Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Medicina de familie ca specialitate. Definiţia medicinii de familie şi a asistenţei medicale primare. Obiectivele şi
metodologia medicinii de familie. Locul medicinii de familie în medicina modernă.
Definitia medicina de familie (WONCA, OMS):
specialitate
actiuni terapeutice, profilactice, educationale, de recuperare
disciplina academica, stiintifica aspect educativ, de cercetare
AMP si continua
promovare sanatate individ, familie, colectivitate
Obiectivele MF:
1) om sanatos
2) om bolnav
3) profilaxia I, II, III, specifica
4) patologia sociala (somaj, saracie, etc)
5) coordonare cu:
medicina specializata
ambulanta
servicii paraclinice
Metodologia MF:
MF (AMP) AM Specializata
orientare clinica orientare paraclinica
spre comunicare spre investigatii
tehnica redusa tehnica avansata
AM Continua AM Sporadica
sinteza analiza
2. Istoricul dezvoltării medicinii de familie în lume şi în Republica Moldova. Rolul Instituţiilor Internaţionale
(WONKA, EURACT) în implementarea practicii medicinei de familie.
1978: Conferinta de la Alma-Ata, Kazahstan
1984: Biroul Regional European (38 de sarcini pentru sanatatea fiecarui cetatean)
1996: Conferinta de la Liubleana, Slovenia
RM
1988: program de specializare 6 luni
1993: Ordin 40 MS: medicina de familie = specialitate
instruire postuniversitara – internatura de 1 an
1997: 2 Hotariri de Guvern (668, 1134) + 1 Ordin MS (200)
Hotărârea Guvernului R. Moldova Nr.668 „Cu privire la aprobarea Concepţiei reformării sistemului asistenţei medicale în RM în
condiţiile economice noi pentru anii 1997 – 2003”.
Hotărârea Guvernului RM Nr.1134 „Cu privire la dezvoltarea Asistenţei Medicale Primare”.
Ordinul Ministerului sănătăţii RM Nr.200 „Privind reforma medicinii primare în R. Moldova”.
2003: instruirea medicala continua
2007: MF = disciplina universitara obligatorie
Ordinul MS Nr. 404 „Cu privire la delimitarea juridică a AMP la nivel raional”
2010: reevaluarea unor concepte ordin MS despre AMP
WONCA = World Organisation of National Colleges, Academies (= World Organisation of Family Doctors),
1972 EURACT = European Academy of Teachers in General Practice and Family Medicine, 1992
3. Rolul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în reformarea sistemelor de sănătate. Declaraţia de la Alma-Atâ şi Carta
de la Liubliana.
Declaratia de la Alma-Ata 1978
AMP = rol-cheie in sistemul de sanatate
definitie AMP
minim AMP:
educatia despre cele mai raspindite boli si tratament
tratament adecvat pt bolile cele mai frecvente
provizia cu medicamente esentiale
imunizarea impotriva celor mai frecvente maladii infectioase
preventia si controlul bolilor endemice locale
planificarea familiei, ingrijiri mama-copil
aport adecvat cu apa, alimente
definitia sanatatii, sanatatea = drept uman fundamental
importanta altor factori decit medicali in sanatate: economici si sociali
participarea individului, comunitatii in activitatea sistemului de sanatate!
pînă în anul 2000 statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii vor elabora şi implementa o politică, care ar
asigura accesul deplin la serviciile curative calitative, bazate pe medicina primară, susţinută de medicina secundară şi
terţiară
4. Actele normative de stat ale implementării medicinii de familie şi reformei Asistenţei Medicale primare în
Republica Moldova.
1988: perfectionarea de 6 luni primele loturi de MF (Edinet, Anenii-Noi, Chisinau)
1993: MF = specialitate
1997: rezidentiat, baza academica de instruire (ProSan, Clinica Universitara)
1998: fondare catedra MF
2003: instruirea medicala continua
2007: MF = discpilina universitara obligatorie; organigrama sistemului raional al sanatatii
2010: profesiograma MF
5. Deosebirile dintre Asistenţa Medicală Primară şi Asistenţa Medicală specializată. Conlucrarea medicului de
familie cu ceilalţi specialişti.
AMP AMS
orientare spre sanatate orientare spre boala
pacient in aspect integral obiect de studiu – organul
preventie tratament
AM prim contact AM secundara
AM Continua AM sporadica
mai ieftin mai scump
1) management AMP
2) asistenta centrata pe pacient
3) deprinderi medicale propriu-zise
4) abordare comprehensiva
5) abordare holistica
6) orientare spre comunitate
Aspecte ale activitatii MF:
contextual
atitudinal
stiintific
7. Accesibilitatea la asistenţa medicală primară. Managementul primului contact. Asigurarea continuităţii asistenţei
medicale.
Vizite la domiciliu:
1. Urgentelor medico-chirurgicale
2. Copiilor în vârsta de 0-5 ani aflaţi sub tratament
3. Persoanelor asigurate cu insuficienta motorie a membrelor inferioare
4. Bolnavilor în faza terminala sau cu afecţiuni grave care necesita examinare, supraveghere şi tratament
5. Persoanelor, care au solicitat serviciul de asistenta medicala urgenta şi solicitarea a fost transmisa pentru deservire medicului
de familie
6. Persoanelor asigurate de orice vârsta după externare din secţiile spitaliceşti, care necesita supraveghere în dinamica la domiciliu
7. Depistarea contactelor cu boli contagioase, organizarea şi efectuarea masurilor antiepidemice primare în focarele de boli
contagioase
8. Supravegherea medicala şi tratamentul preventiv al contactelor
2. Sarcinile de management in practica MF după definiţia EURACT. Medicina de prim contact. Noţiune de portar
pentru utilizarea raţională a resurselor sistemului de sănătate.
Procesul de management in practica MF:
1) formularea obiectivelor
2) definirea populatiei deservite in centrul medical
3) evaluarea necesitatilor, cerintelor, resurselor
4) determinarea prioritatilor
5) formularea politicilor
6) evaluarea performantelor
3. Modele de organizare a serviciilor de asistenţă medicală primară, centre medicină de familie. Practica MF în
grup, individuală. Organizarea serviciilor de AMP în Moldova.
CMF: 40-80 mii
CS: 4,5-11,5 mii
OMF: 900-3000
OS: <900
4. Rolurile şi funcţiile de management în practica MF. Aspecte ale managementului clinic, a practicii medicale şi
personal medical. Calităţile de lider ale MF.
5. Componenţa echipei de asistenţă medicală primară (contact clinic cu pacienţii) şi rolurile membrilor echipei AMP
/ MF. Sarcinile şi motivarea membrilor echipei MF. Beneficii de abordare în echipa a lucrului în MF.
Echipa = grup de persoane care lucreaza in comun pentru atingerea unui scop comun.
Echipa multidisciplinara: se bazează pe faptul ca abilităţile diferitor profesionişti sporesc creativitatea, promovează inovaţia şi
gândirea deschisa a membrilor echipei, oferă soluţii comprehensive şi stabilitatea echipei. Echipa interdisciplinara:
interacţiunea diferitor specialişti, aplicând tehnici de interacţiune în situaţii reale de practica.
Echipa transdisciplinară: interacţiunea specialiştilor din diverse discipline, adaptându-se şi folosind reciproc resursele
pentru operare în legătura logica.
Componenta echipei MF:
medicul de familie
asistentele medicale
moasa
secretar, receptionist
personal non-medical
1) inregistrare pacienti
2) identificare problema pacient
3) contributie la consultatie
4) semnalare urgente medicale
5) efectuare tratamente indicate de MF in oficiu/domiciliu
6) pregatire cabinet de lucru al MF
7) sterilizare echipament
8) educatie sanitara
9) evidenta materiale, aparataj
1) evidenta gravide
2) vizite la domiciliu gravida, lehuza
3) imunizare gravide
4) consult OBG in caz de necesitate
6. Organizarea fluxului de pacienţi în practica MF. Asigurarea accesului la servicii de AMP.
Organizare flux de pacienti:
cabinete de triaj
lucrul asistentei medicale
sistem informational de planificare a
7. Folosirea sistemului informaţional pentru gestionarea informaţiilor şi organizarea lucrului în practica MF.
Sistem informational = mecanism de colectare, procesare, analiza si transmisie a informatiei necesare pentru organizarea
serviciilor de sanatate si pentru cercetare si predare.
Tipuri de informatii in CMF:
clinice:
fise medicale individuale
registre de morbiditate, mortalitate
inregistrare vizite
epidemiologice
administrative
9. Pachetul de servicii medicale acordate la nivelul AMP. Servicii curative acordate de medicul de familie în cadrul
asigurărilor medicale obligatorii.
1) consultaţie medicala (anamneza, examen clinic) în caz de boala sau accident, stabilirea diagnosticului, recomandarea
investigaţiilor de laborator şi instrumentale prescrierea tratamentului, acordata, la solicitare persoanei, ori de câte ori are
nevoie aceasta în baza datelor obiective
2) manopere de mica chirurgie în stările urgente, la indicaţii medicale tratamentul chirurgical al plăgilor, inclusiv
suturarea plăgii şi aplicarea pansamentului, disecţia panariciului, furunculului (cu excepţia localizărilor în regiunea
capului şi gâtului), extragerea corpilor străini din ţesuturile moi, localizate superficial
3) tratament injectabil
4) prescriere de tratament medical şi igienico-dietetic, inclusiv a medicamentelor compensate, în tratament ambulatoriu,
cu sau fără contribuţie personala
5) monitorizarea tratamentului şi a evoluţiei stării de sănătate a bolnavilor cronici, inclusiv a invalizilor
6) prescrierea, prin bilet de trimitere, a investigaţiilor paraclinice
7) referirea (trimiterea) pacientului catre specialiştii de profil
8) luarea în evidenta a bolnavului TBC confirmat de medicul specialist de profil şi a persoanelor contacte din focarele
TBC, supravegherea şi aplicarea strict observata a tratamentului în condiţii de ambulator, până la scoaterea din evidenta
9) asistenta medicala la domiciliu
10. Pachetul de servicii medicale acordate la nivelul AMP. Servicii preventive acordate de medicul de familie in
cadrul AOM.
1) promovare educativa a sanatatii
2) supraveghere dezvoltare copil
3) imunizare
4) testare la tuberculina
5) ingrijire gravide, lauze
6) planificarea familiei
7) controlul medical anual, examene profilactice
11. Pachetul de servicii medicale acordate la nivelul AMP. Servicii medicale urgente acordate de MF în cadrul
AOM. Asistenta medicala în cazul urgentelor medico-chirurgicale (anamneza, examen clinic, medicaţie – din trusa de urgenta),
în limita competentei MF şi posibilităţilor tehnice medicale.
Solicitare ambulanţa pentru cazurile care depăşesc competenta medicului de familie şi posibilităţile tehnice medicale, sau
pentru trimiterea câtre medicul specialist de profil din serviciul de ambulator pentru internare în spital.
12. Pachetul de servicii medicale acordate la nivelul AMP. Servicii medicale de suport acordate de MF în cadrul
1) expertiza incapacităţii temporare de munca, inclusiv eliberarea şi evidenta Comisiei Medicale Consultative
2) organizarea trimiterii la Consiliul de Expertiza Medicala a Vitalităţii (CEMV), inclusiv completarea documentelor
3) eliberarea şi evidenţa certificatelor medicale despre starea sănătăţii, pentru îngrijirea copilului bolnav,
adeverinţelor medicale, certificatelor de deces etc.
4) activităţii de evidenta, completare şi tinere la zi a documentaţiei medicale primare şi statistice medicale spre a fi
prezentate MS şi CNAM
etica = disciplina care se preocupa de problemele morale ridicate de cercetarea biologica, genetica, medicala
1. Particularităţile deciziei etice în practica medicului de familie.
1) premiza initiala = ce trebuie si ce nu trebuie de facut in acest caz
2) definirea motivatiilor (medicale, sociale, legale, personale) pt sustinerea premizei initiale = argumentul etic al premizei
3) elaborarea contrapremizelor
4) alegerea finala
dilema etica = alegerea intre 2 sau mai multe principii etice legale, respectiv cu compromiterea unuia dintre ele
2. Principiismul ca metodologie a eticii medicale, caracteristică, viziuni critice.
principiism = abordarea in baza de principii = metodologie primara in etica = aplicarea unui set restrins de principii pt toate
dilemele etice
e considerata simplista, nu tine cont de contextele culturale, economice,
sociale cele 3 principii initiale:
1) respectul fata de persoana
2) binefacerea
3) justitia
3. Cele patru principii de bază (seculare) ale bioeticii medicale. Caracteristica scurtă.
autonomia = pacient competent (apt de a percepe informatia, de a o evalua si de a lua decizii), acordare consimtamint informat alegere
intentionata, neinfluentata, rationala
informarea corecta
conditia de baza a autonomiei
nedaunarea = non nocere
binefacerea = corelatii: paternalism, privilegiul terapeutic
justitia
4. Bioetica medicală şi deontologia medicală, caracteristici, interrelaţii.
5. Autonomia pacientului şi consimţimântul informat, caracteristici, principii de utilizare practică în activitatea
medicului de familie. Consimţământul informat explicit, tacit, implicit şi prezumtiv.
autonomia = dreptul unei persoane la autodeterminare, independenta, libertate; dreptul fiecarei persoane de a lua decizii ce tin de
ea insasi
consimtamint informat asigurare autonomie pacient, acorda pacientului putere juridica
explicit
tacit
implicit
prezumtiv
generic
specific
1) competenta pacientului
2) informarea adecvata
3) decizia benevola
6. Luarea deciziei pentru minor. Noţiunea de minor „emancipat”. Rolul copilului în luarea deciziilor în practica
medicală.
impartirea responsabilitatii intre medic si reprezentantii legali ai
copilului permisiunea parinteasca informata + acordul pacientului
7. Convenţia Naţiunilor Unite despre Drepturile copilului şi decizia etică pentru copil, opinii, contradicţii.
3 valori de baza:
1) rolul central – familia
2) luarea deciziilor respectind interesul major al copilului
3) implicarea copilului in procesul de luare a deciziilor
8. Luarea deciziilor pentru pacientul fără discernământ. Decizia surogat.
Directiva in avans, rationamentul de substituire, decizia in interesul major al
pacientului. Decizia surogat:
parinti incompetenti
divergente intre parinti
9. Principiul de sinceritate în practica medicului de familie. Dreptul pacientului la adevăr. Înşelarea „cu bună ştire”,
atitudine, caracteristici.
teoria deontologica: minciuna e inacceptabila
teoria teologica: minciuna poate fi permisa cind un alt principiu al eticii e mai important
veridicitatea = obligatia de a dezvolta o relatie de incredere intre medic-pacient, prin comunicarea adevarului
10. Principiul de confidenţialitate. Dificultăţi de aplicare practică. Excepţii de divulgare a informaţiei private,
exemple.
incuviintarea pacientului
implicarea legii
persoana in pericol
Cadrul confidentialitatii = acordul clientului si concordanta cu cadrul legal
11. Principiul nedăunării şi binefacerii. Principiul dreptăţii. Caracteristică scurtă.
nedaunarea – mai putin pozitiva decit binefacerea
principiu de proportionalitate, principiul efectului dublu
1. Daţi caracteristica modelelor utilizate în definiţia sănătăţii. Explicaţi esenţa lor. Descrieţi avantajele şi
dezavantajele.
Hipocrate: stare de echilibru intre corp, minte, mediu
supravietuire
starea libera de boli
abilitatea de a exercita activitati cotidiene
senzatia de fericire si prosperitate
3. Enumeraţi şi caracterizaţi factorii care determină sănătatea. Care este ponderea lor în condiţionarea sănătăţii?
Lalonde, ministrul sanatatii in
Canada: biologia umana
mediul ambiant
stilul de viata
organizarea asistentei medicale (15%)
4. Enumeraţi şi caracterizaţi factorii sociali care influenţează sănătatea.
1) gradientul social
2) stresul
3) conditiile de dezvoltare in copilarie
4) izolarea sociala
5) locul de munca
6) somajul
7) suportul social
8) dependenta de substante
9) alimentatia
10) transportul
5. Descrieţi elementele conceptului contemporan al determinantelor
sănătăţii. individ: factori biologici + comportament
mediu: factori fizici + sociali
politici in domeniul sanatatii, acces la servicii calitative de asistenta medicala
6. Daţi explicaţie relaţiilor dintre capacităţile funcţionale ale organismului în relaţie cu sănătatea şi boala. Din
perspectivă cărui model utilizat în definiţia sănătăţii este abordată problema?
7. Caracterizaţi etapele de tranziţie de la sănătate la boală. Numiţi activităţile medicului de familie relevante
etapelor enumerate.
faza de sanatate
faza de susceptibilitate
pragul de imbolnavire
stadiul asimptomatic
semne si simptome
pragul de adresare la
medic evolutia clinica
pragul diagnosticului
clinica desfasurata
pragul de
vindecare complicatii
pragul de supravietuire
8. Daţi explicaţie relaţiilor dialectice dintre sănătate şi boală.
deteriorarea simptomatica a sanatatii apare dupa 70% pierdere capacitate
maximala 20-40% = zona dintre disabilitate si supravietuire
9. Caracterizaţi elementele principale ale modelului de „încredere în sănătate” în schimbarea comportamentală. La
ce întrebare se obţine răspunsul utilizând acest model?
2 tipuri de abordare teoretica in schimbarea comportamentului de sanatate a individului:
teoria explicativa, de cercetare a problemei modificarea factorilor
teoria schimbarii, actiunii
Din teorii rezulta modelele. La moment – 9 modele.
Activitatile de promovare a sanatatii sunt imposibile fara componenta de schimbare a comportamentului.
11. Enumeraţi şi caracterizaţi elementele constructului celor 5 „A” utilizat în consilierea comportamentală.
Obstacole in aplicarea interventiilor de modificare a comportamentului:
insuficienta timp
instruire insuficienta personal
neincredere in fortele proprii
remunerare insuficienta
cerere redusa din partea pacientilor
insuficienta resurse de suport
bariere necesitate abordare generala consistenta construct 5A
ASSESS (evalueaza)
ADVISE (propune, sa sfat)
AGREE (obtine acordul)
ASSIST (ajuta)
ARRANGE (organizeaza)
12. Enumeraţi şi daţi caracteristica criteriilor utilizate în stabilirea diagnosticului de sănătate. Argumentaţi
importanţa stabilirii diagnosticului corect al stării de sănătate.
Obiectivul principal: pastrarea sanatatii si prosperitatii populatiei pe un termen cit mai lung.
Obiective secundare: imbunatatirea in domenii concrete:
factori de risc
elaborare politici
dezvoltare infrastructura
schimbare mediu
dezvoltare deprinderi
participare comunitate
16. Enumeraţi şi caracterizaţi trei roluri-cheie în domeniul sănătăţii pe care le joacă medicul de familie la nivel
comunitar în promovarea sănătăţii şi profilaxia maladiilor.
lider
persoana de influenta
comunicator
Model biopsihosocial:
fondator – George Engel
centrat pe pacient
abordare holistica, exhaustiva
rezultat: dezvaluirea a 4 caracteristici a bolii
1) sentimentele pacientului referitor la problemele de sanatate
2) ideile lui despre ce este rau
3) efectele bolii asupra activitatilor zilnice
4) asteptarile fata de medic
6) Încheierea sesiunii
planificare vizite ulterioare
verificare finala
5. Deprinderile de comunicare necesare medicului de familie pentru un consult efectiv în cadrul etapelor de
consultaţie.
Deprinderile de comunicare care rezultă în expresia spontană a gândurilor pacientului includ şase elemente de bază:
- tăcere
- încurajare nonverbală
- răspuns neutral (facilitare nonverbală)
- reflectarea (ecou)
- cerere
- recapitulare (rezumare)
Tehnici non-verbale:
contact vizual adecvat
folosirea adecvata a spatiului orizontal si vertical intre medic si pacient
postura corpului
intrebari deschise
intrebari inchise
facilitare nonverbala
precizare, directionare
verificare
identificarea altor probleme
Educatia pacientului:
informatia despre maladie
negocierea planului de tratament
6. Scopurile şi importanţa comunicării interpersonale în cadrul unui consult medical. Factorii care influenţează
comunicarea în practica medicului de familie.
7. Cauzele eşecului unui consult medical.
a) problema de baza (Byrne, Long) = incapacitatea de a determina motivul adresarii la
medic Pacientul nu trebuie intrerupt la inceputul consultatiei!
b) dominarea medicului in timpul consultatiei
c) timpul insuficient;
d) întreruperea consultaţiei de către altă persoană;
e) contact nesatisfăcător la începutul consultaţiei;
f) consultarea / examinarea a mai mult de o persoană (mama şi copilul, soţul şi soţia);
g) pacientul este într-o stare de nervozitate (medicul se află într-o stare de nervozitate);
h) consultarea aşa-numitor pacienţi „dificili”;
i) pacientul se aşteaptă să-l consulte alt medic;
j) consultaţia se efectuează seara;
k) existenţa barierelor lingvistice.
4 postulate:
1) majoritatea bolilor somatice, psihiatrice = fenomen biologic, psihologic, social
2) factorii bio/psiho/socio influenteaza boala la toate etapele ei
3) medicii care se dirijeaza de modelul biopsihosocial au un randament sporit
4) o aptitudine importanta a medicului – capacitatea de a mentine relatiile terapeutice cu diverse tipuri de pacienti
2. Complianţa bolnavilor. Explicaţiile non-complianţei. Acţiunile medicului în cazul pacienţilor puţin complianţi.
complianta = acceptarea de catre pacienti a informatiei oferite de medic + acordul de a urma recomandarile propuse complianta
mai buna la bolnavi cronici si la virstnici
Explicatiile non-compliantei:
1) probleme financiare
2) negatia/informarea insuficienta asupra bolii
3) motive religioase
4) tratament prea complicat, de lunga durata
5) RA medicamente
4. Diversitatea problemelor existente la pacienţi. Probleme medicale curative, preventive, speciale. Servicii
contractate de CNAM.
Stott, Davis – primul obiectiv al MF = a descoperi problema pacientului, daca e sau nu vb de boala
5. Dificultatea problemelor existente la pacienţi. Dificultăţi întâlnite de medicul de familie în rezolvarea
problemelor complexe ale pacienţilor.
diversitatea problemelor
gravitatea problemelor
evolutia asimptomatica a unor boli
evolutia in pusee a unor boli
debutul nespecific, atipic al unei boli
complexitatea fenomenelor
6. Factorii care intervin în conduita bolnavilor cronici. Etapele care necesită colaborarea medicului de familie cu
specialiştii de profil.
examen multidisciplinar
examinare tablou psihologic al bolnavului
stabilire situatie familiala si interactiunea acesteea cu boala
activitatea profesionala
pozitia sociala
Alte tipuri de diagnostic: anatomoclinic, clinic si stadial, etiologic, evolutiv, de asociatie morbida
4. Formularea diagnosticului.
diagnostic = denumire acceptata de comunitatea stiintifica pt un tablou clinic care are o anumita etiopatogeneza, evolutie
si tratament
formulare diagnostic respectare succesiune anumiti termeni in diagnostic
Diagnosticul anatomoclinic = leziunea organică sau/şi funcţională sistemului implicat.
Diagnosticul formei clinice şi stadial = stadiul clinico-evolutiv al patologiei cu starea lezională sau/şi funcţională.
Diagnosticul etiologic sau etiopatogenetic = menţionarea factorilor etiologici sau de risc declanşatori (hepatită de origine virală).
Diagnosticul funcţional = starea funcţională a organelor în patologie (insuficienţe, decompensare, etc.).
Diagnosticul evolutiv = stabilitatea procesului cronic cu risc de complicaţii precoce sau tardive (ulcer duodenal cronic stenozant).
Diagnosticul de asociaţie morbidă = după patologia de bază se înregistrează toate bolile asociate în baza sintezei diagnostice şi
criteriilor de ierarhizare a bolilor.
9. Criteriile de ierarhizare a
bolilor. ierarhizare
elaborare
tactica terapeutica este valabila doar la
momentul respectiv Criterii:
1) pe primul plan = boli care pun in pericol iminent funcţiile vitale ale organismului
2) boli acute înaintea bolilor cronice
3) boli cu evoluţie mai rapidă înaintea bolilor cu evoluţie mai lentă
4) boli cu evoluţie nefavorabila înaintea bolilor cu evoluţie favorabilă
5) boli cu evoluţie imprevizibilă înaintea bolilor cu evoluţie previzibilă
6) boli care produc o suferinţă mai puternică înaintea celor care produc o suferinţă mai mică
7) boli care au un tratament eficace înaintea celor care nu au tratament eficace
8) Revizuirea ierarhiei ori de cate ori apar modificări în starea bolnavului
3. Decizia terapeutică în Medicina de Familie. Particularităţi. Boli şi bolnavi care necesită internare.
se bazeaza pe argumente si dovezi stiintifice
protocoale clinice nationale pt cele mai frecventa patologii
4. Supravegherea tratamentului: tipuri şi modalităţi de monitorizare.
1) complianta bolnav
2) toleranta la preparate
3) eficacitatea
Clasificarea familiilor:
traditionala
familia nucleara
diaida nucleara
familia largita (verticala/orizontala)
cu un singur parinte
poligama
netraditionala
consensuala (concubinaj)
binucleara
reconstituita (vitrega)
uniunea homosexuala
structuri cvasifamiliale
relatii de familie afiliate
Functiile familiei:
1) economica
2) socializare
3) solidaritate
4) sexual-reproductiva
Functiile sociale ale familiei:
o angajamentul emoţional, social şi economic dintre soţi;
o îngrijirea copiilor, vârstnicilor şi a rudelor cu deficienţe;
o educarea şi socializarea copiilor şi chiar a părinţilor;
o protecţia membrilor familiei;
o realizarea necesităţilor individuale de bază, ale fiecărui membru al familiei.
2. Elemente de dezvoltare a familiei în context evolutiv istoric. Familia contemporană, caracteristici, particularităţi,
provocări.
criteriul de clasificare a formelor de organizare familiala – practicile sexuale si maritale
Forme de organizare familiala:
promiscuitatea
casatoria in grup = poliginandrie; familia punulua
poligamia
monogamia seriala/stricta
familia traditionala = autoritate, ierarhie, represiune
famila contemporana = cooperare
3. Tipuri de familie şi stiluri de intercomunicare familială
1) despotic
2) bastion
3) vulcan
4) al treilea e de prisos
5) cu idol
6) azil
7) teatru
8) liberala
9) egalitate
10) patriarhala
11) romantica
12) spirituala
4. Ciclul vieţii de familie. Îmbunătăţirea ciclului de viaţă al familiei.
ciclul vietii de familie = etapele emotionale si intelectuale prin care un om trece din copilarie pina la batrinete in calitate de
membru al unei familii
Etape:
perioada de celibat
cuplul/ mariajul
parinti cu copii la diferite virste
virsta a treia
tranzactiile cu succes intre diverse etape preventie boli, tulburari emotionale
Cicluri ale vietii:
crestere si dezvoltare (copilarie, pubertate, adolescenta)
perioada de adult (pina la 65 de ani)
virsta de regresie
5. Caracteristica scurta a unor etape ale ciclului de viaţă a familiei. Stadiul de celibat. Vârsta mijlocie. Relaţiile în
familia lărgită.
6. Etape ale ciclului vieţii de familie. „Cuibul gol”. Vârsta a treia. Caracteristici scurtă.
contractie familiala
cuib gol
7. Familia şi boala. Impactul bolii asupra familiei şi familiei asupra bolii.
Impactul bolii asupra familiei:
financiar
habitual
psihic
structural
Modalitati de diminuare a impactului:
o
buna comunicare
o adaptare
compensatorie o coeziune
familiala solida
Impactul familiei asupra bolii:
factorul social
factorul cultural
factori traditionali
Reactiile familiei la boala:
o negarea bolii
o neincrederea in precizia diagnosticului
o furia, revolta
o depresia
9. Lucru în echipă. Familia şi activitatea în echipă a medicului de familie; echipa multidisciplinară, interdisciplinară
şi transdisciplinară; caracteristici.
echipa multidisciplinara: specialisti independenti, ofera consultatii, comunicare minima intre ei
echipa interdisciplinara: grad mai inalt de colaborare, coeziunea specialistilor in echipa; persista protectionismul profesional
echipa transdisciplinara: considerarea holistica a pacientului complex; mai cost-eficient; colaborarea cu familia; terapie integrala
consolidare colectiva: 3 elemente – familia, specialistii, mediul; directionarea comuna spre resursele accesibile
a) spre profilaxie;
b) spre medicina omului sănătos;
c) spre promovarea stării de sănătate;
d) spre asistenţa medicală primară a
populaţiei Funcţiile medicinii de familie:
1) asigurarea accesibilităţii populaţiei la asistenţă medicală;
2) prevenţie primară, secundară şi terţiară;
3) prevenţie specifică;
4) promovarea sănătăţii;
5) supravegherea sănătăţii;
6) identificarea persoanelor din grupurile de risc;
7) asigurarea asistenţei medicale curente;
8) coordonarea serviciilor medicale in raport cu nevoile concrete ale bolnavului;
9) supraveghere medicală continuă a individului, familiei şi colectivităţii;
10) supravegherea sănătăţii reproducerii şi planificarea familială;
11) supravegherea gravidelor şi copiilor;
12) şcolarizarea pacienţilor;
13) recuperarea şi reintegrarea socială a bolnavilor;
14) lucrul cu persoanele defavorizate, din grupurile de risc, cu maladii social condiţionate;
15) asigurarea ingrijirilor paliative оn stadiile terminale de boală;
16) selectarea pacienţilor ce necesită asistenţă specializată de ambulator şi spitalicească şi organizarea referirii către aceştea,
la indicaţii medicale.
medicale primare de bază = definitorii pentru domeniul de competenţă al AMP, conform profesiogramei medicului
de familie, care pot fi oferite de toţi MF, in cadrul consultaţiei medicale
medicale extinse (adiţionale) = servicii pe care instituţiile de AMP le pot oferi şi care depăşesc sfera tradiţională de
cuprindere a asistenţei medicale primare, fiind legate de competenţe suplimentare şi dotări speciale
1) măsurarea temperaturii
2) măsurarea tensiunii arteriale
3) măsurarea tensiunii intraoculare
4) măsurarea frecvenţei contracţiilor cardiace
5) determinarea frecvenţei respiraţiei
6) efectuarea electrocardiografiei
7) efectuarea antropometriei la adulţi şi copii
8) recomandarea efectuării unor examinări medicale profilactice
9) completarea iniţială a documentaţiei medicale primare şi inregistrarea rezultatelor examinărilor preventive obţinute in modul
stabilit (in fişa medicală de ambulator a pacientului (F 025/e) şi documentaţia de evidenţă a activităţii cabinetului de triaj)
10) glucometria (in caz de necesitate).