Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teoria Traducerii
Teoria Traducerii
Teoria Traducerii
CE EST!': TRAIlUCEREA?
Dupa cum se ~tie, tcrmcnul traduccrc are mai multc inlelesuri - se poate referi la domeniul
de studiu in sine, la produsul final, adica textul care a fost tradus, sau la procesul de traducere.
adica aqiunea de a produce un text'tradus.
Exista multe definilii ale termenului tnllJueere care aeopera parlial sau total sensurile deja
menlionate.
I) traducere 1. aetul sau aeliunea de a traduce; 2,exprimarea serisa sau orala a inlelesului
unui cuvant, discurs, carte, etc. intr-o alta limba
Primul sens se refera la traducere ca proces, iar al doilea la traducere ca produs, ceca ce
inseamna ea termenul traducere poate fi privit din doua perspective dilerite. in cazul
primului sens. accentul cade asupra rolului traducatoruiui carc plcaca de la textul sursa (TS),
sau textul original ~i-I transpune intr-o alta limba,rezultand astfel textul linta (TI). A doua
perspectiva se concentreaza asupra produsului concret, adica traducerea efectata de
traducator. Aceasta diferenla este specificata in cea dc-a doua definilie pe care 0 propunem.
A doua definilie introduce 0 serie de variabile, de ex. tipurile de traducere, in care sunt incluse
nu numai tipurile clasice (traducerca litcrara ~i cca tehnica), dar ~i formele crcatc in ultimcle
dcccnii, dc ex. traducerile audiovizuale (adica un produs scris care sc citc~tc asociat unci
imagini proicctata pe un ccran.Faptul ca dcfinilia face referirc la traducerea cfectuata dc 0
ma~ina scoate in evidenlil ideea ca tradueerea nu mai este exclusiv privilegiul omului ~i ca. in
anumite condilii, se produce 0 combinatie intre capacitatea calculatorului ca ~i a omului de a
analiza Iimba ~i sensul pentru a determina cele mai potrivite forme de exprimare in cealalta
Iimba.
Cea de-a treia dcfinilic sc refera exclusiv la traducerca de tcxte scrisc. nu implica de loc
interpretarca, care implica medierea exprimari orale sau gestualc.A~a cum estc definit primul
sens al tcrmenului, traducerea apare ca 0 forma de ,vorbire indirecta' deoarcce traducatorul nu
cste autorul texlUlui sursa, el doar rcda ceca ce a fost deja scrisde catre autor.Daca ne referim
la cel de-al treilea sens, trebuie sa menlionam cateva aspecte importante.Desigur, idealul ar fi
ca traducatorii Sa fi beneficiat dc 0 pcrioada de pregatirc sau ucenicic pentru a-~i putca forma
dcprindcrile nccesare.De obicei, traducerile profesionale sunt efectuate in limba dominanta a
traduclltorului ~i presupun mai ales texte pragmatice, iar strategiile de traducere aplicate
depind de tipul de text, de intenlia(scopul) textului dat spre traducere ca ~i de publicul linta.
in cazul acestor traduceri, calitatea rezultatului este evaluata conform unor parametrii ce lin
de comunicare.Desigur, indiferent de natura textului (Iiterar sau pragmatic), traducerea
profesionala are mereu acela~i scop fundamental, ~i anume sa redea conlinutul unei lucrari
care a fost initial redactata intr-o limba pe care publicullinta nu 0 poate inlelege.
in lucrarea sa din 1959 intitulata ..On linguistic aspects of translation" Roman Jakobson a
descris trei categorii de traduceri:
a) traducere intralingvistica, adica ,.reformulare", definita ca .interpretare a semnelor
verbale prin intermediul altor semne din aceea~i limba'.
b) traducere interlingvistica, adica ,traducerea propriu-zisa', definita ca ,interpretare a
semnelor verba Ie prin intermediul unei allei limbi';
c) traducere intersemiotica, adica .,transmutare", definita ca ,interpretare a semnelor
verba Ie prin semne ale sistemelor non-verbale.
Ceea ce este important este sa definim domeniul cuprins in termenul lraduccrc din punct
de vedere conecptual:
I. procesul de transfer al unui text scris din limba sursa in limba tinta, tansfer efectuat de
untraducator intr-un context socio-cultural specific
2. produsul scris, adiea textul tradus ce apare ca ezultat al proeesuiui menlionat la
punctul 1 ~i care funqioneaza in contextul socio-cultural al limbii lintil
3. fenomenele cognitive, lingvistice, vizuale, culturale ~i ideologice ce fae parte
integranta din punctele I ~i 2.
TEOIUA TRADUCERII
Teoria traducerii. ca domeniu de studiu, a fost inilial definita de James S. Holmes in lucrarea
sa prezentata in 1972 ~i intitulata ,.The Name and Nature of Translation Studies". Holmes
stabile~te obieetivele acestui studiu. ~i anume:
t1
a) descrierea fenomenului reprezentat de actul traducerii ~i de produsul traducere a~a
cum se manifesti! In experienla noastra
b) stabilirea principiilor genera Ie prin care se poatc explica sau prevedea acest fenomen
in studiile efecluale ulterior s-a observat faptul ca se manifesta doua tendinle destul de
generale:
I) legea sporirii standardizari - de obicei, textele lintamanifesta mai pUlina varialie
lingvistica decat textele sursa
2) legea interferenlei - exsta tendinla de a copia structurile sintactice ~i lexicale obi~nuite
In Iimba sursa, creand astfel structuri neobi~nuite In Iimba linta.
Concluzia acestor situalii este aceea ca, In general, 0 limba tradusa are unele caracteristici
specilice, denumite universalii ale tradueerii. Ideea de baza este ca, oricare ar Ii perechea de
Iimbi inplicate, coeziunea ca ~i gradul de explicitare (Iipsa ambiguitalii) ale textului tradus
sunt mai mari.
De la acele prime lncercari de teoretizare pana In prezenl, teoria traducerii ~i studiile lnrudite
au evoluat, ajungand sa fie perfect interdisciplinare. lata de ce metodele de analiza sunt mai
variate, In funclie de domeniile cu care exista interfele de contact, cum ar fi: filosofia,
lingvistica, studiile Iiterare, studiile cullurale, studiile terminologice, etc. in prezent s-au
sugerat mulle aile arii de cercetare, printre care: analiza textului ~i traducerea, evaluarea
calitalii traducerii, traducerea literara ~i alte genuri, traducerea multimedia, istoria traducerii,
etica traducerii, terminologia ~i glosarele, pregMirea traducatorilor, trasaturi specifice ale
profesiei de traducMor, etc.
inca din antichitate s-a scris despre traduceri. De ex., Cicero ~i Horaliu, In sec. I l.H. au
scris despre practica traducerii. Cicero este el care a iniliat disculia privind diferenla dintre
traducerea literala (cuvant cu cuvant) ~i traducerea Iibera (a sensului). Aceea~i problema a fost
ridicata In sec.aIIV-Iea AD ~i de Sf. Jerome. Cicero ~i-a prezentat opiniile despre traducere In
lucrarea De optilllo gel/ere oratort/III scrisa In anul 46 lH. Cicero face consideratii asupra
propriilor traduceri ale discursurilor rostite de oratorii greci, cum ar fi Eschines ~i Demostene.
Cicero susline ca a tradus discursurile ca un orator, nu ca un interpret, deoarece a pastrat
ideile ~i formele, adica "figurile gandirii",dar lntr-o limba adaptata uzanlelor contemporane
lui.Cicero nu a lacut 0 traducere cuvant cu cuvant,ci a pastrat stilul general ~i forla de expresie
a Iimbii. Atunci cand vorbe~te despre un interpret, Cicero se refera de fapt la taducerea
literara, pe cand oratorul lui Cicero este cel care a lncercat sa produca un discurs care sa-i
mi~te pe ascultatori. in anul 20 lH, Horaliu, In a sa Ars Poetica • subliniaza idea ca scopul
traducatorului este sa produca In Iimba linta un text creativ ~i placut dpdv estetic. Sunt opinii
care au influentat deosebit de mull secolele urmatoare.
Sf Jerome, cel mai faimos traducator al tuturor timpurilor, se refera la opiniile lui Cicero
~i Ie aduce ca argumente pline de autoritate pentru a-~i motiva propriile algeri lacute atunci
clnd a tradus din greaca In latina acea parte a Vechiului Testament numta Septuaginta. Sf.
Jerome ~i-a prezentat strategia de traducere In lucrarea intitulata De optillli gel/ere
il/terpretal/{/i, care era de fapt 0 scrisoare adresata senatorului Pammachius In anul 394 AD.
Ceea ce spune SfJerome poate fi considerata drept cea mai cunoscuta declaratie referitoare la
traducere, deoarece acesta se apara contra criticilor ce Ii fusesera aduse,acelea de traducere
incoecta. Sf Jerome anunla ca nu a lacut 0 traducere cuvant cu cuvant, ci 0 traducere sens cu
sens, exceplia fiind Sffinta Scriptura unde sintaxa lnsa~i conIine un mister.Sffintul a ales
aceasta solutie deoarece traduce rea cuvant cu cuvant producea forme absurde In limba linta ~i
filcea sensu I originalului ~imai obscur. Traducerea sens cu sens permite clarificarea sensului
sau continutului limbii sursa. Accasta dezbaterc intre taducerea libera vS.traducerea literala
sau intre forma ~i conti nut continua sa-i preocupe pe toti cei interesa(L Referindu-se la aceasta
problema, Sf Jerome folose~te 0 imagine metaforica, de natura militara, adica asemuie~te
textul original in limba sursa cu un prizonier care ar Ii condus de catre cuceritorul sau, in mar~
forlat, in limba linta.
Disputa dintre traducerea libera ~i traduce rea literala nu s-a manifeslal numa in Europa, ei
~i in lumea araba ~i cea chineza. unde exista tradilii puternice in malerie de traducerLUn
exemplu in acest sens este traducerea sutreleo bushiste din sanscrita in chinezil. La inceput, in
timpul dinastiei Han ~i in perioada Celor Trei Regate (sec. al II-lea -at lIl-lea AD) traducerile
erau mai ales redari cuvant cu cuvant. cu 0 sintaxa foarte apropiata de cea a limbii sursa,
cauzele pumnd Ii de doua feluri - pc de-o parle abilitatea lingvistica scazuta a celor care
filceau aceste traduceri, ~i, pe de alta parte ideea ca nu se poate inlerveni asopra cvintelor
sacre ale i1uminatului.Ceea ce a rezultat a fost 0 redare cu 0 sintaxa chinuita ~i contorsionata
in limba (inta, folosind din plin transliteralia.in felul acesta textele erau incomprehensibilie
pentru orice persoana filra pregatire teologica. Trecerea la traducerea libera s-a petrecut abia
incepand cu a doua jumatate a sec.al Ill-lea ~i a continuat pana spre sf.sec.al VI-lea.Sintaxa
textului tradus era mai aproape de ca a limbii tinta, de multe ori alegandu-se varianta unei
prelucrari literare exagerate a lextului sursa. in a treia faza (sf.sec.al VI-lea - sec. al XII-lea)
se adopta ideea ca trebuie acordata atentie stilului textului sursa ~i ca nu trebuie prelucrate
dpdv literar textele simple ~i clare.
Luerurile s-au petrecut aproape la fel ~i in lumea araba. in perioada Abasida (sec. al VIII-
lea - sec.al XIII-lea) s-a tradus intens din greaca, mai ales texte ~tiintilice, uneori prin
intermediul limbii siriene. Bineinteles, metoda de traducere cuvant cu cuvant nu a dat
rezultate bune iar textele au fost revizuite folosind metoda sens cu sens.
Desigur, nici in Europa oceidentala disputa dintre traducerea literala ~i cea libera nu era
rezolvata, mai ales ca era yorba atat despre texte religioase cal ~i despre texte filosofiee vazute
in eontextultraducerii BiblieL Biserica Romano-Catolica era preoeupata in primul rand sa Ie
transmita eredincio~ilor sensul ,.corect, oficial" al Scripturii. Orice traducere care se abatea de
la interpretarea acceptata era considerata eretica ~i putea fi cenzurata sau
inlerzisa.Traducatorii se puteau a~tepta la 0 soarta ~i mai rea.De ex., francezul Etienne Dolet a
fost ars pe rug in 1546, deoarece facultatea de teologie de la Sorbona I-a condamnat sub
acuza(ia ca ar fi adaugat expresia "rien du tout" intr-o traducere a unui dialog al lui Platon, la
un pasaj in care se vorbea despre ce exista dupa moarte. Traducatorul a fost acuzat de
blasfemie, fiind banuit ca nu credea in nemurire.
in acest context, traducerile neliterale sau cele neacceptate au ajuns sa fie folosite ca 0 arma
contra bisericii.Exemplul cel mai cunoscut este Martin Luther care a tradus in germana Noul
Testament ~i apoi Vechiul Testament. Luther a folosit in traducerea sa un dialect regional, dar
mult folosit ceea ce a dus la inlilrirea acelei forme a Iimbii germane ca limba standard. Martin
Luther a fost aeuzat ca a modificat Sfilnta Scriptura, dar s-a aparat in binecunoscuta
"Scrisoare eirculara des pre lraducere". (1530). Ca ~i Dolet, Luther a fost acuzat ca a adaugat
diverse cuvinte pe parcursul traducerii care modi fica sensul versiunii latine a textului, dimd
na~tere unor implica(ii care contravin interpretarii religioase acceptate.Luther, ca ~i sf Jerome,
respinge traducerea cuvant cu cuvant, pe care 0 considera incapabila sa transmita acela~i sens
ca textul sursa. Traducerea lui Luther folose~te limba oamenilor obi~nuiti ~i se axeaza pe
limba ~i pe lextul (inta. Luther considera ca traducerea trebuie filcuta in limba pe care 0
vorbesc ~i pe care 0 pot intelege oamenii de rind.
Pe masura ce a trecut timpul au inceput sa se disc ute concepte cum ar fi: fidelitate,
acurate(e, adevar, spirit, evidenttoate puse in legatura cu traducerea textelor sfinte unde locul
cel mai important era ocupat de "cuvantul Domnului". Fiind yorba de asemnea texte este clar
de ce s-a stabilit 0 legatura amt e stransa intre ideea de fidelitate (fali! de cuvintele in sine dar
~i fali! de sensul lor), ideea de spirit (in(eles ea energie a cuvantului dar ~i ca Duhul Sfilnt) ~i
cea de adevar (de fapt continutultextului).
I'rimclc inccrciiri dc a sistcmatiza tcuria traduccrii
Poetul englez John Dryden a tradus in englezii Epistolele lui Ovidiu ~ a scris 0 prefala la
aceasta lucrare, prefala care avea sa aiba un impact enorm asupra teoriei ~i practicii traduccrii.
Dryden menlioneaza trei categorii de traduceri:
• metafraza - adica traducerea ,cuvant cu cuvant sau rand cu rand', corespunzand
traducerii literale
• parafraza - ,traducerea cu latitudinc, unde autorul este avut in vedere de catre
traducator,astfel incat sa nu-I piarda,dar ceca ce este urmarit mai strict este sensul ~i
nu atat cuvintele sale'; acest gen de traducere implica schimbarea unor Propozilii
intregi ~i corespunde mai mit sau mai pUlin traducerii sens cu sens sau traducerii
fidele
• imitarea - ,Iiisarea la 0 parte atat a cuvintelor cat ~i a sensului'; ceea ce corespunde
traducerii libere ~i inseamna mai mult sau mai pUlin adaptare.
Dryden critica metafra7-:1, pe care 0 considera servila ~i literala ~i pe care 0 desconsidera
printr-o expresie celebra: "Este ca ~i cum ai dansa pe sarma cu picioarele inciitu~ate - 0
indatorire prosteasca". Dryden rcspinge ~i imitalia, unde traducatorul folose~te textul sursa ca
"sursa de plecare pentru a serie a~a cum crede el ca ar fi scris autorul, daca ar ti trait in acea
epoca ~i in acea lara".Dryden susline ca imitatia il facc pe tradueator mai vizibil dar "face cel
mai mare rau memoriei ~i reputaliei celui mort".Concluzia este clara - Dryden prefera
parafraza, dar,la un moment dat in evolulia sa, vorbind despre traducerea Eneidei lui Virgiliu,
acesta ajunge la un punct situat intrc parafraza ~i traducerea literala. ("M-am straduit sa-I fac
pe Virgiliu sa vorbeasca engleza ca ~i cum ar ti trait in contemporaneitate".)
Dryden IIlI a fost singurul care a incercat sa teoretizeze procesul traducerii. Etienne Dolet,
pe eare I-am mentionat dcja, a scris in 1540 0 lucrare intitulata La lIIalliere tie biell tr{lIluire
tI'{me lallgue ell autre in care stabilqte cinci principii, prezentate in ordina importanlei:
• traducatorul trebuie sa inteleaga perfect sensul ~i materialul autorului initial, de~i
ar rebui sa se sin1la liber sa c1arifice elementele neclare
• traducatorul trebuie sa eunoasca perfect atat limba sursa cat ~i Iimba tinta, astfel
ineat sa nu diminueze maretia limbii
• tradueatorul trebuie sa evite redarile cuvant cu cuvant
• tradueatorul trebuie sa evite formele latinizate ~i neobi~nuite
• traducatorul trebuie sa asambleze ~i sa lege cuvintele intr-o maniera elocventa
pentru a evita stangaciile.
Principii Ie sus-mentionate subliniaza peocuparea pentru red area sensului. dar se pune mult
accent ~i pe forma elocventa ~i naturala a limbii tinta.
Un alt teoretician englez a fost Alexander Fraser Tytler care a publicat in 1797 lucrarea
intitulata Essay Oil the priuciples of trclll.~/atiOlr,in care define~te conceptul de ,traducere
buna' din perspectiva unci traduceri orientate spre cititorul Iimbii linta. lata definitia: ,,0
traducere in care meritele lucrarii originale au fost atat de bine transpuse intr-o alta limba
incat este inteleasa ~i perceputa de un vorbitor nativ allimbii in care a fost fiicuta traducerea la
fel de intens precum se intampla cu lucrarea in limba originala".
Tytler stabile~te trei legi sau reguli gencrale:
• traducerea trebuie sa faca a transcriere completa a ideilor din lucrarea originala
• stilul ~i maniera de a scrie trebuie sa tic similare cu cele ale originalului
• traducerea trebuie sa aibe u~urinta textului original.
Prima dintre legile lui Tytler acopera primele doua principii ale lui Dolet, deoarece se refera
la ideea ca traducatorul trebuie sa cunoasca perfect originalul, sa fie competent In privinla
subiectului ~i sa redea cu fidelitate sensu I ~i inlelesul autorului. Cea de-a doua lege, ca ~i al
cincilea dintre principiile lui Dole\, se refera la stilul autorului, dar implica ~i faptul ca
traducatorul trebuie sa identifice natura exacta a stilului ~i sa aibe capacilatea ~i guslul corect
de a-I recrea in limba linta. Cea de-a lreia lege menlioneaza "u~urinla de compozilie" a
textului sursa, care pare a fi cea mai dificila sarcina dinlre toate.Tytler 0 asemuie~te cu artistul
care face 0 copie a unei picturi originale. lata de ce solulia sugerata de el este ca traducatorul
"sa adopte chiar sutletul autorului sau".
Primele doua legi propuse de Tytler pot fi considerate drepl esenla tidelitalii falii de
conlinut ~i a fidelitatii fala de forma. Tytler face 0 ierarhie a legilor propuse ~i sugereaza ideea
ca ordinea importanlei legilor poate fi folosita ca mijloc de a determina daca trebuie sa se faea
un sacrificiu sau nu.
Cel de-al doilea este considerat un creator, ese cel care insul1a limbii 0 viala noua. De~i pare
imposibil sa se traduca textele artistice ~i teoretice, deoarece inlelesul textului sursa este
exprimat intr-o limba strans legatil de un context cultural ciiruia limba tinta nu-i poate
corespunde pe deplin, adevarata problema, dupa parerea lui Schleiennacher, este de a-i aduce
impreuna pe scriitorul textului sursa ~i cititorul texlUlui lima. Acest teoretician trece dincolo
problemele legate de traducerea cuvant cu cuvant, sau sens cu sens, sau literala, fidela, libera.
:';Iiconsidera ca un ad eva rat traducator are doar doua posibilitali:
a) traducatorul il lasa pc scriitor de-o parte ~i il aduce pe cititor cat mai aproape de
scriitor
b) traduciitorul illasa pe cititor de-o parte ~i-I aduce pe scriitor cat mai aproape de cititor.
I. daca traduciltorul cauta sa comunice aceea~i impresie pe care i-o creaza textul sursa,
aceasta impresie depinde de nivelul de educalie ~i inlelegere al publicului linta, care
este posibil sa fic diferit de cel altraducatorului
2. poate fi necesara 0 limba speciala a traducerii, adica traducalorul trebuie sa
compenseze imr-un loc folosind un cuvant pi in de imaginalie, iar in alta parte trebuie
Sa se mullumeasca cu 0 exprimare mai saraca ce nu poale transmite impresia creata in
limba straina.
Schleiermacher a avut 0 intluenla enorma, cel pUlin asupra teoreticienilor germani, dar nu
numai.
j
Evaluarea traducerii
Unitatca de tradllcere
Ullitatea lexicologicil
Unitatea de gandire
Pentru V&D unitatea de gandire este "cel mai mic scgment al propozitiei ale carui semne
sunt legate in a~a felincat sa nu fie traduse individual". Dc ex. un posibil anunt pe un aeroport
" Due to the outbreak of foot-and-mouth-disease , all passangers arriving from the UK and
prance are kindly requested to disinfect their footwear on the special carpet provided."
"Din cauzal Ca unnare a izbucnirii epidemieila apariliei prime lor semne ale febrei aftoase,
pasagerii provenili/venind din Regatul Unit/Marea I3ritanie ~i pranla sunt rugati sa-~i
desinfecteze pantofiinncaltamintea pc covorul special pus la dispozitie."
Se pune problema echivalentilor deja existenli in limba romana pentru unele concepte (
outbreak, foot-and-mouth disease) ca ~i problema registrului ~i a gradului de politete implicat
de textul englezesc. Cu altc cuvintc, unitatca de traducere nu coincide cu nivelul cuvantului ci
se axeaza mai de graba pc unitati de gindire (unitali semantice).
Nida ~i-a inceput activitatea ca traducator al Bibliei, iar activitatea lui practica a constituit
baza teoriei traducerii elaboratA de specialistul american care s-a materializat in doua opere
majore publicate in anii 60 - Towards a Science of Translating (1964) ~i The Theory and
Practice of Translation (coautor Taber, 1969). Nida a incercat sa deplaseze teoria traducerii
ciltre 0 perioada mai ~tiinlilica incorporand cele mai recente teorii lingvistice. EI imprumuta
concepte tcoretice ~i terminologie de la Chomsky, din domcniul gramaticii generativ-
transformationaliste, ca ~i din semantica ~i pragmatica.
'ida descrie diferitele abordari ~tiinliliceale sensului pornind de la noile teorii semantice ~i
pragmaticc. ida se indcpilrtcazi! de ideea ca un cuvant ortograliat arc un scns lixat. EI se
indreapta catre 0 delinitie funclionala a sensu lui conform carcia un cuvant capata sens din
contcxt ~i poate crea diverse reaclii in funclie de mediul cultural in care se folose~te.
Folosing uncle clemente din modelul Chomskian, Nida divide sensul In scnsul Iing"istic,
sensu I rcfcrcnlial (sensul denotativ din dictionar) ~i sensul cmutiv (conotativ). Traducatorul
beneliciazi! de 0 serie de tehnici adaptate din Iingvistica pc care Ie poate folosi pentru a
determina sensul diferitelor articole lingvistice. De pi Ida, sensu I denotativ ~i referential sunt
determinate prin analiza structurii cuvintelor ~i diferenlierca fata de aite cuvinte similare din
campurile lexicale Inrudite. Poate Ii vorba despre structur:lrc:l ierarhic,i, adica diferenlierea
unor serii de cuvinte In funclie de nivelul la carc apar ( de ex. cuvlntul animal - hiperomin ~i
hiponimele sale capra, caine, vaca, etc). , sau anali7.a compollcnliala prin care se identilica
sau se delimiteaza trasilturile specilice ale unci game de cuvintc Inrudite.De ex. termenii care
denumesc relatiile de rudenie pot Ii organizate vizual in funclie de valorile unor trasaturi cum
ar Ii genul (masculin. feminin), generatia (aceea~i, la 0 distanla de una, doua, trei generalii)
sau linearitatea (stramo~descendent direct sau nul. Rezultatele unci asemenea analize sunt
foarte utile traducatorilor care lucreaza cu Iimbi care au termeni de rudenie foarte diferili.
o alta tehnica este analiza struclurii sem:lntice In care Nida desparte vizual diferite
sensuri ale cuvintului ,pirit (in engleza) - demons, angels, gods, ghost, ethos, alcohol, etc - In
funclie de caracteristici cum ar Ii uman vs. neuman, bun vs. rau (ne bun). Ideea de bazi! a
acestei conceptii este de a-I face pe ucenicul traducator sa Imvele ca sensul unui tennen
complex dpdv semantic (cun ar Ii spirit sau bachelor) variaza ~i este condilionat de context.
Nida subliniaza importanta contextului pentru comunicare, mai alcs in cazul sensului
metaforic, sau al idiomurilor culturale, undc scnsul expresiei difera de suma sensurilor
articolelor luate separat.
in general, analiza componenliala este folosita ca mijloc dc a c1arilica ambiguitalile,de a
arunca lumina asupra pasajelor neclare ~i de a identilica diferen\elor culturale.
Illnuellta III; Chumskv
Nida introduce triisilturi eheie ale modelului chomskian in ceca ce cl nume~te ..~tiinla"
traduccrii. in primul rand, Nida considera ca acest model pune la dispozilia traducatorului 0
tehnicii de a dccoda textul sursa dar ~i 0 proccdura de a coda textul linta,de~i el rastoarna
modelul chomskian de analiza a TS. Nida analizcaza structura de suprafala a TS cu ajutorul
componentelor de baza alc structurii de adancime care SUIll transferate in procesul de
traducere ~i apoi restructuratc scmantic ~i stilistic la nivelul structurii de suprafala a IT.
Astfel, Nida a conceput un sistem de traduccre cu trei etape.
(analiza) (restructurare)
x (transfer) y
Nida accentueaza avantajele ~tiinlifice ~i practice ale acestei metode in comparalie cu orice
incercare de a alcatui 0 lista completa ~i cuprimzatoare de echivalenle intre diversele perechi
din LS ~i LT. La fel ca in mode lui lingvistic sus-menlionat Nida considcra ca exista elemente
structuralc dc ball! cu ajutorul drora limba i~i construie~te complicatele sale structuri de
suprafala.Ace~ti consituenli (kernel) se oblin din structura de suprafala a TS printr-un proces
de reducere a unei transformari inverse. Aceasta implica 0 analiza care folose~te cele patru
tipllri de categorii fllnqionale ale gramaticii generativ-transforma\ionale:
B.
Nida sus\ine ideea ca toate limbile au earn 6-12 asemenea structuri de baza. acesta fiind
nivelul la care mesajul este transferat in limba receptoare inainte de a fi tranformate in
structura de suprafa\a urmand sistemul in trei pa~i imaginat de Nida - ,transfer literal'.
,transfer minimal', ,transfer literar'. lata un exemplu in acest sens - un verse! din Evanghelia
dupa loan:
Sursa greceasca:
2 3 4 5 6 7 8
2 3 4 5 6 7 8
2 3 4 5 6 7 8
There CAME/WAS aman sent from God WilDSI' name \vas John
A.
2 3 4 5 6 7 8
There CAME a man sent from God. Whose name was John
B.
2 6 7 8 3 4
The two variants of the literary transfer are different stylistically and syntactically, the first
being more formal and archaic. The reason may be the kind of equivalence and effect that is
intended.
Nida renunta la vechii termeni precum traducere literala, libera sau fidela ~i adopta doua tipuri
de echivalenlii. ~i anume (I) echivalenta formala ~i (2) echivalenta dinamica, pe care Ie
define~te astfcl:
Nida considera ca succesul traducerii depinde de obtinerea unei reaetii echivalente. Orice
traducere trebuie Sa indeplineasca patru cerinte:
I. sa ai be sens
2. sa transmita spiritul ~i maniera originalului
3. Sa aibe 0 forma de exprimare naturala ~i u~oara
4. Sa produea 0 reactie similara.
Fire~te Nida are ca scop echivalenta dinamica, dar aceasta este un concept care admite 0
gradare deoareee conflictul dintre forma ~i conti nut nu poate fi rezolvat u~or in toate cazurile.
Pentru asemenea situatii, ida sugereazil ca regula generala ideea conform careia
"eorespondenta de sens trebuie sa aibe priori tate fata de corespondenta de stil" daca se dore~te
obtinerea unui efect echivalent.
Nida a jueat un rol esential deoarece a deschis drumul abaterii de la eehivalenta stricta cuvant
cu cuvan!. Conceptele introduse de el (echivalenta formala ~i cea dinamica) au fost punetul de
pronire pentru promovarea unei teorii a traducerii orientata ciltre receptor. eu toate aeestea,
conceptele introduse de Nida au fost mult criticate deoarece alti teoreticieni considera ea inca
exista 0 preocupare deosebita fata de nivelul euvantului sau se pune problema cum se poate
masura efectul echivalent, adica in ce masura poate un texl avea un efect echivalenl in doua
epoci ~i doua culturi diferite. intr-adevar, loata problema echivalenlei implica inevitabil
judecata subiectiva a traducatorului sau analistului.
in ciuda aces tor critici, Nida a reu~it sa elaboreze 0 procedura sistematica de analiza pentru
traduciitorii care lucreaz1l ei diferite tipuri de texte ~i i-a inlrodus in ecualia traducerii pe
receptorii IT ca ~i a~teptarile lor culturale.
Cat prive~te principiul efeetului echivalent, Newmark il considera inoperant atata vreme cat
lextul este in afara timpului ~i spaliului LT. (De ex. traducerea poemelor homerice. Oricine ar
Ii tradueatorul, oricare ar Ii limba tinta in care traduce nu poale spera sa produca acela~i efect
asupra cititorului IT a~a cum avea textul ascullat asupra auditoriului limbii sursa. Newmark
i~i deline~te eoneeptele cu care opereaza in felulurm1ltor:
Dar, dad apare un conflict intre cele douii forme de traducere, adicii daca traducerea
semanticii ar avea ca rezultat un text anonnal in LT. atunci trebuie folosita traducerea
eomunicativa. (Ex. anuntul Cdine "III nu poate Ii tradus semantic in engleza drept Bad Dog,
ci trebuie sa se apeleze la traducerea comunicativii Beware the dog).
SeQala gcrmana
A fost puternic influentatii de pa~ii filcuti de Nida spre elaborarea unei ~tiinte a traducerii. De
ex. Werner Koller a avut 0 contributie importanta in ceea ce prive~te delinirea echivalentei. in
lucrarea intitulatii ..Cercctari in domeiul ~tiintei traducerii" (1979) Koller se apleaca asupra
eonceptului de echivalentii ea ~i asupra termenului inrudit corespondentJI. Difcrentele dintre
eei doi termeni sunt ilustrate in tabelulurmiitor.
Eehivalcnla se refera la perechile echivalente intre LS ~i LT. Dupa parerea lui Koller,
cunoa~terea corespondenlelor indica nivelul de cOlllpetenla in Iimba straina, dar cunoa~terea ~i
abilitatea de a gasi echivalenli indicilnivelul de compctenlil in traducere. Koller descrie cinci
tipuri de echivalen\A:
Traducerea era vazuta ca 0 serie de operalii asupra unor unitali ale limbii (vocabular, sintaxa,
stil) penlru a transfera mesajul din LS in LT. Aceasta abordare era bazata pe dorinta de a avea
o metoda ~tiinlificp, observabila de a justifica alegerile flIcute de traducator flIciind aple la
strategii de transfer predictibile la nivelul semnelor lingvistice. Toti cei menlionati mai sus
pleaca de la scrierile lui Saussure, care vede limba ca un sistem construit pe baza unor
interaetiuni eomplexe intre diferitele unitati ale sistemului. EI este cel care face diferenta
dintre limbaj (eapacitatca ligvistica vazuta ca facultatea a mintii umane) ~i limba ca Iimba
individuala (engleza, franceza).
Vinar si Dalbernet
Com para trasaturile stilistice ale limbii in diferite contexte soeiale. analizeazii natura
diferitelor operatiuni de treducere ~i Ie descriu in funclie de categorii sau tipuri de operatii la
nivelul unitatilor de limba. Fac diferenta dintre unitatea de limba ~i unitatea de traducere care
funclioneaza la diferite nivele - unitatea de gandire sau unitatea conceptuala. unitatea lexicala
sau unitatea sintaetica, toate bazindu-se pe sensul total ~i nu pe semnele constitutivc
individuale.Unitatea de tradueere este manifestarea lingvistica a unitatii lingvistice. dar sc
supune regulilor sistemului Iimbii respective in care trebuie sa functioneze. Ei abordeaza pe
larg diverse exemple de tipuri de unitl\~i, aratand ea acelea~i realitati conceptuale sunt
categorizate diferit in diverse limbi, ca rezultat al diferentelor dintre sistemele limbilor
respective. acest lucru depinzind de viziunea generala asupra lumii.Vinay ~i Dalbernet se
eoncentraza asupra unor probleme cum ar fi, generalizarea ~i specificitatea referintei in
diverse limbi eum ar fi franeeza ~i engleza, conventiile stilistiee, folosirea limbii in sensul
propriu ~i cel figurat, prezentarea obiectiva / subiectiva a informatiei, problemele ce pot
aparea ea urmare a folosirii de false friends sau a diferentelor sintactice.
Vinay ~i Dalbernet mentioneazii ~i conceptul de eompensare, adica recuperarea a ceea ce nu
s-a putut traduce intr-o parte a textului in alta parte.Ei restrang aria de folosire a eompensarii
la textele adiacente. In sensul ca acea trasatura de compensare apare doar la eateva cuvinte
distanla de segmentul unde au fost probleme. Multi traducatori considera nepotrivita ideea ca
se poate folosi compensarea ca tehnica de a mentine echilibrul textual total.
Eg. joeul de euvinte. Daca subiectul textului 11obliga pe tradueator sa ramana in domeniul
jocului de cuvinte ~i daca LT nu are cuvintele ce pot fi folosite in ace I joc de cuvinte, atunci
acesta este intraductibil.
Franceza - Le sociaJismc fran~ais cst till cada\'re exquis. Ultimele doua cu\'inte l")t fi
interpretate literal, drept,good-Iooking corpse', ,un cadavru arator' deoarece socialismul
francez este mort, dar ~i figurat,deoarece socialismul francez era un amestec de tendinte
disparate. Se pare ca nu exista 0 maniera adecvata de a traduce acest joc de cuvinte. lata de ce
s-a sugerat ca un traducator sa utilizeze un joc de cuvinte lntr-o alta parle a textului pentru a
eompensa aceasta pierdere.
L lmprulllutul - un tremen din LS este folosit In LT, din motive de economic sau din cauza
unci lacune In sistemul LT, unde nu exista un termen care sa acopere precis aceca~i
combinatie de concepte. Termenullmprumutat se rolose~te pentru a crea un erect stilistic.
Eg. termenul sputnik pc care presa occidentala I-a lmprumutat din rusa atunci cand ru~ii au
lansat primul satelit In spaliu; glasnost (openness), perestroika(recosntruction). nomenklatura.
Eg. marketing, leader, soft, etc
Eg. numele de marca - parfumul Bodymist lansat pc piata germana cu acela~i nume deoarece
nimeni nu Ie-a spus producatorilor ca mist lnseamna biilcgar In germ ana.
lata de ce este necesar ca pentru numele de marca sa se ia cu marc grija decizia de a
lmprumuta, traduce sau adapta numele.Trebuie gasit echilibrul delicat lntre conotaliile
potrivite, nevoia de a marca nationalitatea produsului ~i nevoia de a evita costurile inutile
implicate de ambalaj ~i publicitate, cu loate ca mentinerea numelui din LS poate parea un act
de imperialism cultural.
2, caleul - 0 traducere directa, cuvlnt cu cuvlnt, a unci sintagmc, In carc fiecare cuvlnt al
acelui semn complex, adica sintagma, folosita adesea pentru a desemna un concept specific
unci culturi este tradus literal folosind acelea~i semne ale LT. Dupa parerea lor, acest gen de
traducere poate opera la ni\'elul structurii sintactice, al expresiei ~i al vocabularului. in timp
pot sa apara termeni noi In LT, lnlocuind sau co-existand cu termenul calchiat.De obicei
calcurile apar pentru prima data In presa sau In literatura
Eg. weekend - srar~it de saptamana; Housc of Commons - Camcra Comunelor
Skyscraper - zgarienori,
Publicitate In Iimba romana - traducerea sloganurilor publicitare din englcza - pasta de
dinti - precum cerneala penetreazil creta; scutece - un copil uscat
Forma Ma doare capul este numita de Vinay ~i Dalbernet traducere oblic,i sau trauspozilie.
Se folose~te cand traducerea literala
.:. produce un alt sens
.:. nu are nici un sens
.:. este imposibila din punctul de vedere al structurii limbii
.:. nu are corespondent lnmetaling\'istica LT
.:. are un corespondent in LT dar nu la accla~i nivcl de limba.
Transpozilia este tehnica pe care cei doi canadieni 0 folosesc pentru a se referi la
modificarile gramaticale In traducere.
Eg.L'economie n'a cesse de croltre. tradus ca The economy did not stop growing. cand ar
trebui sa lie 0 traducere cu verb ~i adverb In engleza, adica The economy grew steadily.
S. cchivlIlcnlll - traducerea expresiilor idiomatice atunci cand cele 2 limbi se refera la aceea~i
situalie in mod uri total diferite. Se bazeaza in primul rind pe buna cunoa~tere a Iimbii . Daca
traducatorul nu-~i da seam a ea are de-a thce cu expresii idiomatice ~i Ie traduce literal, avem
de-a face cu sUIJrlltrllduccrcll, cf. terminologici folosite de cei doi canadieni. Probleme
interesante lIpar la traducerea Iiteraturii ~i a publicitalii, clnd expresia idiomatica este motivata
dar nu are corespondent In LT. in acest caz traducatorul trebuie sa g.aseasca calea de mijloc ~i
sa traduca sensu I dar ~i sa recreeze efectul stilistic al LS.
6. lIdllptllrell - cea mai controversata dintre toate tehnicile propuse de Vinay ~i Dalbernet. Se
folose~te clnd cullura receptoare nu are respectiva realitate in experienla sa.
Eg.. white as snow - cit de absurd suna In lraducere intr-o cultura care nu cunoa~te zapada.
Corespondenta fonnala - orice categorie din LT (unitate, c1asa, element structural, etc) despre
care putem spune ca ocupa aproximativ in economia L'I' acela~i loc ca aceea~i categoric data
in LS.
Echivalenta textual a - orice text sau fragment de text din LT despre care se poate observa
intr-o anum ita ocazie ca este echivalentul unui text sau fragment de text dat in LS.
Astfel. echivalenta textuala este relalioanta de 0 anumita pereche din LT ~i LS, in vreme ce
echivalen!a formala este un concept mai general, bazat pe sistemele celor doua limbi. Atunci
cand cele doua concepte se indeparteaza ~i se indreapta in directii divergente apare un transfer
legat de traducere. Cat ford define~te transferurile din traducere drept "abateri de la
coresponden!a formala in procesul de trecere de la LS la L1"'.
Transferul de nivel - ar fi ceva care este exprimat prin mijloace gramaticalintr-o lilllba ~i prin
Illijloace lexicale in cealalta lilllba.
Ex. conditionalul din lb. franceza tradus printr-un corespondent lexical in engleza
Trois touristes auraient ete tues. / Three tourists have been reported killed.
a. lransferuri structurale - cele mai obi~nuite forme de transfer, implica de obicei 0 forma
de trasfer in structura gramaticala.
Ex. structurile Su -V- 0 din englez~ ~i francezA ( I like jazz. / J'aime Ie jazz) se traduc in
roman~, italian1\, spaniol~ prin structura 10- V - 0 (imi place jazzul. / Me gusta el jazz. / Mi
piace il jazz)
Ex.
Jiii Levy (eeh, 1969) porne~te de la experienta Iingvisticii structuraliste a ~colii de la Praga,
analizand tradueerea ea traducere a strcturii de suprafal~ a TS in TT, punand accentul pe
traducerea poeziei. Considera ca traducerea literal~ este 0 activitate reproductiv~ cat ~i 0
activitate creativ~, scopul fiind oblinerea de efecte estetice echivalente.
Importanta acestor tr~s~turi pentru tradllcere depinde de tipul de text.De ex., lubgimea
vocalelor ~i modul de articulalie nu trebuie sa varieze la dublarea filmelor, pe cata vreme,
daca este yorba despre un text tehnic, sensul denotativ este cel mai important, a~a c~ nu
trebuie s~ varieze.
•:. in primul rand, pasajele alese se impart in unitali textuale comprehensibile numite
transeme. De ex.. she sat up quickly poate Ii considerat un transem al carui
corespondent in romana ar Ii s-a indreptat de spate .
•:. Apoi se delincsc arhitransemelc, adica sensul invariabil al unui transem in TS care
se folose~te drept baza unei comparalii intre cele doua Iimbi. in exemplul de mai
sus, ar Ii a se ridica .
•:. Se face apoi 0 comparalie a liecarui transem separat cu respectivul arhitransem ~i se
stabile~te astfel relalia dintre cele doua transeme. Daca ccle doua transeme sunt intr-
o relalie sinonimica cu arhitransemul, nu este nevoie de nici un transfer. Upsa unei
relalii sinonimice indica aparilia unui transfer. Cele trei categorii de transferuri sunt
- modulalia, modilicarea Ii lIIutalia,
.:. Modulalia - unul dintre transeme este sinonim cu arhitransemul, dar celalat difera
lir dpdv semantic sau stilistic. Exemplul de mai sus poate Ii considerat un exemplu
de modulalie deoarece adverbul quickly din engleza se pierde in sensul sit up .
•:. Modilicarea - ambele transeme prezinta semne de disjunc!ie (la nivel sematic,
stilistic, sintactic, pragmatic) falii de transem.
Ex. you had to cry - te-a filcut sa plangi
.:. Mutalia - nu se poate gasi un arhitransem deoarece s-a produs 0 adaugire, 0
eliminare sau 0 schimbare radicala a sensului in IT,
Ex. As to the boy - well, thank heaven, mother had taken him; he was mother's, or Beryl's, or
anzbod's who wanted him.
Cat despre micul slava domnului, din fericire se ocupase mama lui de el; era al ei. al
lui Beryl, sau al oricui il dorea .
Dupa ce s-au identilicat toate transferurile, dupa au fost clasilicate al nivelul microstructural,
se calculeazil numarul de transferuri din liecare categorie ~i apoi se calculeaza efectul
cumulativ folosind un model descriptiv.
Avantaje - pasul inainte spre nivelurile mai inalte ale consideratiilor referitoare la discurs;
incercarea de identificare a normelor in funeliune
Probleme - legate de taxonomie in general, deoarece ll10delul cOll1parativ este foarte complex.
Modelul este alcatuit din opt categrii diferite de transferuri cu 37 de subcategorii, intre care
diferentcle nu sunt foarte clare. Este foarte greu sa se tina evidenta acestor transferuri intr-un
text foarte lung. Folosirea arhitransell1clor este, dc fapt, 0 problema de subiectivitate.
Modelul american
Pe liinga tehnicile de traducere cunoscute deja, Vinay ~i Darbelnet se refera ~i la concepte
precum ,diluarea/concentrarea' ~i ,amplificarea/economia', ce vor fi reluate mai tirziu de
J.L.Malone (1988 - The Science of Linguistics in the Art of Translation). Malone considera
ca asemenea tehnici ~i procedee pot srevi fie ,.drept unelte pentru a studia 0 traducere deja
flIcuta" (modul Analitic), fie "instrumente ajutatoare in actul traducerii" (modul Operativ).
Malone descrie aceste procedee de tarducere folosind trei termeni, ~i anume un termen
generic ~i doi termeni specifici.
Procedeul generic care include cele doua tehnici sus-mcntionate se nume~tc Matching
(imperechere) ~i imbraca doua forme:
i. alternanta intre cgalizare ~i substituire din motive stilistice
II. inlocuirea prin ceva care nu este nici egalizare, nici substituire
Text scris de un copil. poate devcni diferit in traducere, mai ales daca traducerea este flIcuta
de un adult ce alege sa varicze referinta pentru a evita plictiseala.
John s-a trezit devreme. Urma sa se duca la pescuit. Tiinarul era un impatimit
al acelui sport.
Categoria ,false friends' este oarecum deplasata in lista lui Malone deoarece sunt de fapt
gre~eli de traducere, tiniind cont de asemanarea dintre cuvintele din cele doua limbi. Ele tin de
sistemul limbii ~i nu de competenta traducatorului.
Ex. valor, industry. intelligence, etc.
in aceastA situalie este yorba despre existenla mai multor echivalenli in limba lintA, ceea ce
implicA buna cunoa~tere a limbii de cAIre traducAtor ~i faptul cA acesla trebuie sA se bazeze pe
inlelegerea indiciilor lingvistice, situalioanie sau stilistice ce pot semnala sensul corect al
cuvanlului respectiv.
Malone numqte acest gen de dezambiguizare Divergenla, de~i nu este intotdeauna u~or, cAci
diclionarele sunt de multe ori invechite sau incomplete ~i nu dau toate sensurile posibile ale
unuicuvanl.
o situalire mai interesantA dpdv al traducAlorului este cea in care Divergenla este 0 alegere
stilistica a limbii sursa ce nu poate ti intotdeauna reprodusA in limba sursA. De ex, in presa
englezA citatele din diver~i vorbitori sunt urmate de verbe care indicA atitudinea autorului,
ceva de genul he stormed. he complained. he promised, pe cand in alte limbi registrul de
limbA ales este mult mai rezervat, adica he declared. he said. he stated ..
in aceste situalii traducatorul trebuie sA cunoascA foarte bine limba. Dar ~i tipul de publicalie
cu care are de.a face.
Divergenla poate avea efecte nedorite creeand ambiguitali cu efect stilistic ce nu se pot
traduce in limba lintA. De ex. folosirea pronumelui us in englezA ce produce deliberat
ambiguitate deoarece nu se ~tie cine este inclus in acesl pronume, sau folosirea lui-.l!
impersonal in franceza.
Faptul ca propozilia incepe cu il s'agit d'un este un mod de a crea un fel de suspense, dar
~i 0 notA de ironie deoarece este yorba despre un test care evalueazA riscul de a fi concedial.
DacA limba lintil nu poate rcproduce acest efect fie reformuland Propozilia (Revista Fortune a
conceput acest mic test.. ...) fie foiosind 0 solulie asemAnAloare cu cea din franceza (Este
yorba despre acest mic tes!... ..), efectul va ti pierdut iar test, prin divergenlA va ajunge tradus
ca test sau chestionar.
Malone subliniaza ~i posibilitatea ca divergenla folosirea unui termen sau a altuia pe axa
paradigmaticA sa tie inlocuitA de divergenla sintagmaticA prin care traducatoruul adunA
laolalta toate traducerile posibile, in loc de a incerca sAaleagA cea mai buna solulie.
Tehnica opusa este Convergenla, adica situalia in care mai mulli termeni din limba sursA
converg intr.un singur termen in limba lintA.
Ex. tu I vous in francezA, folosite pentru persoana a doua singular, cu scopul de a marca sau
nu diferen(a de pozilie sociala, pot deveni tu sau dvs in roman a, in funclie de ce dore~te
traducatorul, adici1 sa pastreze expresia de politele din franceza sau nu.
Zigzagul este termenul generic care desemneazA divergenta ~i convergenta. Este yorba despre
situatia in care limba sursa are dublete, doua cuvinte care au acela~i sens. uneori cu conotalii
diferite.
Ex. Sunt obosita. - genul este marcat in romana, dar in englezA nu - I'm tired.
Daca dorim sa marcam genul, mai ales daca aceasta este prima propozitic din text, se
poate recurge la 0 traducere gen
I'm one very tired lady I woman.
Amplificarea este muncie care ar trebui folosit in loc de tehnica adaptilrii prop usa de Vinay ~i
Darbelne\. Vorbim despre ideea de a da explicatii in loc de a folosi adaptarea culturala ca
mijloc de a suplini golurile culturale anticipate in limba linta sau in ceea ce ~tiu cititorii limbii
tinta despre cultura Iimbii sursa. in ce masura estc a~ depinde dc atitudinea traducatorului
fala de cititori ~i fata dc munca mai intcnsa. (folosirea notelor de subsol) Desigur, aceasta
explicitare trebuie sa fie motivata de micro sau macro-contcxtul respectiv.
Unii traducAlori nu se dau in IAluri de la muca intensiva ~i desfl\~oara 0 intensa cercetarc
pcntru a-~i putea imbunatali activitatea, altii insa nu, mai ales daca sunt incepatori sau mai
tineri.
Ex. un traducator mai tinaI' (flIra experienta) ar traduce flIra ezitare urmatoarea propozitie,
negandindu-se la implicatiile culturale ~i la faptul ca povestea Medusei ar putea sa nu
trezeasca nici un fel de amintire multoI' cititori.
Ex. CGT :...este numele unui sindicat francez, a~a cum ALFA este numele unui sindicat
din Romania, iar in traducere engleza ar trebui sa fie ceva de genul
The French trade unuion COT / The Romanian trade union ALFA
Vladimir Nabokov, de ex, a tradus poemul epic Evegheni Onegin tacand, dupa parerea
speeiali~tilor, 0 traducere literala ~i a avut nevoie de doua volume de note de subsol pentru a
expl ica traducerea.
Exista situalii In care amplificarea este motivata Iingvistic, iar Malone nume~te acest tip de
amplificare, amplificare clasificatoare.
Ex. It was the modern version of the shipwreck storv. in traducere se poate adauga cuvantul
vechi (Era varianta moderna a vechii pove~ti a vasului naufragiat) pentru a c1asifica, pentru a
indica apartenenta la 0 categorie, de~i In Iimba sursa nu exista cuvantul old.
Reducerea - omiterea infonnaliei considerata inutilii, neimportanta sau despre care se crede ca
nu va avea sens pentru cititorii limbii linta.
Ex. FR - les top-models, comme disent les Anglais, ultimele patru civinte nu trebuie traduse
deoarece este evident ca avem de-a face cu 0 expresie din limba engleza care a intrat deja In
Iimba ~i se folose~te ca atare.
Eg. IRA (Armata revolulionara irlandeza), PKK (partidul muncitorilo din Kurdistan)
Aceste doua tehnici exprima aceea~i infonnatie lntr-o fonna mai lunga sau mai scurta. Ace~ti
tenneni sunt oarecum oglinditi de termenii folositi de Vinay ~i Darbelnet, ~i anume
amplificare / economic ~i diluare / coneentrare, dar ei nu considera ea aceste procedee se
refera la omiterea infonnatiei inutile pentru LT, ci sunt considerate trasaturi specifice ale
limbilor. Dc ex. engleza este mai concisa decat franeeza In ceea ce prive~te descrierea
realitatii, dar FR este mai rapida cand se pune problema de a serie despre inteiect, de~i
exemplele lor nu suntlntotdeauna concludente.
Difuziunea (Iungirea fonnei) se paote produce pentru doua motive - structurale, legate de
competenla Iingvistica ~i cele ce tin pur ~i simplu de tradueere.
Ex, Spaniola - matear - un cuvlnt pentru ceea ce In engleza se traduce printr-un ~ir de 5
cuvinte - to plant at regular intervals
It is claimed that they escaped at 8:00 last night. / According to our sources, they
escaped .
Difuziunea se folose~te daca un concept exte lexicalizat intr-o limba ~i nu in cealalta.
Eg. Familienanschlull - termen folosit pentru a descrie atmosfera dintr-o firma pentr care
dictionarul sugereaza definitia sau descrierea unde esti tratat ca in familie, dar se pot gasi
solUlii poate mai bune - ex- a friendly. caring finn.
Condensarea - mai pulin frecvcnta decat difuziunea, dupa parerea lui Malone, deoarece, de
cele mai multe ori, traducerea este mai lunga decal originalul.
Condensarea inseamna. de ex.. eliminarea unor pasaje din text considerate plictisitoare,
obscene sau dificile dpdv politic.
A~adar, modificarea formei este des folosita ea tehnica de traducere ca reaetie fata de nevoia
de furniza mai multe detalii sau de a gasi modalitati mai scurte de se referi la anumite aspecte
evitand excesul de euvinte, sau nevoia de a evita frazele cu 0 sintaxa cOlllplicata, nevoia de a
incorpora figurile retorice, de a varia lanlul referential, etc.
Malone face 0 lista a situaliilor unde este nevoie de modificarea ordinii constituentilor din
motive de intelegere
evitarea structurilor sintactice complexe
LS ~i LT au structuri narative ~i stilistice diferite
Dar, What say you? - fie un anacronislll ironic, fie folosit in lilllbaj juridic, in instanta
Tenriile functionaliste
in anii 1990, analiza discursului a inceput sa eapete importantii in studiile despre traducere.
Exista 0 legaturn intre modelul analizei de tcxt a la Christiane Nord deoareee se faee 0 analiza
a organizarii textului dincolo de nivelul propozitiei. Dar exista ~i 0 diferenta majora, caei prin
analiza textului in stilul Christianei Nord se deserie modul in care este organizat textul
(structura ProPoziliilor, coeziunea, ete), pe cata vreme prin analiza discursului se releva modul
in care limba comunica intelesul ea ~i relatiile sociale ~i pe cele de putere. Modelul de analizil
a discursului eu cea mai mare ioOuenta este modelul functional sistemic al lui Halliday, eare
va Ii prezentat in continuare
Modelullui "allida\'
Juliane Iiouse alege drept concept central al modelului sau conceptul de registru. Exita
asemanari intre modelullui House ~i modelele funclionale, dar aceasta respinge ..conceptul de
adecvare a traducerii" in sensu I orientarii mai pronunlate spre publicul receptor,
considerandu-I fundamental gre~it. Modelullui !louse se bazeaza pe analiza comparativa a TS
~i TI', ajungand astfel la 0 evaluare a calitalii traducerii prin care se scot in evidenta gre~elile
de potrivire ~i erorile. House include 0 serie de categorii intr-un model a la Halliday de
analiza de registru a campului, continutului ~i modului. Modelul implica 0 analiza sistematica
a protilului tcxtual al TS ~i IT prin intermediul unor mijloace lexica Ie, sintactice ~i textuale .
•:. Mijloace textuale - dinamica tematica: structura tematica ~i coeziunea
legilturile dintre subordonate: aditive (coordonare prin ~i. in
plus), adversative (dar, totu~i), etc
- legaturi icon ice - paralelismul struturilor
i
-atitudinea
sociala
___ t _
in modelul Julianci House, registrul cuprinde 0 mare varietate de elemente, inclusiv unele
nemenlionate de Halliday. Campul se refera la subiect ~i aCliunea sociala ~i cuprinde mai ales
elementele lexica Ie. Conlinutul se refera la provenienla temporala, geografica ~i sociala a
autorului (a celui ce se adreseaza publicului) ca ~i la pozilia (punctul de vedere personal)
intelectuaili. sentimentala ~i afecticll a acestuia. Atitudinea sociala se refera la stil - oficial,
consultativ, neoficial.Toate acestea cuprind 0 nota de individualitate, a~a cll exista 0 pozilie a
autorului. Modul se refera la canalul ales (scris, vorbit) ~i la gradul de participare. de relalie
intre autor ~i public (de ex. monolog, dialog, etc).
Traducerea ascunsa (covert) - traducerca care, in cultura lintll.. are acela~i statut ca un text
sursll original. TS nu este legat in mod deosebit de cultura sau de publicul linta, atat TS cat ~i
TT se adreseaza direct publicului respectiv. De exemplu - un ghid turistic informativ, 0
scrisoare a unui re~edinte de com panic, un articol dintr-o pub1icalie a unei institulii
internalionalc (ONU, UNESCO, etc). Funclia unci asemenea traduceri este sll recreeze, sa
reproduca sau sa rcprezinte in textul tradus funclia pc care originalul 0 are in cadrul sau
lingvistico-cultural ~i in lumea sa discursiva. Reproducerea sau reprezentarea se petrec tara a-I
duce pe cititor in lumea discursiva a TS, a~a ca este nevoie de echivalenla la nivelul genu lui ~i
al funcliei individuale a textului, dar traducatorul aplica ceea ce Iiouse nume~te ,.filtru
cultural". modificand astfel elementele culturale pentru a da impresia ca '1'1' este un text
original. in felul acesta se pot produce modificari la nivelul limbii/textului ca ~i la nivelul
registrului. De exemplu, 0 scrisoare adresata de un pre~edinte de companie redactata in
englezil tinde sa fie mai interpersonala. a~a ca 0 traducere dintr-o alta limba unde lucrurile nu
stau a~a trebuie sa tina cont de acest element ~i sa-I adauge traducerii. Daca genul respectiv al
TS nu exista in eultura tinta, scopul traduci\torului este de a realiza 0 versiune ascunsa
(covert) mai degraba decat 0 traduccre ascunsa.
Mona Baker (In Other Words: A Coursebook on Translation 1992) a folosit ~i ea modelullui
Halliday. Baker analizeaza conceptul de echivalenta la mai multe niveluri - cuvantul. dincolo
de cuvant, gramatica. structura informaliei (temillrema), coeziunea ~i nivelul pragmatic.
Foisind analiza lui Halliday, in engleza pronumele in pozilia de subieet este lema. pc ciita
vreme in romana, fiind 0 limba pro-drop, verbul inftexionar apare in pozilia temei. iar in
engleza face parte din rema. Mona Baker aeeepta aceasta situalie ~i subliniazil modelul
alternativ de structura tematica care ia in considerare dinamismul eomunicativ. ordinea
cuvintelor ~i eare este, deci, mai potrivita limbilor eu structura VS.
Din punctul de vedere al traducatorului, elementul cel mai important al analizei structurii
informatiei in TS este faptul ea acesta con~tientizeaza diferentele relative marcate dintre ecle
doua limbi in privinla structurii temillrema. Baker considera ca astfel traducatorul devine mai
con~tient de alegerile f1Icute de scriitor (sau vorbitor) pe parcursul comunicarii ~i poate hotari
daca sa traduca folosind 0 forma marcata sau nu. Evident, calchierea unei structuri SVO
precum cea din engleza atunei cand se traduce intr-o limba VSO sau vas nu poate produce
deCal 0 tradueere monstruoasa.
Ceea ce face placere opiniei publice este sa ~tie ce va facc guvcrnul.. (stangace)
Opinia publica cste lncantata / Opiniei publice Ii face placere sa afle ce face
guvernul.. .
Coeziunea
Ca ~i In cazul structurii informatiei, ceca ce este important lntr-un text este densitatea ~i
modul In care se realizeaza legaturile de coeziune lntr-un text. Aceste legaturi pot fi diferite
lntre TS ~i IT, deoarece realizarea coeziunii nu este identica In toatc limbile.
Ex. traducerea din engleza lntr-o alta limba cu morfologie bogata a adjectivelor care, dupa
cum se ~tie nu se acorda In engleza
EN: "Fat or thin?" (Intrebarea cu care lncepe piesa lui Pinter intitulata Old Times)
Pragmatica si traducerea
Pragmatica (deiinitia Monei Baker) - studierea folosirii limbii. Studierea lntelesului, nu a~a
cum este generat de sistemul lingvistic, ci a~a cum este transmis ~i manipulat de catre
participantii la situatia comunicativa .
Ex. un paragraf despre magazinul londonez Harrods In care apar expresiile the flagship
Harrods ~i the spendid Knightsbridge store. Pentru a lntelege textul, cititorul trebuie sa ~tie ca
cele doua expresii se refera la acela~i referent din lumea reala.O traducere In Iimba unei
culturi care nu ~tie nimic despre acest magazin, coerenta se realizeaza prin repetitie (ex. the
main store Harrods; the spendid Knightsbridge store)
Ex. In 1999 -In Parlamentul Europei Comisarul Sir leon Brittan a folosit exprcsia
Let me now tllm 10 bananas, ceca cc implica faptul ca MPE erau com~tienti de disputa
comerciala dintre UE ~i SUA In problema importului de banane, dar un tert care ar auzi
aceasta propozitie nu ar ~ti la ce se refera.
in aceasta situatie. traducatorul poate presupune ca cititorii IT nu au acelea~i cuno~tinte ca
cci ai TS, fic datorita diferentelor culturale. fie pentru ca textul se traduce dupa 0 perioada de
timp cand informatia desprc mcdiul cultural nu mai este activata prin referinta .
•:. Implicalia (im(llicature) - ce vrea sa spuna autorul sau , mai dcgraba, ce implica ~i
nu ce sp"ne.
Exista ~i unii autori care adallga ~i maxima politetii - Iii politicos in comentarii (Brown ~i
Levinson 1987).
Maximele sunt in general respectate sau pot fi incalcate pentru a crea un efect umoristic.
Traducatorul are de depa~it unele probleme cand maxima manierei ~i a calitatii funC\ioneazA
diferit in cele doua limbi (EN ~i araba; EN ~i japoneza), ceaa ce inseamna ca tradllcatorlll
trebuie sa ~tie care sunt principiile operative din cele doua limbi in care lucreaza.
Basil Hatim & Ian Mason - Discourse and the Translator (1990)
- The Translator as Communicator (1997)
Cei doi alltori acorda deosebit de multa atenlie realizarii fllncliilor ideationala ~I
interpersonala ~i introduc nivelul semiotic al discursuilli in model.
Peter Newmark - tradueerea semantidi si eea eomunieativa
Doua dintre lucrarile lui Newmark ( Approaches to Translation - 1981; A Textbook of Translation -
1988) au fost larg folosite la multe cursuri de pregatire a traducatorilor, dar Newmark se indeparteaza
de linia adoptata de Nida, aceea de orientare catre receptor. Newmark considera ca succesul efectului
echivalent este iluzoriu. Newmark sugereaza inlocuirea conceptelor anterioare prin conceptele de
traducere semantica ~i traducere comunicativa.
• Traducerea comunicativa -incearca sa produca asupra cititorilor un efect cit mai apropiat
posibil de cel oblinut asupra cititorilor originalului. (Unele asemanari cu echivalenta dinamica
a lui Nida)
• Traducerea semantici'i - incearca sa redea sensul contextual exact al originalului cat mai
aproape cu putinla, atat cat permit structurile semantice ~i sintactice ale celei de-a doua
limbi.(asemanari cu echivalen\a formala a lui Nida).
Cat prive~te principiul efectului echivalent, Newmark il considera inoperant atata vreme cat textul este
in afara timpului ~i spaliului LT. (De ex. traducerea poemelor homerice. Oricine ar fi traducatorul,
oricare ar fi limba linta in care traduce nu poate spera sa produca acela~i efect asupra cititorului IT a~a
cum avea textul ascultat asupra auditoriului limbii sursa. Newmark i~i define~te concepte1e cu care
opereaza in felul unnator:
Dar, dacA apare un conflict intre cele douA forme de tradlleere, adicA dacA traducerea semantic Aar avea
ca rezultat un text anormal in LT, atunci trebuie folositA traducerea eomlinicativA. (Ex. anuntul Cdine
rail nu poate Ii tradus semantic in englezA drept Bad Dog, ci trebuie sA se apeleze la traducerea
comunicativA Beware the dog).
Scoala germanii
A fost puternic influentati'l de pa~ii tacuti de Nida spre elaborarea unei ~tiinle a traducerii. Dc ex,
Werner Koller a avut 0 contribulie importanti'l in ceea ce prive~te definirea echivalentei. in Ilicrarea
intitlilatA ..CercetAri in domeiul ~tiinlei traducerii" (1979) Koller se apleaci'l aSlIpra conceptului de
echivalenti'l ca ~i aSlIpra termenului inrudit corespondenli'l. Diferentele dintre cei doi termeni sunt
ilustrate in tabelul urmAtor.
Eehivalenta sc rcfern la perechile echivalente intre LS ~i LT. DupA pArerea lui Koller, cunoa~terea
corespondentelor indica nivelul de competenli'l in limba strAinA,dar cllnoa~terea ~i abilitalea de a gAsi
echivalenli indicA nivelul de competenta in traducere. Koller descrie cinci tipuri de echivalenla:
Reprezentanli - Vinay ~i Dalbemet (1958), Roman Jakobson (1959), Cat ford (1965).
Traducerea era vazuta ca 0 serie de operalii asupra unor unitali ale limbii (voeabular, sintaxa, stil)
pentru a transfera mesajul din LS in LT. Aceasta abordare era bazata pe dorinta de a avea 0 metoda
~tiinlificp, observabila de a justifica alegerile filcute de traducator filciind aple la strategii de transfer
predictibile la nivelul semnelor lingvistice. TOli cei menlionali mai sus pleaca de la scrierile lui
Saussure, care vede limba ca un sistem construit pe baza unor interacliuni complexe intre diferitele
unitali ale sistemului. El este cel care face diferenta dintre limbaj (capacitatea ligvistica vazuta ca
facullatea a minlii umane) ~i limba ca limba individuala (engleza, franceza).
Vinav si Dalbernel
Compara triisaturile stilistice ale limbii in diferite contexte sociale, analizeaza natura diferitelor
operaliuni de treducere ~i Ie descriu in funClie de calegorii sau tipuri de operalii la nivelul unitalilor de
limba. Fac diferen\ll dintre unitatea de Iimba ~i unitatea de traducere care funclioneaza la diferite
nivele - unitatea de giindire sau unitatea conceptuala, unitatea lexicala sau unitatea sintactica, toate
bazindu-se pc sensu I total ~i nu pe semnele constitutive individuale.Unitatea de lraducere este
manifestarea lingvistica a unitalii lingvistice, dar se supune regulilor sislemului limbii respective in
3
care trebuie sa funclioneze. Ei abordeaza pe larg diverse exemple de tipuri de unit~i, aratand ca
acelea~i realitali conceptuale sunt categorizate diferit in diverse Iimbi, ca rezultal al difercnlelor dintre
sistemele limbilor respective, acest lucru depinzind de viziunea general a asupra lumii.Vinay ~i
Dalbernet se concentraza asupra unor probleme cum ar fi, generalizarea ~i specificitatea referinlei in
diverse limbi cum ar fi franceza ~i engleza, convenliile stilistice, folosirea limbii in sensul propriu ~i
cel figurat, prezenlarea obiectiva / subiecliva a informaliei, problemele ce pot aparea ca urmare a
folosirii de false friends sau a diferentelor sintaclice.
Vinay ~i Dalbernel mentioneaza ~i conceptul de compellsare, adica recuperarea a ceea ce nu s-a pUlut
traduce inlr-o parte a textului in alta parte.Ei restrang aria de folosire a compensarii la textcle
adiacente, in sensul ca acea lrasatun'l de compensare apare doar la cateva cuvinte distanfJI de scgmentul
unde au fost probleme. Multi lraducalori considera ncpotrivita ideea ca se poate folosi compensarea ca
tehnica de a mentine echilibrul textual total.
Eg. jocul de cllvillte. Daca subiectul textului il obliga pc traducator sa raman a in domeniul jocului de
cuvinte ~i daca LT nu are cuvintele ce pot fi folosite in ace I joc de cuvinte, atunci acesta este
intraductibil.
Franceza - Le socialisme frall~ais cst Ull cadavre exquis. Ultimele doua cuvinte pot fi interpretate
literal, drept,good-Iooking corpse', .un cadavru arMor' deoarece socialismul francez este mort, dar ~i
figurat,deoarece socialismul francez era un amestec de tendinte disparate. Se pare ca nu cxista 0
maniera adccvata de a traduce acest joe de cuvinte. lata de ce s-a sugerat ca un traducator sa utilizeze
un joc de cuvinte intr-o alta parte a ICXIUluipentru a compensa aceastii pierdere.
I. imprumutul - un tremcn din LS estc folosit in LT, din motive de economie sau din cauza unei
lacune in sistemul LT, unde nu exista un tennen care sa acopere precis aceea~i combinatie de
concepte. Termenul imprumutat se folose~te pentru a crea un efect stilistic.
Eg. termenul sputnik pc care presa occidentala I-a imprumutat din rusa atunci cand ru~ii au lansat
primul satelit in spatiu; glasnost (openness), perestroika(recosntruction), nomenklatura.
Eg. marketing, leader, soft, etc
Eg. numele de marca - parfumul Bodymist lansat pc piala germana cu acela~i nume deoarece nimeni
nu Ie-a spus producatorilor ca mist inseamna balegar in germana.
lata de ce este necesar ca pentru numele de marca sa se ia cu mare grija decizia de a imprumuta,
traduce sau adapta numele.Trebuie gasit echilibrul delicat intre conotaliile potrivite, nevoia de a marca
nationaiitatea produsului ~i nevoia de a evita costurile inutile implicate de ambalaj ~i publicitate, cu
toate ca menlinerea numelui din LS poate parea un act de imperialism cultural.
2. ealcul - 0 traducere directa. cuvinl cu cuvint, a unci sintagme. in care fiecare cuvint al aceilli semn
complex, adica sintagma, folosita adesea pentru a desemna un concept specific unci culturi este tradus
literal folosind acelea~i semne ale LT. Dupa parerea lor, acest gen de traducere poate opera la nivelul
structurii sintactice, al expresiei ~i al vocabularului. In timp pot sa apara temleni noi in LT, inlocuind
sau co-existand cu termenul calchiat.De obicei calcurile apar pentru prima data in presa sau in
literatura
Eg. weekend - srar~it de saptamana; House of Commons - Camera Comunelor
Skyscraper - zgarienori,
Publicitate in limba romana - traducerea sloganurilor publicitare din engleza - pasta de dinti -
precum cemeala penetreaza creta; SCUlece- un copiluscat
3. traducerca litenllll - LT traduce cuvintele din LS in loc sa foloseasca metode de traducere mai
potrivite, deoarece nu ia in considerare creativitatea autorului textului de a folosi Iimba in mod foarte
variat. Este genul de lraducere care poate ajuta la identificarea funqiilor comparabile ale unitalilor de
sens ~i ale unitalilor lingvistice (sintactice sau lexicale) intre diverse limbi.
Eg. I have a headache - Am 0 durere de cap (de~i mai nalural este Ma doare capul)
4
Forma Ma doare capul este numita de Vinay ~i Dalbernet traducere obliea sau transpozitie. Se
folose~te cand traducerea literala
.:. produce un alt sens
.:. nu are mel un sens
.:. este imposibila din punctul de vedere al structurii limbii
.:. nu are corespondent inmctalingvistica LT
.:. are un corespondent in Ll' dar nu la acela~i nivel de limba.
Transpozitia este tehnica pc care cei doi canadieni 0 folosesc pentru a se referi la moditicarile
gramaticale in traducere.
Eg.L'economie n'a cesse de croitre. tradus ca The economy did not StOD!!rowing. ciind ar trebui sa fie
o traducere cu verb ~i adverb in engleza, adica The economy grew steadilv.
4. modulatia - variatia mesajului obtinuta prin modificarea punctului de vedere.Este foarte riscanta
daca nu se cunoa~te bine LT.Se poate petrece intre un tennen abstract ~i unul concret, 0 parte ~i un
intreg, sau prin inversarea punctului de vedere (de fapt, meta fora, metonimia, sinecdoca).
Eg. give a pint of blood - donner un peu de votre sang (abstract - concre!)
Don't be a stranger - On ne se voit plus (efect - cauza)
You can have it - je vous Ie laisse (inversarea termenilor)
Don't get so excited - Lini~te~te-te (opu~i negativi)
5. eehivalenta - traducerea expresiilor idiomatice atunci ciind cele 2 Iimbi se refera la aceea~i situatie
in moduri total diferite. Se bazeaza in primul rind pe buna cunoa~tere a limbii . Daea traducatorulnu-~i
da seama ca are de-a face cu expresii idiomatice ~i Ie traduce literal, avem de-a face eu
supratradueerea, cf. terminologiei folosite de cei doi canadieni. Probleme interesante apar la
traducerea literaturii ~i a publicitatii, cind expresia idiomatica este motivata dar nu are corespondent in
LT. in acest caz traducatorul trebuie sa gaseasca calea de mijloc ~i sa traduca sensul dar ~i sa reereeze
efectul stilistic al LS.
6. adaptarea - cea mai controversata dintre toate tehnicile propuse de Vinay ~i Dalbernet. Se
folose~te clnd cultura receptoare nu are respectiva realitate in experien\ll sa.
Eg. white as snow - cit de absurd suna in traducere intr-o cultura care nu cunoa~te zapada.
Aceasta abordare incearca sa puna la dispozitia traducatorului 0 serie de strategii ca solutii posibile
pentru problemele ce apar frecvent in traducere. Autorii nu uita sa sublinieze importanta cunoa~terii
"gramaticii ~i vocabularului, cunoa~terii tuturor nuantelor limbii straine ca ~i a tuturor resurselor limbii
mateme." Vinay ~i Dalbemet impart strategiile de traducere in trei categorii majore:
cdc care se refera la vocabular (aspecte ale vocabularului)
modul in care se combina cuvintele in propozitie (sintaxa)
mesajuI. care se leaga de factori cum ar fi situatia, contextul, sensul in context, efectul
stilistic, impactul viziunii asupra lumii ~i a diferentelor de perspectivil asupra structurii
conceptuale ~i a prezentarii infonnatiei. Include de asemenea referintele culturale
(specificitatea lor, trasferabilitatea sau posibilitatea de Ie traduce in LT)
in concluzie, cunoa~terea caracteristicilor celor douil limbi allate in contact pennite transferul
mcsajului din fonna pc care 0 are intr-o limb3 in fonna cea mai potrivita in cealalta limbil, dar
accentueazil ~i ideea ca realitatea sau experien\ll va fi interpretatil in L2 folosind fonne ~i structuri
diferite de cdc ale L 1. Baza acestor consideratii este faptul ca existil 0 realitate comunil sau cel putin
5
cu multe trasllturi in comun.Astfel, se deschide 0 noua perspectiva asupra procesului traducerii carc
depinde de comparatia intre ceca ce cei doi autori numesc lrasllturile stilistice ale celor doua limbi
aflate in contact.
Termenul shift (transfer) a aparut probabil la Catford, in lucrarea A Linguistic Theory of Translation
(1965). Catford face 0 deosebire esentiala intre corespondenta formala ~i echivalenta textuala.
Corespondenta formala - orice categorie din LT (unitate, clasa, clement structural, etc) despre care
putem spune ca ocupa aproximativ in economia LT acela~i loe ca aeeea~i categoric data in LS.
Echivalenta texlUala - or ice text sau fragment de text din LT despre care se poate observa intr-o
anumita oeazie ca este echivalentul unui text sau fragment de text dat in LS.
Astfel, eehivalenta textuala este relatioanta de 0 anum ita pereche din LT ~i LS, in vreme ce
echivalenta formala este un conceptmai general, bazat pe sistemele celor doua limbi. Atunci cand cele
doua concepte se indeparteaza ~i se indreapta in directii divergenle apare un transfer legat de
traducere. Cat ford define~te transferurile din traducere drept "abateri de la corespondenta formala in
procesul de trecere de la LS la LT".
Transferul de nivel - ar fi ceva care este exprimat prin mijloace gramatical intr-o limba ~i prm
mijloace lexicale in cealalta limba.
Ex. conditionalul din lb. franceza tradus printr-un corespondent lexical in engleza
Trois touristes auraient ete tues. ! Three tourists have been reported killed.
a. transferuri structurale - cele mai obi~nuite forme de transfer, impliea de obieei 0 forma de trasfer
in structura gramaticala.
Ex. structurile Su -V- 0 din engleza ~i franceza ( 1 like jazz. ! J'aime Ie jazz) se traduc in romana,
italiana, spaniola prin structura 10 - V - 0 (imi place jazzu!.! Me gusta el jazz,! Mi piace iIjazz)
e. transferuri de unitate sau transferuri de rang - echivalentul de traducere din LT se afla la un alt
rang in LS. Rang se refera aici la ierarhia unitatilor lingvistiee, adiea propozitie (fra711), sintagma,
euvant, morfcm
Ex.
"j
Concluzie - textele din LS ~i LT sunt echivalenti de traducere atunci cand sunt interschimbabile intr-o
situalie data.
- nu se traduc cuvinte sau form gramaticale, ci texte.Textele au conlinut ~i acela~i efect in
LT ca ~i in LS, adidl publicul LT va reactiona la fel ca cel al LS.
Probleme - prea multe statistici (echivalentul de traducere in engleza al sistemului articolelor hotarate
din francezil le/lalles este the in proportie de 65%)
- exemple deconlextualizale, inventate ~i nu luale din texte traduse realmente.
Jiii Levv (ceh, 1969) porne~te de la experienta lingvisticii structuraliste a ~colii de la Praga, analizand
traducerea ca traducere a strcturii de suprafala a TS in IT, pumind accenlul pc traducerea pocziei.
Considera ca traducerea literala este 0 aetivitate rcproductiva cill ~i 0 activitate creativa, scopul fiind
obtinerea de efecte estetice echivalente.
Importanta aceslor trasaturi pentru traducere depinde de tipul de text.De ex., lubgimea vocalelor ~i
modul de articulatie nu lrebuie sa varieze la dublarca filmelor, pc cata vreme, daca este yorba despre
un text tehnic, sensu I denotaliv esle cel mai important, a~a ca nu trebuie sa varieze.
Modelul comparativ-descriptiv al transferurilor din traducere propus de olandeza Kittv Van Leuven-
Zwart
Propune cel mai detaliat model de analiza bazata pe transferuri. Ea porne~te de la unele categorii
prop use de Vinay ~i Dalbernet ~i Levy, pe care Ie aplica la analiza descriptivaa unei traduceri. Modelul
este dublu ~i cuprinde doua laturi: mode lui comparativ si modelul descriptiv. lata trasaturile acestor
doua modele:
•:. in primul rand, pasajele alese se impart in unitati textuale comprehensibile numite transeme.
Dc ex., she sat up quickly poate fi consideral un transem al ci\rui corespondent in romana ar
fi s-a indrcptat de spate .
•:. Apoi se definesc arhitransemele, adici\ sensu I invariabil al unui transem in TS care se
folose~te drept baza unci compara\ii intre cele doua limbi. in exemplul de mai sus, ar fi a se
ridica .
•:. Se face apoi 0 comparatie a fiecarui transem separat cu respectivul arhilransem ~i se
stabile~tc astfel rclatia dintrc celc doua transcme. Daca cclc doua transcmc sunt intr-o relalie
sinonimica cu arhitransemul, nu cste nevoie dc nici un transfer. Lipsa unei relatii sinonimicc
indica aparilia unui transfcr. Ccle lrei categorii dc transferuri sunt - modulatia, modificarca
Ii lIIulatia .
•:. Modlliatia - IInlll dintrc transcmc cstc sinonirn cu arhitranscmlll, dar celi\lat difera fir dpdv
semantic sail stilistic. Exemplul de mai sus poate Ii considerat lin exemplu de modulatie
deoarece advcrbul quickly din englezi\ se pierde in sensu I sit up.
7
.:. Modificarea - ambele transeme prezinta semne de disjunclie (Ia nivel sematic, stilistic,
sintactic, pragmatic) faIAde transem.
Ex. you had to cry - te-a Tacut sa plangi
.:. Mutalia - nu se poate gasi un arhitransem deoarece s-a produs 0 adaugire, 0 eliminare sau 0
schimbare radicala a sensului in IT.
Ex. As to the boy - well, thank heaven, mother had taken him; he was mother's, or Beryl's, or
anzbod's who wanted him.
Cat despre micul slava domnului, din fericire se ocupase mama lui de el; era al ei, al lui Beryl,
sau al oricui iI dorea .
Dupa ce s-au identificat toate transferurile, dupa au fost ciasificate al nivelul microstructural, se
calculeaza numarul de transferuri din fiecare categoric ~i apoi se calculeaza efectul cumulativ folosind
un model descriptiv.
Avantaje - pasul inainte spre nivelurile mai inalte ale eonsideraliilor referitoare la discurs; incerearea
de idcntificare a normelor in funcliune
Probleme - legate de taxonomie in general, deoarece modelul comparativ este foarte complex.
Modelul este alcatuit din opt categrii diferite de transferuri cu 37 de subcategorii, intre care diferenlele
nu sunt foarte clare. Este foarte greu sa se lina evidenla acestor transferuri intr-un text foarte lung.
Folosirea arhitranscmelor este, de fapt, 0 problema de subiectivitate.
j
It" 7'-1 ~ (f/lfJj I L
Pt;ry-8T)
CursulS
Traducerca textului ca semn : dimensiunca semiotica a contextului
Entitatea semiotica dintr-un text cosnla din semne discrete: poate fi reprezentata prior-un
singur semn sau prin grupari de semne (propozitii, uterante) intreg~ sau chiar texte
intregi. Sloganuri de un rand si discursurile politice in favoarca culturii antreprenoriale
sunt prin ele insele manifestarca unui asemenca semn (element semiotic).
Cursul9
Intertextualitatea
ca dimensiune dermitorie a textului tradus (text-tinta)
* * *
J
Ianuarie 2005
Master de traduceri specializale si tcrminologie
TIPOLOGICA 1EXTULill
Coordonalor de curs : D. IODescu
CursullO
Tipologia textuluil
8 mai, 2006
Cursulll
Componentele subiectivitatii in texte neliterare
"
\
•
.
- Continutu1 mental
Expresii ale continutului mental (credinte, opinii, atitudini): verbe de tipul: a crede, a se
gandi, a gandi, complementele acestor erbe, ca purtatori de informatie si atitudine pentru
vorbire indirecta si metareprezentare, elemente anaforice si logoforice, citate (ca
elemente de vorbire directa);
• * *
Aplicatie:
Text I: Empire - How Britain made the modem world, by Niall Ferguson:
Intorduetion, p.ll-12.
Text 2: The Economist, April, 22, 2006: Defiantly poor (p.6S);
Text 3: The Economist, Apri~ 22, 2006: Special report: America's Democrats: Happy
days are here again - or are they? (p. 22).
Task: Identify the subjectivity elements in each of the texts above and show in what way
the RS and the other linguistic expressions involved in the DRTIDRS concur to
subjectivity (author, participants in the situation types, perception, point of view, etc.).
r
MAlTlMATIL
Tipologia texrului
Coordonator de curs: D. lonescu
Sem. 1.,2005
" The first assumption is that the rate of net inflow continues at at present. It had not indeed
diminished since the estimate was made. bw I am willing to suppose that. especially with the
substantially greater limitations wihich a Conservative government has undertaken to apply.
teh rate would be markedly reduced during the period in question. For the purposes of
I In Hatim&Mason's words: "The content of what we do with language rellects ideology ideology at carious
levels: at the lexical-semantic level and at the grammatical-syntactic level. To be meaningful. text features must
be viewed within the necessary social embedding of all texts, since items viewed in isolation will inevitably lack
a significant ideological import (cf. Hatim&Mason, 1990:160-161).
~
I
argument I will suppose that it falls at a steady rate from 60, 000 in 1968 to nil by 1985. In
that case, the total of that latter year would be reduced to about half-a million, that is to 3
million.
I now turn to the second and more crucial assumption, the birthrate ... There are grounds for
arguing that the immigrant birthrate is likely to rise during the next two or three decades; for
instance, the proportion of females must increase as dependants join mal workers, so that a
given total of immigrant population will yield more family units". (Enoch Powell, quoted by
Hatim&Mason, 1990).
Analiza acestui fragment Inlvta la stabilirea relatiei dintre semnele linvistice folosite si
utilizator, respectiv autorul textului. Selectiile lexico-sintactice capata 0 semnificatie
ideologica prin felul cum participa la alcatuirea sistemului pragmatic si semiotic.
Selectia lexical a
Putem identifica 0 serie de trasaturi lexicalc si sintactice in acest text. Strategia adoptata de
autor prin care se adopta 0 lexicalizare discriminatorie se traduce printr-un lexicon al relatiilor
familiale, prin care autorul dcsemneaza sau dimpotriva, conotcaza rclatiile socio-profesionale
de munca sau relatiile biologice dinte membrii unei comunitati umane mai degraba decat
relatiile de rudenie. Mai mult decat atat, se rcmarca si tendinta autorului de a descrie pe
imigranti si fenomcnul imigratiei folosind 0 temlinologie care priveste in special obiectele
neinsufletite, cum ar fi: current rate intake, the rate of net inflow, the total. a given total of
immigrant population, yield, family, family units.
Aceste trasaturi si multe altele privind selectia lexicala sau stratcgia de alegere a cuvintelor
ilustreaza pozitia ideologica a selectionerilor. Traducatorul trebuie sa fie constient de toate
aceste nuante cu iz ideologic pentru a realiza aceeasi forta semiotica si in textul-tinta.
traducerea cuvantului offipring trebuie sa fie adecvata lexical si socio-pragmatic, astfel incat
echivalentul sa aiba aceeasi conotatie ideologica: (ex. "odrasla").
Selectia sintactica
o serie de constructii sintactice sunt folosite cu efect minimalizator asupra categoriei sociale
de imigranti. In primul rand este yorba de acele constructii sintactice care permit eliminarea
participantilor umani:
- coeziunea lexicala stabilita prin folosirea unot tenneni generalizanti (superordinate), cum ar
fi: nurnarul, totalul, proportia, rata, substantive cu rol de subiect in propozitia respectiva;
- folosirea nominalizarilor cu omiterea agentului (agent deletion) - cu efect de obiectivare a
discursului, dar si cu efect "dezumanizant"): e.g. inflow.
2
,
Din nou, daca traducatorul ignora aceste strategii discursive ina ctul de traducere, risca sa
obtina un text cu 0 rezonanta diferita din punct de vedere ideologic sau social, ceea ce ar
compromite nuanta sau intentia ideologizanta a textului-sursa. Trebuie gasiti, asadar
echivalentii potriviti ata la nivel lexical cat si la nivel sintactic-structural in limba-tinta. In
luarea deciziei (traducatorul este un decident penn anent: a decision-maker/taker), traducatorul
va delibera asupra echilibrului dintre ce se pierde si ce se castiga in alegerea unui tennen a
unei expresii, lucru care nu cste niciodata prea simplu.
Cursul6
Analiza tcxtuala pleaca de la identificarea tipului de text, pentru a se inregistra toate variantelc
de mod, gen si stil care contribuie la constructia textului. Componetele textuale si
paralingvistice sunt:
1.0. Organizarea logica a continutului de idei in text: se bazeaza pe cadrul conceptual-
lexical (configurativ) si syntactic al textului (paragrafe, subtitluri, paranteze, fotografii,
grafice, diagrame, etc.).
2.0. Argumentarea (argumentation or reasoning): inlantuirea ideilor
3.0. Tcrmenii specifici domeniului (glosar tematic).
4.0. Ideologia autorului in functie de care se construieste 1.0. si care constituie legatura
dintre cititor/auditoriu si textul creat de autor.
5.0. Nivelul social de reprezentare categoriala, ce detennina stilul si chiar si registrul
textului.
* * *
Gramatica textului si structura evenimentiala: 0 tipologie a evenimcntelor complexe pnn
fuzionare conceptual a:
Directia intr-un eveniment de miscare (Mingea s-a rostogolit in vale);
Aspectul intr-o expresie temporala (inclusive adverbele de timp, aspectuale, si/sau
formele aspectuale ale verbului in cazul ca ele exista in limba rcspectiva); : Au
continuat sa vorbeasca/ Au vorbit intr-una; Au tenninat de vorbit, etc. (aspect
atelic/non-perfectiv vs. perfective/telic);
Un eveniment ce denota 0 transfonnare sau schimbare de stare: Lumanarea s-a stins;
s-a albit la fata; s-a inrosit, etc.;
Eveniment de relationare (cu lumea din jur): Au cantat, S-au inteles sa piece, Au fost
cu totii de accord cu propunerea, etc.;
Realizarea sau confirmarea realizarii unui eveniment: L-au unnarit pe hot pe strazi.
(telicitate, dar realziata lexical, nu aspectual).
3
Cu aile cuvinte, expresiile lingvistice se contureaza in jurul verbului si al satelitilor lui
(gramatica relationala, structura argumentala a verbului).
Toate evenimentele se pot grupa in complexe evenimentiale prin fuziune (conflation),
stabilindu-se 0 retea de macro-evenimente, legate intre ele dupa schema categoriala a
reprezentarilor din planul cognitiv. Macro-evenimentele sunt apoi traduse sau
reproduse in structuri sintactice proprii limbii de expresie.
Motion/Path
Temporal contour
Space outline
State change
Action correlation
Real ization
Claudia Wright reveals Israelis involvement in president Reagan's military plans in Central
America
4
,
MATr/MATrL
Tipologia textului
Coordonator de curs: D. lonescu
Sem. I., 2006
Cursul6
• • •
Gramatica textului si structura evenimentiala: 0 tipologie a evenimentelor complexe prin
fuzionare conceptuala:
Directia intr-un eveniment de miscare (Mingea s-a rostogolit in vale);
Aspectul intr-o expresie temporala (inclusive adverbele de timp, aspectuale, si/sau
formele aspectuale ale verbului in cazul ca ele exista in limba respectiva); : Au
continuat sa vorbeasca/ Au vorbit intr-una; Au terminat de vorbit, etc. (aspect
atelic/non-perfectiv vs. perfective/telic);
Un evenimcnt ce denota 0 transformare sau schimbare de stare: Lumanarea s-a
stins; s-a albit la fata; s-a inrosit, etc.;
Eveniment de relationare (cu lumea din jur): Au cantat, S-au inteles sa piece, Au
fost cu totii de acord cu propunerea, etc.;
Realizarea sau confirmarea reali7.arii unui eveniment: L-au urmarit pe hot pe
strazi. (telicitate, dar realizata lexical, nu aspectual).
Cu alte cuvinte, expresiile lingvistice se contureaza in jurul verbului si al
satelitilor lui (gramatica relationala, structura argumentala a verbului).
Toate evenimentele se pot grupa in complexe evenimentiale prin fuziune
(contlation), stabilindu-se 0 retea de macro-evenimente, legate intre ele dupa
schema categoriala a reprezentarilor din planul cognitiv. Macro-evenimentele sunt
apoi traduse sau reproduse in structuri sintactice proprii Iimbii de expresie.
•
2
r
impulse is toward firmness. It must not be rejlexive - a knee jerk - but rather thought out
and appropriate in strength 10 the task '.
Since 1981, when lv1cFariane joined the administration. he has been testing out his
theory as principal planner of usmilitary tactics in Central America. As the President's
newly appointed Middle East negotiator, he will noll' have his chance to tryout the sallie
methods in another combustible area.
(Nell' Statesman, 1983)
Conceptual frame:
traditional leadership - American leadership:
Attributes assigned to this icon:
firmness. clarity, straightforwardness
Space and event outline: This concept has been confirmed in Central America, it must be
reconfirmed in the Middle East by the same adviser, McFarlane, during Reagan's
administration;
Underlying event structure: lead, watch, impose, political and military force
Agent: US military, President, Presidential adviser(s)
Time outline: Reagan's administration: 1983;
Text tenor: the statement must be confirmed in future action
Comment (tenor): Middle East - combustible area; "a back door to war" - valoarea
metaforica a titlului
• • •
2.0. Argumentarea
a. Descrieti modul de inlantuire a ideilor in textul de mai sus);
b. Construiti un text scurt in care sa aplicati aceeasi ordine a ideilor, cu efect similar, dar
imaginand un subiect/tema diferita.
l
~
I
•
r
MATSTTL
CURS: Tipologia textului
Coordonator de curs: Daniela (onescu
Noiembrie 2006
Cursul7
1.0. Textele sunt purtatoate de ideologii, prin aceea ca autorul unui text transmite, prin
intermediul continutului, 0 anumita atitudine, 0 credinta sau 0 ideologic, un sumum de opinii
care sunt un conglomerat de pareri individuale ce capata 0 dimensiune socio-ideologica prin
actul crearii textului. Cititorul este asadar expus acestei ideologii, fie ca 0 accepta, fie ca nu.
Ea trans pare in mod inerent si in cazul ca textul trebuie tradus, trebuie sa se reflecte in mod
obligatoriu si in textul-tinta, pentru a se respecta principiul fidelitatii fata de textul-sursa.
Exista cel putin doua forme de baza de constructie argumentativa a textului: argumentarea
propriu-zisa si contra-argumentarea.
a. Argumentarea propriu-zisa: se face 0 asertiune sau se rae mai multe afirmatii, cu alte
cuvinte se emite 0 teza si se ofera apoi diverse fomle de substantializare a tezei initiale.
b. Citarea tezei unui oponent, respingerea ei si substantializarea motivelor de respingere
eonstituie earaeteristiea textelor contra-argumentative.
In eadrul celui de al doilea format prototipic, se disting alte doua structuri:
I. tipul echi-structurat, in care autorul textului semnaleaza eontrastul intre ceea ce se poate
interpreta ca fiind sustinerea unui punct de vedere (contrastive shift between what may be
viewed as a claim) si opusul acelui punct de vedere (counter-claim/contrariul opiniei) -
interpretare ce se paote face fie explicit, fie implicit (in care semnalul adversativ este
suprimat).
2. tipul cu argumentare oblica (lopsided argumentative text), in care contrariul propozitiei
(counter-proposition) este anticipata prin folosirea unui element concesiv explicit (e.g. in limp
ce, desi, in ciuda etc.).
ARGUMENT ARE
Cand un autor de text opteaza pentru unul din aeeste tipuri, nu 0 face deIoc la intamplare. Un
traducator, pin natura sa un analist de text, trebuie sa identifice modul cum se fac aceste
optiuni, cu alte cuvinte, ce strategic argumentativa este folosita in textul-sursa si cum se
construieste ea in mod inlantuit/logie, la nivelul macro, adiea la nivelul textului, luat ca
unitate compacta de analiza. Strategia argumentativa are intotdeauna implicatii foarte serioase
..
•
•
in pragmatica limbajului la nivel socio-cultural si, evident, se presupune ca si un text-tinta
trebuic sa se bucure, prin actul traducerii, dc aceleasi caracteristici lingvistice (stil, de registru,
lexico-semantic si pragmatic).
• • •
I
2
l
•
Aplicatie
Retinem faptul ca scopul Drgument dominant (predominant focus) se poate defini, in termenii
lui de Beaugrande si Dressler (1981: 162) ca fiind: functia dominanta a textului de a
ghidalorienta situatia intr-o maniera favorabila scopurilor urmarite de autorul de text. De aici,
restrangand cadrul Drgumen de referinta, putem vorbi de scop Drgument, urmarit de autor,
sau scop prin care autorul urmareste sa determine 0 schimbare in atitudinealmodul de a gandi
al cititorului (corespunzator fortei perlocutionare din teoria actelor de vorbire).
In exemplul de mai jos, textul are 0 comonenta expozitiva, dar scopul autorului este unul
Drgument, cu alte cuvinte dimensiunea dominanta administreaza si monitorizeaza constructia
textului si 0 orienteaza spre scopul final, acela de a convinge cititorul asupra modului de
evaluare (laudativa) a unui fapt Drgument in acest text.
Teme de discutie:
"The explosion lighted every peak. crevasse and ridge of the nearby mOllntain range with an
alacrity and bealily that cannot be described. It was the bealily the great poets dream abolil.
Then came the sting. the sllstained awesome roar thar warned of Doomsday and made liS feel
that we pliny things were blasphemous to dare to tamper with the forces heretofore reserved
to the Almighty".
This excerpt is taken from a report on the Trinity test (the first tests of the atom bomb
at Los Alamos). According to Lee (1992: 84), who analyses the text as an example of
"nukespeak", this kind of writing represents a more general process involving the application
of religious discourses, as if the awesome power tapped by the new weapons was of divine
origin. The text remains expository but with a heavy admixture of evaluation.
3
-
• I
•
- Grarnatica textu!ui si structura evenimentiala: 0 tipologie a evenimentelor comp!exe prin
fuzionare conceptuala:
Directia intr-un eveniment de miscare (Mingea s-a rostogolit in vale);
Aspectul intr-o expresic temporala (inclusive adverbele de timp, aspectuale, si/sau
formele aspectuale ale verbului in cazul ca ele exista in limba respectiva); : Au
continuat sa vorbeascal Au vorbit intr-una; Au terminat de vorbit, etc. (aspect
atelic/non-perfectiv vs. perfectiveltelic);
Un eveniment ce denota 0 transformare sau schimbare de stare: Lumanarea s-a stins;
s-a albit la fata; s-a inrosit, etc.;
Eveniment de relationare (cu lumea din jur): Au cantat, S-au inteles sa piece, Au fost
cu totii de acord cu propunerea, etc.;
Realizarca sau confirmarea realizarii unui eveniment: L-au urmarit pe hot pe strazi.
(telicitate, dar realizata lexical, nu aspectual).
Cu alte cuvinte, expresiile lingvistice se contureaza in jurul verbului si al satelitilor lui
(gramatica relationala, structura argumentala a verbului).
Toate evenimente!e se pot grupa in complexe evenimentiale prin fuziune (conllation),
stabilindu-se 0 retea de macro-evenimente, legate intre ele dupa schema categoria!a a
reprezentari!or din planul cognitiv. Macro-evcnimentele sunt apoi traduse sau
reproduse in structuri sintactice proprii limbii de expresie.
j
Project pentru masterlll de traducere a textllll1i literar
*
- Gramatica textuiui si structura evenimentiala: 0 tipologie a
evenimentelor complexe prin fuzionare conceptuala:
- Directia intr-un eveniment de miscare (Mil/gea s-a rostogolil iI/ mle);
Aspectul intr-o expresie temporal a (inc1usiv adverbele de timp,
aspectuale, si/sat, formele aspectuale ale verbului in cazul ca ele
exista in 1imba r~spectiva); e.g. All COIllil/llal sa l'orbeasca! All vorbil ill/r-
11110;All lermil/al de l'orbil, elc. (aspect atelic/non-perfectiv vs.
perfective/telic );
Un eveniment ce denota 0 transformare sau schimbare de stare:
Lllmal/area 5-0 slill.,; s-a albilla/ala; s-a il/rosil, elc.;
Eveniment de relationare (cu lumea din jur): Au cantat, S-au
inteles sa piece, Au fost cu totii de acord cu propunerea, etc.;
Realizarea sau confinnarea realizarii unui eveniment: L-au
unnarit pe hot pe strazi. (telicitate, dar reaiizata lexical, nu
aspectual).
eu alte cuvinte, expresiile lingvistice se contureaza in juruI
verbului si al satelitilor lui (gramatica relationala, struchlra
argumentala a verbului).
Toate evenimentele se pot grupa in complexe evenimentiale prin
fuziune (conflation), stabilindu-se 0 retea de macro-evenimente,
legate intre ele dupa schema categoriala a reprezentarilor din
planul cognitiv. Macro-evenimentele sunt apoi traduse sau
reproduse in structuri sintactice proprii limbii de expresie.
l _
Fig. 1: Structura conceptuaJa a macro-evenimentu!ui
Entity Causal-Chain Event S-relation Syntax
(Agent) framing (lexical-semantics)
Motion/Path Cause, effect
Temporal contour Affect, BuildlDestroy,
Space outline dichotomies
State change
Action correlation
Realization
TEXT TYPOLOGY
October, 2006
Course coordinator: D. Ionescu
Coursesl,j
}
4
r