Evaluare sumativă, modulul V, clasa a VII-a „ F” Nume, prenume: Martin Victoria

I. Citeşte cu atenţie textul următor, pentru a răspunde cerinţelor:

Dacă ţi-am devenit străină, Cea care-mi vine-n înserare
Şi cântul meu cel peregrin Pe buze când mă rog mereu
Nu s-a-ntrupat din limba lină O, patria mea, ierta-vei oare
Domol vorbită în cămin, Vreodată pe copilul tău?
Sau poate versul ascultat
Să mi-l binecuvintezi ai vrea,
Cum grav şi blând ai fi cântat
În preajma luptei oastea ta?
(Elena Văcărescu, Patriei mele)
1. Precizează valoarea morfologică a cuvântului O din text; creează enunţuri în care să aibă alte trei valori. 4p.
„O” în textul dat are valoarea de interjecție și exprimă adresarea, rugăciunea.

 O pisică năstrușnică a încercat să fure cârnațul lui Grivei. – articol nehotărât;

 Îmi plac amândouă, dar am bani doar pentru o brățară. – numeral cardinal;
 Pe dânsa o interezsează mult desenul. – pronume;

2. Indică valoarea morfolofică, funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în text. 5p

 „...cântul meu...copilul tău” – funcție morfologică de pronume posesiv, funcție sintactică de Atribut
Adjectival;
 „...cântul peregrin...limba lină...” – funcție morfologică de adjectiv, funcție sintactică de Atribut
Adjectival;
 „...versul ascultat... ” – funcție sintactică de adjectiv (de la verb la participiu), funcșie sintactică de
Atribut Adjectival;

3. Transformaţi atributele adjectivale scrise cursiv în enunţurile de mai jos în atribute substantivale cu
prepoziție, după modelul: 5p.

Parcurile bucureştene sunt frumoase. → Parcurile din Bucureşti sunt frumoase.

Petrecerea familială a fost plăcută. → Petrecerea din familie a fost plăcută.
O pasăre nocturnă l-a speriat. → O pasăre de noapte l-a speriat.
Dan a vizitat ţinuturile nordice. → Dan a vizitat ținuturile de nord.
Briza marină a răcorit atmosfera. → Briza de mare a răcorit atmosfera.

4. Corecteaza greselile din enunturile de mai jos si argumenteaza modificarile facute. 6p

a. Dau unei eleve silitor o carte. – Dau unei eleve silitoare o carte.
„Silitor” este un adjectiv variabil cu patru forme, respectiv trebuie acordat în gen, număr și caz cu
substantivul pe care îl însoțește, în cazul nostru, „unei eleve”, la genul feminin singular.

b. Acolo se intalnesc doi răuri. – Acolo se întâlnesc două raiuri.

„Răuri” este la genul neutru plural; un rău – două răuri.

c. Nu-și aduce aminte titlul cărții cumparat de la anticariat. – Nu-și aduce aminte de titlul cărții cumpărate de
la anticariat. Adjectivul „cumpărat” este variabil după gen, chiar dacă provine de la participiul
verbului „a cumpăra”, respectiv – „cărții cumpărate”
 5. Identifică valoarea morfologică a cuvântului grav, construieşte o propoziţie în care să aibă o altă
valoare. 2p.
„... Cum grav și blând ai fi cântat...” – aici are valoare de adverb de mod.
* recent a avut loc un accident grav. -aici are valoarea de adjectiv.

6. Precizează tipul pronumelor din I strofă; numeşte persoana, numărul, cazul şi funcţia sintactică. 6p.
Ți---pronume reflexiv, persoana II, nr. Singular, „ți-am devenit” – Predicat;
Meu---- pronume posesiv, persoana I, nr. Singular, - Atribut;
S”---pronume reflexiv, persoana III, nr. Singular, „nu s-a-ntrupat” – Predicat;

7. Alcătuieşte propoziţii în care cuvintele următoare să fie, pe rând, adjective şi substantive:

leneş, tânăr, străin, înţelept. 8p.
Adjectiv: Am un pisoi leneș.
Pe stradă trece un băiat tânăr.
Un om străin m-a salutat.
Toți cer sfaturi bătrânului înțelept.
Substantive: Leneșul la toate zice că nu poate.
Tânărul a câștigat concursul de atletism.
Străinul m-a ajutat să găsesc adresa pe care o căutam.
Înțeleptul vede mereu fericirea în toate.

8. Alcătuieşte propoziţii în care adjectivele de mai jos să îndeplinească, pe rând, funcţiile sintactice de atribut
adjectival şi nume predicativ: frumoasă, albaştri. 4p.
Fata frumoasă este admirată de toți. (Atribut adjectival) Mulți au ochi albaștri.
Fata este frumoasă și deșteaptă. (Nume predicativ) Ochii sunt albaștri ca cerul.

9. Explică argumentativ, într-un text coerent de 7-8 rânduri, versurile Cântul meu cel peregrin/ Nu s-a-ntrupat
din limba lină/ Domol vorbită în cămin. Descoperiți figurile de stil din aceste versuri și explicați sugestia lor.
. 12p.
Reeșind din versurile poeziei ,,Patriei mele” de Elena Văcărescu ușor ne dăm seama de
acea stare a poetului la care s-a ajuns din cauza situației de limbă și neam al poporului.
Vedem cum numește cântecul prin epitetul „cântec peregrin„ ca un rătăcitor, ca un
pustnic ce încearcă să bată la inimile și sufletele noastre. Prin epitetul „limbă lină” ar vrea să ne
spună cât de dulce și duioasă e limba pe care o vorbim. Și această limbă e așa doar în țara ta, pe
pământul străbun, aici unde am rostit întâia oară -mama.
Și Mihai Eminescu zicea: ,,Limba română este însăși floarea sufletului etnic al
românimii”.

Pentru caligrafie și ortografie 5p.

57- 55 54 - 50 49 - 43 42 - 33 32 - 24 23 - 18 17 - 12 11 - 9 8-4 3-0

10 9 8 7 6 5 4 3 2 1