Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STRATEGIILE DE COMUNICARE
1. Noţiunea de strategie
2. Triada: problemă-scop-obiectiv
3. Parametri asociaţi
4. Sarcinile comunicării
5. Proporţia de reuşită
6. De la obiective, la rezultate
7. Concluzii
l. Noţiunea de strategie
j
SUPERFICIAL PROFUND
i
UNIC 1 2
REPETAT 3 4
Exemple:
1 - vaccinarea împotriva hepatitei A şi B;
2 - semnarea unei scrisori de protest împotriva utilizării ceanurilor în
proiectul Roşia Montană;
3 - închiderea robinetului în momentul bărbieritului pentru a limita
risipa de apă (mesajul companiei APA NOVA);
4 - obişnuiţa de a bea cafea.
1
Lindon, D. Marketing politique et social, Paris, Dalloz, 1976
2
Spre exemplu, campania intitulată “Puterea laptelui”
3
2. Triada: problemă-scop-obiectiv
• a combate un adversar;
• a pregăti o fuziune;
• a spori cifra de afaceri etc.
Definirea problemei o va realiza relaţionistul (profesionistul în
comunicare), care trebuie să se asigure de pertinenţa ei. Vom presupune că
acesta a identificat “n” probleme:
P1, P2,…Pn
O dată identificate preocupările (problemele), ele trebuie situate într-un
context mai general pentru a le înţelege mai bine, în toate dimensiunile lor. De
aceea, primul demers al relaţionistului (după stabilirea problemei) este
familiarizarea lui cu starea de fapt. Cu alte cuvinte el va recurge la analizarea
situaţiei initiale So, asociată organizaţiei Σ. Elementele stării So se referă la
cunoaşterea:
• organizaţiei Σ (statut, istoric, misiune, imagine, cultură etc.);
• bunurilor/serviciilor/ideilor;
• publicurilor (Π) şi modului cum percep ele organizaţia Σ;
• mediului (economic, social, politic, cultural)
• strategiilor anterioare de comunicare.
Cunoaşterea elementelor stării So, permite relaţionistului să realizeze o
bună fundamentare a planului de comunicare. Identificarea stării So este
indispensabilă deoarece toate etapele următoare ale planului se vor corela cu
aceasta.
Folosind tehnici specifice analizei diagnostic (SWOT )3, relaţionistul şi-a
creat deja un contur foarte exact al preocupării, al problemei, al provocării care
trebuie gestionate. Prin urmare, punctul iniţial al planului de comunicare îl
constituie identificarea stării actuale de lucruri So (vezi Fig.1.).
SWOT
ORG. m ν (comm) m PT
(Σ) (Π)
So x x SF
Plan de comunicare
GENERAL PARTICULAR
(Gj) (Oj)
Un scop “G” poate să corespundă mai multor organizaţii Σ1, Σ2…, în timp
ce un obiectiv “O” este propriu unei anumite organizaţii Σ.
4
vezi A. Rogojanu – Comunicare şi limbaj economic, Ed. ASE, Bucureşti 2003
6
3. Parametri asociaţi
5
potrivit declaraţiei Asociaţiei Patronale a producătorilor de lapte
7
SCOP OBIECTIV
(Gj) (Oj)
ΠK σj s1,2,3 ρ t
4. Sarcinile comunicării
s(Πk)
+ s3
s1 s2
o to t1 t2 tF t
Fig. 3 Succesiunea: s1 – s2 – s3
+
Trecerea de la s2 la s3 presupune o anumită durată deoarece sunt persoane
care se hotărăsc cu greu să treacă de la idee (atitudine pozitivă) la faptă.
Relaţioniştii folosesc diferite tehnici diferenţiate în raport cu domeniile. Incitând
să treacă la acţiune fără a cunoaşte bine atitudinea publicului Πk ne putem trezi
cu decepţii. De ce se mizează mult pe s3? Deoarece supravieţuirea organizaţiei Σ
depinde de comportamentul publicurilor sale (Πk). De aici strădania ei, apelând
la relaţionişti, de a influenţa deciziile acestor publicuri.
Un partid politic (respectiv alianţa PNL-PD) nu se poate mulţumi să-i
convingă pe alegători că programul său economic este cel mai bun. El trebuie să
stimuleze (mai ales în rândul “indecişilor”) un comportament orientat spre
aderarea la acest program. Absenţa unui comportament dorit din partea
publicurilor-ţintă (Πk) va pune în discuţie existenţa organizaţiei Σ (în cazul
nostru consolidarea poziţiei în Parlament).
În orice caz, opţiunea pentru o anumită sarcină de comunicare (s1, s2, s3)
urmează logica specifică fiecărui individ aparţinând Πk (vezi Fig.4).
6
Disconfort psihic (contrarietate, perplexitate, nedumerire etc.) generat de o
idee, informaţie, comportament contrare aşteptărilor.
10
Produs
Serviciu
Cauză
Idee
6. De la obiective, la rezultate
7
Întârzieri în plata salariilor, condiţionarea cumpărării produselor European
Drinks, racolarea de turişti pentru cazare, intensificarea muncii (norme sporite)
etc.
12
7. Concluzii
De exemplu: