1. Enumerați epiteliile stratificate și indicați localizarea lor.

Epiteliile stratificate, în funcţie de forma celulelor din stratul superficial, pot fi:
cornificate(cheratinizate), necornificate şi de tranziţie.
Epiteliul pavimentos stratificat cheratinizat alcătuieşte stratul superficial al
pielii.
Epiteliul pavimentos stratificat necheratinizat acoperă suprafeţele umede,
supuse acţiunilor mecanice (cavitatea bucală, esofagul).
Epiteliul stratificat de tranziţie tapetează pereţii vezicii urinare, ai uterului,
porţiunea superioară a uretrei.

2. Indicați tipurile de țesuturi conjunctive.

În funcţie de raportul dintre componente, ţesuturile conjunctive se împart în
câteva tipuri: ţesut conjunctiv propriu-zis – lax şi dens; ţesut conjunctiv cu
proprietăţi speciale – elastic, reticular, mucos, adipos, sângele şi limfa; ţesut
cartilaginos şi ţesut osos.

3. Enumerați tipurile de țesut cartilaginos și indicați

localizarea lor.
Se disting trei tipuri de cartilagii: hialin, elastic şi fibros. Cartilagiul hialin
înveleşte capetele oaselor unite mobil, se întâlneşte în septul nazal, laringe,
trahee, bronhii ş.a. Cartilagiul elastic se găseşte în epiglotă, pavilioanele
urechilor, laringe, iar cel fibros formează discurile intervertebrale.

4. Explicați diferența dintre țesutul osos compact și țesutul

osos spongios.
În ţesutul osos compact, celulele osoase sunt amplasate concentric în jurul
canalului Havers, constituind sistemul haversian – unitatea morfologică şi
structurală a ţesutului osos compact. Acest tip de ţesut osos formează diafizele
oaselor lungi, stratul de la suprafaţă al epifizelor oaselor scurte şi late. În ţesutul
osos spongios, celulele osoase sunt dispuse rarefiat. Din acest ţesut sunt formate
epifizele oaselor lungi, oasele plate.

5. Prin ce se deosebește țesutul muscular cardiac de celelalte

tipuri de țesuturi musculare?

Toate fibrele muşchiului cardiac formează o reţea unică. Datorită unei astfel de
structuri, muşchiul cardiac se supune legii „totul sau nimic”: la excitaţie
„răspund” sau toate fibrele muşchiului cardiac, sau nici una, pe când la muşchii
netezi și striați fiecare fibră se excită în mod izolat.

6. Din ce este alcătuit țesutul nervos?

Ţesutul nervos este alcătuit din două tipuri de celule: neuroni – unitatea
structurală şi funcţională a sistemului nervos –, şi celule gliale. Neuronul constă
din corp şi prelungiri. Corpul se compune din membrană (neurilemă) şi
citoplasmă (neuroplasmă). În citoplasmă se află organitele celulare şi un nucleu,
de obicei central, cu unul sau mai mulţi nucleoli. Organite specifice neuronului
sunt corpusculii Nissl (corpii tigroizi), cu rol în metabolismul neuronulu, şi
neurofibrilele care determină forma acestuia şi conduc impulsul nervos.
Prelungirile neuronului sunt: dendritele – prelungiri scurte şi foarte ramificate,
care conduc impulsul nervos spre corpul neuronului –, şi axonul – o prelungire
unică, lungă, care se ramifică în porţiunea terminală şi conduce impulsul nervos
dinspre corpul neuronului. Celulele gliale se află printre neuroni şi îndeplinesc
mai multe funcţii: de susţinere, de apărare şi de nutriţie. De asemenea, ele se pot
divide, ocupând locul neuronilor distruşi. Ţesutul nervos formează
componentele sistemului nervos: creierul, măduva spinării şi nervii.