. Fistule
D. Friabilitatea mucoasei
A. Scurtarea colonului
B. Dehaustrarea colonului
D. Fistule
A. Megacolonul toxic
D. Perforatia
E. Fistule viscero-viscerale
A. Constipatia osmotica
B. Constipatia idiopatica
C. Constipatia secretorie
E. Boala Hirschprung
A. Hipotiroidism
B. Diverticuloza intestinula
C. Hipertiroidism
E. Megacolon
C. Diverticulii intestinali
A. Diaree cu mucus
B. Dureri în abdomen
C. Hemoragie intestinala
D. Temperatura subfebrila
A. Psihoterapia
B. Tratamentul de substitutie
C. Gimnastica curativa
D. Spasmoliticele miotrope
E. Fizioterapia
A. Mesalazina
B. Mebeverina
C. Beladona
D. Drotaverina
E. Lactuloza
A. Smecta
B. Loperamid (Imodium)
C. Carbune activat
D. Carbonat de calciu
E. Levomicetina
A. Dizenteria
B. Ulcerul duodenal
C. Carcinoidul
D. Ileita terminala
A. Hipertiroidismul
B. Hipotiroidismul
C. Diabetul zaharat
D. Anism
E. Boala Hirschsprung
A. Sindromul carcinoid
B. Vipomul
C. Deficitul de dizaharidaze
169. CM Care din preparatele de mai jos pot modifica culoarea scaunului, conferindu-i aspect pseudomelenic ?
C. Preparatele de bismut
D. Carbunele medical
E. Preparatele cortizonice
170. CM Care din afectiunile de mai jos prezinta risc crescut de malignizare ?
B. Iersinioza intestinala
C. Diverticuloza colonica
D. Polipoza colonica
A. Scaderea ponderala
B. Hipovitaminoze
C. Aparitia edemelor
D. Instalarea ascitei
E. Icter
A. Cu predominarea constipatiei
C. Cu predominarea diareei
E. Cu predominarea asteniei
A. Diaree cronica
B. Constipatie cronica
D. Anorexie, greata
E. Malabsorbtie secundara
174. CM Enumerati starile clinice în cazul carora se atesta marirea bilirubinei neconjugate.
A. Cancer hepatocelular
B. Talasemie
C. Hepatita alcoolica
D. Hepatita medicamentoasa
E. Sindrom Gilbert
175. CM Enumerati starile clinice în cazul carora se atesta marirea fractiei bilirubinei conjugate.
A. Sindromul Gilbert
C. Talasemia
176. CM Enumerati starile în care este dereglata conjugarea bilirubinei cu acid glucuronic.
C. Sindromul Gilbert
D. Sindromul de colestaza
E. Sindromul Crigler-Najjar
177. CM Care din testele serologice enumerate sunt caracteristice pentru hepatita cronica virala B?
A. AntiHBcor IgM
B. Anti HBcor
C. Anti HCV
D. Anti HDV
E. Ag Hbe
178. CM Care din maladiile de mai jos nu induc tulburari excretorii ale bilirubinei?
A. Hepatitele (acute, cronice) si cirozele
B. Colestaza medicamentoasa
D. Hemangiomul hepatic
E. Calcinate hepatice
B. Boala Wilson
C. Boala Crohn
D. Hemocromatoza
E. Steatoza hepatica
A. Hepatita autoimuna
B. Hepatita virala B
C. Hepatita medicamentoasa
D. Boala Wilson
E. Boala Caroli
B. Hepatitele medicamentoase
C. Intoxicatiile acute
D. Hemocromatoza
E. Boala Wilson
A. Steatoza hepatica
B. Chist hidatic hepatic
E. Hemangiom
183. CM În prezenta unei suferinte hepatice aparitia febrei poate avea semnificatia:
A. Hemangiomului hepatic
C. Instalarii angiocolitei
E. Sindromului Pickwick
184. CM Care din manifestarile enumerate pot fi sugestive pentru o hepatopatie cronica ?
A. Eritem palmar
B. Stelute vasculare
C. Ginecomastie
D. Eritem nodos
E. Eruptii urticariene
A. Metastaze hepatice
B. Hepatita acuta
C. Hemangiom hepatic
D. Steatoza hepatica
E. Ciroza hepatica
186. CM Care din probele biologice de mai jos sunt caracteristice pentru un sindrom de colestaza ?
A. Fosfataza alcalina
B. Bilirubina conjugata
C. ASAT (aspartataminotransferaza)
D. Gamaglutamiltranspeptidaza (GTP)
E. ALAT (alaninaminotransferaza)
187. CM Care din investigatiile biochimice de mai jos caracterizeaza sindromul hepatopriv ?
A. Hipersideremia
B. Hipoalbuminemia
C. Scaderea protrombinei
D. Cresterea ceruloplasminei
E. Scaderea lipazei
A. Sindrom Rotor
B. Sindrom Budd-Chiari
D. Litiaza biliara
E. Sindrom Gilbert
A. Urina decolorata
B. Fecale decolorate
E. Splenomegalie
E. Hipolipidemie
A. Hepatita cronica
C. Pericardita constrictiva
D. Sindromul Cushing
E. Carcinomatoza
A. Forma benigna
B. Forma reversibila
E. Prezenta depozitelor de Cu
C. Etilismul în anamneza
A. Micsorat în volum
B. Marit în volum
C. De culoare rosietica
D. De culoare galbena
E. De culoare bruna
195. CM Care din analizele de laborator redate mai jos sunt sugestive pentru o hepatopatie etanolica ?
A. Scaderea gama-globulinelor
C. Cresterea ureei
A. Hepatomegalie
C. Diabet zaharat
D. Icter colestatic
E. Sindrom extrapiramidal
A. Coinfectia HBV+HDV
B. Superinfectia HDV/HBV
C. Coinfectia HDV+HCV
D. Superinfectia HDV/HCV
E. Monoinfectia HDV
A. Existenta replicarii virale cronice prin prezenta în hepatocite al Ag HBc nuclear si ADN HBV
B. Existenta replicarii virale cronice prin prezenta în ser a Ag HBe, ADN VHB si anti Hbcor IgM
A. Maladiile autoimune
D. Leucopenie pronuntata
B. Alopecie
C. Endocardita fibrinoasa
A. Artralgii
B. Disproteinemie
C. Ascita
D. Temperatura subfebrila
E. Hipertensiune arteriala
A. Anticorpii antinucleari
D. Anticorpii antistreptolizina O
A. Imunostimulatori
B. Glucocorticosteroizi
C. Interferoni
D. Citostatice
E. -blocante
204. CM Care din elementele de mai jos caracterizeaza hepatita cronica autoimuna ?
B. Hipertransaminazemie
C. Hipergamaglobulinemie
E. Trombocitoza
206. CM Care sînt preparatele cu actiune benefica în cadrul inflamatiei mezenhimale în hepatitele autoimune?
A. Silimarina
C. Fosfolipide esentiale
D. Azatioprina
E. Prednizolona
B. Pericardita
C. Sindrom articular
D. Sindrom anemic
E. Astm bronsic
A. Hiperalbuminemia
B. Hipoglobulinemia
D. IgA - crescuta
A. Eritem facial
B. Eritem palmar
C. Acrocianoza
D. Stelute vasculare
E. Eritem nodular
A. Hipoalbuminemie
B. Hipergamaglobulinemie
A. Distrofia hepatocitara
B. Dilatarea ducturilor portale
E. Necroze în puncte
A. Hemoragii digestive
D. Administrarea benzodiazepinicelor
E. Dieta hipoproteica
A. Paracenteza
C. Interventiile chirurgicale
E. Hemoragia digestiva
A. Acromegalie
B. Leucopenie
D. Trombocitopenie
E. Leucocitoza
A. Splenomegalie
D. Hipertensiunea arteriala
E. Trombocitoza
A. Administrarea de lactuloza
B. Administrarea sedativelor
C. Perfuzii cu Dextran
E. Administrarea Ornitinei
A. Pierdere în pondere
B. Icter
C. Hepatomegalie
D. Hemoragie gastrica
E. Anorexie
A. Alcoolismul
B. Diabetul zaharat
C. Reumatismul
D. Litiaza biliara
E. Tireoidita autoimuna
C. Refluxul colangio-pancreatic
D. Activarea enzimelor proteolitice în ducturile pancreatice
E. Refluxul duodeno-gastra
A. Dureri postprandiale
B. Steatoree
D. Splenomegalia
E. Limfadenopatia
A. Hiperamilazurie
D. Hiperlipazemie
E. Proteinuria
222. CM Enumerati grupurile de preparate, necesare pentru tratamentul pancreatitei cronice în acutizare.
A. Glucocorticosteroizi
B. Enzime pancreatice
C. Antispastice
D. Fosfolipide esentiale
E. Analgetice
C. Terapia cu somatostatina
D. Terapia cu imunostimulatoare
E. Terapia cu enzime pancreatice
A. Examenul coprologic
B. Ecografia abdominala
C. Tomografia computerizata
E. Colecistocolangiografia perorala
A. Icterul mecanic
B. Diabetul zaharat
D. Sindromul Mallori-Veiss
E. Sindromul Zollinger-Ellison
227. CM În tratamentul sindromului algic în pancreatita cronica sunt eficiente urmatoarele medicamente:
A. Somatostatina
B. Analgezicele nonopioide
C. Nicotinamida
D. Enzimele pancreatice
E. Riboxina
228. CM Care afirmatii despre mecanismele durerii în pancreatita cronica sunt recunoscute în prezent?
C. Hiperinsulinemie
229. CM Care dintre explorarile numite sunt utile pentru diagnosticarea puseului acut al pancreatitei cronice
precoce?
A. Amilaza serica
B. Testul shilling
C. Lipaza serica
D. Testul cu D-xiloza
E. Aspartataminotransferaza serica
E. Dureri în centura
A. Etilismul
C. Factori nutritionali
D. Hipercalciemia
E. Hipolipidemia
232. CM Complicatiile pancreatitei cronice sunt:
B. Cancer pancreatic
C. Diabetul zaharat
D. Insuficienta hepatica
E. Tromboza v. porta
A. Scaune anormale
B. Pierdere ponderala
C. Creatoree
D. Disfagie
E. Steatoree
A. Malabsorbtie
C. Colangiocarcinom
D. Adenocarcinom
E. Pericardita cronica
A. Veziculei biliare
E. Ducturilor pancreatice
236. CM Factorii etiopatogenetici ai colangitei sunt?
A. Diabetul zaharat
B. Ulcerul cronic
A. Colekinetice
B. Antispastice
C. Antiacide
D. Analgezice
E. Coleretice
A. Staza biliara
239. CM Numiti investigatiile care sunt informative pentru diagnosticarea colecistitei cronice?
A. Colecistografia orala
B. Ecografia abdominala
D. Duodenoscopia
E. Gastroscopia
B. Abcesele hepatice
E. Icterul parenchimatos
B. Icter
C. Febra si frisoane
D. Hepatomegalie
E. Hiperfermentemie pancreatica
B. H2 - blocatori
C. Tratamentul antimicrobian
D. Preparate antispastice
E. Antiinflamatorii nonsteroidiene
C. Frison si febra
E. Diabetul zaharat
A. Obezitatea
B. Hipercolesterolemia
D. Localizare paraombilicala
A. Neoplasmul vezicular
B. Pancreatita acuta
C. Hidrops vezicular
D. Colesteroloza veziculara
E. Colecistita acuta
A. Acidul chenodeoxicolic
C. Antispastice
D. Analgetice
E. Anticolinergice
A. Acid ursodeoxicolic
B. Himecromon
C. Pancreatin
D. Antibacteiene
E. Acid chenodeoxicolic