IMPORTANȚA ALIMENTAȚIEI SĂNĂTOASE

Cristina Daniela Onica

Facultatea de Științe Socio-Umane și Educație Fizică și Sport
Specializarea Pedagogia învățământului primar și preșcolar
An I, semestrul I
onica.cristina-daniela@student.uvvg.ro

Alimentația sănătoasă a devenit o preocupare importantă pentru specialiști din întreaga

lume, mai ales în ultimele decenii, atât din perspectiva alimentației ca un component prioritar al
unui stil de viață sănătos, dar și din perspectiva alimentației ca mijloc de prevenire a unei boli
cronice.
Atunci când facem referire la un stil de viață sănătos, ne gândim în primul rând la o
alimentație echilibrata și, nu în cele din urmă, la activitatea fizică a organismului. Prin
alimentație echilibrată înțelegem alimentația care asigură necesarul energetic și nutritiv al
organismului, furnizând cantități optime de vitamine, minerale, fitonutrienți, proteine, glucide
complexe, grăsimi sănătoase etc. Diversitatea și calitatea produselor alimentare utilizate în
alcătuirea dietei este foarte importantă. Pe lângă aceasta, ea include repartizarea corecta a valorii
calorice la diferite mese de alimentație, în funcție de vârstă, sex, caracterul activității și efortul
fizic.[1]
În zilele noastre, bolile cronice (bolile de inima, accidentele vasculare cerebrale,
cancerul, diabetul zaharat, obezitatea) reprezintă unele dintre cele mai mari amenințări asupra
sănătății. Există dovezi științifice incontestabile care arată ca o mare parte dintre aceste boli ar
putea fi prevenite prin modificări ale stilului de viață, constând in adoptarea unei alimentații
sănătoase (echilibrată, cu suficiente fructe și legume și cu puține dulciuri, grăsimi, sare) și în
creșterea nivelului de activitate fizică. Comportamentele privind alimentația trebuie cultivate cat
mai de timpuriu. Educația privind stilul de viață sănătos în perioada copilăriei ajută la câștigarea
unor deprinderi care vor fi practicate pe toată durata vieții, favorizând menținerea unei bune stări
de sănătate pentru o perioadă cât mai lungă de timp. Copiii care învață de mici să consume zilnic
micul dejun, să mănânce fructe și legume, să facă mișcare, vor practica aceste deprinderi și în
viața de adult și își vor educa, la rândul lor, copiii pe baza acestor principii. În acest fel, investiția
în educația pentru sănătate a copiilor are efecte peste generații. [2]
“Spune-mi ce mănânci, ca să-ți spun cine ești!” scria Jean Anthelme Brillat-Savarin în
cartea “Fiziologia gustului” din 1826. Dar “a mânca” înseamnă mai mult decât “a supraviețui”.
“A mânca” este un gest care stă la baza construirii identității personale și social-culturale.
Mâncarea ne ține în viață, dar ideal este să o transformăm și într-un aliat al sănătății noastre. Este
firesc să ne întrebăm ce înseamnă o alimentație sănătoasă și foarte recomandat să urmăm sfaturile
experților în ce privește hrana zilnică. Așadar, mâncarea sănătoasă trebuie să:
- acopere necesarul de nutrienți al organismului fără să conțină o cantitate mare de factori
de risc (sare sau zahăr în exces, grăsimi saturate);
- să fie diversificată;
- să fie consumată moderat, atât cât să satisfacă necesarul energetic al organismului;
- să fie repartizată într-un număr de mese și gustări în funcție de necesarul fiecărei
persoane.
Piramida alimentară (grafic 1) reprezintă o exprimare grafică a standardelor nutriționale,
a cantităților și a tipurilor de alimente ce trebuie să fie consumate zilnic pentru a menține starea
de sănătate si pentru a reduce riscul de dezvoltare a diverselor patologii legate de alimentație.
Vechile piramide aveau limitări în ceea ce privește aplicabilitatea practică, grupele alimentare
fiind exprimate în procente din necesarul caloric zilnic. Astăzi indicațiile sunt exprimate în porții
de alimente, al căror consum zilnic va furniza nutrienții esențiali. [3]

grafic 1. Piramida alimentară

 Pentru a avea o alimentație sănătoasă și pentru a beneficia de avantajele oferite de aceasta,
este necesar să urmăm o serie de reguli:

- Să ne păstrăm plăcerea de a mânca: alimentația sănătoasă nu presupune ca anumite

mâncăruri să fie interzise, iar altele obligatorii. Trebuie doar să existe un echilibru între
alimentele din dietă, având ca scop creșterea calității vieții și minimalizarea riscului
apariției bolilor.
- Să consumăm alimente variate: cu cât varietatea alimentelor consumate este mai mare, cu
atât mai mult organismul va primi toți nutrienții esențiali.
- Să ne alimentăm corespunzător, astfel încât să ne menținem greutatea normală:
supragreutatea atrage după sine o multitudine de probleme de sănătate.
- Să consumăm o cantitate mare de cereale: contrar opiniei generale, pâinea integrală și
neagră, orezul sau pastele făinoase nu constituie alimente hipercalorice; dimpotrivă, aduc
nutrienți importanți, cum ar fi vitaminele din grupul B si fibrele alimentare, conferă
sațietate fără un aport de grăsimi.
- Să consumăm o cantitate mare de fructe și legume: acestea sunt importante surse nutritive
(vitamina C, fibre alimentare),dar și antioxidanți importanți. Orice dietă ar trebui să
conțină cel puțin 5 porții de fructe și legume.
- Să consumăm alimente care conțin o cantitate mica de grăsimi: consumul lor în exces
crește nivelul de colesterol și riscul pentru apariția obezității.
- Să consumăm doar ocazional produse zaharoase rafinate: aceste alimente au valoare
energetică foarte mare, dar un conținut nutritive scăzut.
- Să consumăm alcool cu moderație sau deloc.
- Să menținem echilibrul între aportul alimentar și activitatea fizică: este recomandat ca
adulții sa facă cel puțin 30 de minute de activitate fizică moderată în fiecare zi.

Bibliografie:

[1] Croitoru, C; Ciobanu, E, 2019, Ghid de bune practici: Alimentația rațională, siguranța
alimentelor si schimbarea comportamentului alimentar, CEP Medicina, Chișinău, p. 13;
[2] Institutul Național de Sănătate Publică, 2016, Ghid de intervenție pentru alimentație
sănătoasă și activitate fizică în grădinițe și școli, București, p. 9;
[3] Societatea de Nutriție din România, 2006, Ghid pentru alimentația sănătoasă, Editura
Performantica, Iași, p. 131.