Școala Națională de Științe Politice și Administrative

Facultatea de Management

Master MBC_Anul I/ Anul universitar 2021-2022

Disciplina: Management Strategic
Student: Zmădu Radu

TEMA#1

1. Explicați cum s-ar putea reduce gândirea inerțială în cultură românească, într-o
perspectiva strategică.
2. Explicați de ce gândirea deterministă nu poate face parte din gândirea strategică.

RĂSPUNSURI:
1. În prezent, ne confruntăm cu un fenomen de tip „end of the world”, sfârșit al lumii
internaționale așa cum am fost noi obișnuiți cu ea, schimbările fiind generate și de pandemia de
COVID-19.
Așteptările populației de la conducători sunt mici, nu mai așteptăm de la ei să facă bine, ne
mulțumim să vedem că nu fac rău.
Pornind de la definiția gândirii inertiale care „constituie forma cea mai simplă de gândire
temporală deoarece ea reflectă un prezent continuu și manifestări atemporale rezultate din
principiul inerției”( Brătianu, C.,2015, Cap.6), deducem că pentru a o reduce avem nevoie de o
abordare deschisă la noutate, la schimbări, printr-o părăsire a ideilor tradiționaliste fără a
distruge, totuși, fundamentele ce dau identitate națiunii noastre și o orientare către o constana
evoluție.
Datorită gândirii inertiale adânc înrădăcinate în cultura românească, tendința de a repeta alegerile
anterioare independent de rezultat este prezentă la tot pasul, ceea ce poate da naștere la
perseverență în alegeri necorespunzătoare. Putem, totuși, reduce gândirea inerțială:
- Alocand suficient timp pentru a gândi
Dacă nu îți aloci timp pentru a te gândi la o problema sau alegi să o ignori, conform expresiei
românești „lasă că merge așa!” atunci te pregătești pentru eșec.
Nateanglin.com are o explicație excelentă a acestui lucru în strategiile competitive:
„Planificarea scenariilor este o sugestie pentru combaterea gândirii inerțiale atunci când vine
vorba de luarea unor decizii strategice pentru a îmbunătăți afacerea. Indivizii vin cu strategii
diferite și subliniază cum s-ar putea desfășura scenariul [...]. Planificarea scenariilor permite

1
Școala Națională de Științe Politice și Administrative
Facultatea de Management
diverselor idei să fie auzite. Amploarea implicațiilor fiecărui scenariu poate ajuta la combaterea
dependentei de metodele existente și alternativele de gândire nerealiste.”

Acest lucru se aplică managementului, dar poate fi utilizat și în afara domeniului de afaceri.
Citandu-l pe Benjamin Franklin: „If you fail to plan, you are planning to fail”.
Un aspect interesant ilustrat de publicația online menționată este schimbarea modelelor mentale
(perturbarea gândirii inerțiale) în timpul situațiilor de criza. Aceste schimbări au loc adesea la
nivelul inferior al grupului, liderii ajungând la un consens cu restul forței de munca, în loc să fie
invers. Se întâmplă ca adesea liderii să fie orbiți de autoritatea lor și prea ușor îi ignora pe cei din
prima linie a problemei.
- Controlând emoțiile
Nu luăm niciodată decizii foarte bune bazate pe emoție.
De aceea îi auzim pe unii lideri afirmând în contextul actual că nu virusul (COVID-19) va avea
cel mai mare impact, ci panica. Panica nu este niciodată buna, mai ales la scara națională.
Trebuie să gândim clar, să luam în considerare faptele și să acționam pe baza informațiilor pe
care le avem.
- Practicând o comunicare eficientă
Cei mai buni comunicatori pot verbaliza idei complexe în puncte simple. Spre exemplu, făcând
referire la pandemia în care ne aflăm, indiferent de jargonul tehnic pe care îl citim, există
aproximativ cinci pași simpli de igienă pentru a reduce răspândirea Coronavirusului.
Comunicatorii eficienți asculta toate părțile, interpretează informațiilor care le sunt prezentate,
pun întrebări și, în sfârșit, sunt empatici. A avea o mentalitate unilaterală este periculos.
Eliminarea în totalitate a gândirii inerțiale nu este posibilă și nici benefică mai ales atunci când se
iau în discuție rezolvări simple ale problemelor cotidiene, de rutină, dar când vine vorba despre
viitor avem nevoie de însemnate eforturi intelectuale, pentru că strategia este în primul rand un
demers de gândire, pentru a reduce gândirea inerțială spre beneficiul României și implicit al
nostru, al tuturor.

2. Modelul de gândire deterministă este definit pe dimensiunea incertitudine. „El operează pentru
condițiile de limită în care evenimentele sunt certe, iar incertitudinea este egală cu zero. Aceasta
înseamnă că evenimentul se întâmplă, probabilitatea fiind egală cu unitatea sau că evenimentul
nu se întâmplă, probabilitatea lui fiind zero. Gândirea deterministă este confortabilă pentru că
elimină incertitudinea din calculele noastre și, respectiv, riscul asociat ei” ( Brătianu, C.,2015,
Cap.6).

2
Școala Națională de Științe Politice și Administrative
Facultatea de Management
Acest model de gândire își are o aplicabilitate largă și dovedit eficientă în spectrul științelor
exacte, acolo unde în aceleași condiții date, fenomenele au mereu aceeași finalitate. Acolo unde
problemele sunt mai complexe, iar incertitudinea joacă un rol definitoriu asupra evoluției
diverselor procese, este introdus riscul. Acesta din urma nu poate fi gestionat printr-un model de
gândire ce exclude din start incertitudinea.

Datorită sistemului edcational, prezent în societatea noastră, ne este puternic imprimat modelul
de gândire deterministă.
Gândirea strategică este pur și simplu un proces de gândire intenționat și rațional care se
concentrează pe analiza factorilor și variabilelor critice care vor influența succesul pe termen
lung al unei afaceri, al unei echipe sau al unui individ.
Gândirea strategică include anticiparea atentă și deliberată a amenințărilor și vulnerabilităților de
care să ne protejăm și oportunităților de urmărit. În cele din urmă, gândirea strategică duce la un
set clar de obiective, planuri și idei noi, necesare pentru a supraviețui și a prospera într-un mediu
competitiv și în schimbare. Acest tip de gândire trebuie să țină seama de realitățile prezentului și
de dimensiunea temporală, fară a percepe viitorul ca pe o extrapolare a prezentului.
Gândirea strategică necesită cercetare, analiză, inovare, abilități de rezolvare a problemelor,
abilități de comunicare și conducere.
Peisajul competitiv se poate schimba rapid pentru orice organizație. Noile tendințe pot apărea
rapid și vă impun să profitați de ele sau să rămâneți în urmă. Încorporând gândirea strategică in
viața de zi cu zi vei deveni mai abil în a anticipa, a prognoza și a valorifica oportunitățile.
A introduce gândirea deterministă în gândirea strategică, înseamnă a crea o distorsiune de fond a
celei din urmă. Gândirea determinista ignoră incertitudinea, excluzând astfel riscurile asociate.
Orice consecință a evenimentului poate fi gândită ca: 2 × 2 = 4. Egalitatea este un factor
dominant între toate concluziile acestui tip de gândire. Distorsiunea apare din rigiditatea gândirii
deterministe de a lua în calcul incertitudinile.
Acest model nu se poate încadra în perimetrul gândirii strategice, el lucrează cu evenimente certe
și oferă tot timpul aceleași concluzii, rezultate în urma procesării datelor de intrare și ipotezelor.

Referințe bibliografice:
Brătianu, C. (2015). Gândirea strategică. Editura ProUniversitaria, București.
https://rtsa.ro - REVISTA TRANSILVANĂ DE ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE nr. 1(3)/2000
https://www.nateanglin.com