Anul universitar 2021-2022

Dispozitive tehnologice 2/conf. dr. ing. IORDACHE M.

04.03.2022- Curs 2

Elemente de centrare şi fixare

Elemente de centrare şi fixare cu bucşe elastice

til e
Aceste elemente, de regulă, pot fi folosite numai la centrarea şi fixarea pe suprafeţe care
au o axă de simetrie cum sunt suprafeţele cilindrice, canelate, hexagonale, pătrate etc.

en gic
Centrarea şi fixarea pieselor se realizează cu ajutorul unor elemente, care au proprietăţi
elastice datorită formei şi materialului din care sunt executate, numite bucşe elastice. Bucşele
elastice au o serie de crestături longitudinale ce delimitează nişte sectoare elastice care formează

or
fălcile bucşei. Aceste fălci realizează centrarea şi fixarea piesei.

ud lo
O bucşă elastică are în principal o suprafaţă cilindrică la interior (fig. 1) sau la exterior
(fig. 2 care vine în contact cu piesa şi o suprafaţă conică situată opus celei cilindrice. Pentru
centrare pe bucşă este împinsă axial o piesă rigidă. Astfel bucşa se deformează până când

st no
suprafeţele active ale acesteia vin în contact cu suprafaţa de orientare a piesei, făcând centrarea
şi fixarea piesei.
ul eh
uz e t
ru tiv

Fig. 1
Fig. 2

Bucşele au cel puţin 3 canale realizate de la fiecare cap. Aceste canale se termină, de
nt zi

regulă, în alezaje radiale. În acest fel se formează de la fiecare cap al bucşei câte 3 „fălci” care
realizează centrarea.
pe po

Bucşele elastice se deformează cu valori de cel mult ordinul zecimilor, motiv pentru
care ele, de regulă, pot fi folosite la centrarea pe suprafeţe prelucrate ale pieselor, deci cu abateri
care pot fi acoperite de deformarea bucşei.
Deformaţia diametrală maximă a bucşei este dată de relaţia:
s

D  0,05 D
i

în care D este diametrul suprafeţei de centrare.

D

Cu ajutorul bucşelor se pot realiza dornuri pentru centrarea şi fixarea pieselor pe

suprafeţe interioare sau mandrine pentru centrare şi fixare pe suprafeţe exterioare.
Unghiurile la vârf ale suprafeţelr conice trebuie astfel alese încât să se asigure o
amplificare corespunzătoare a forţelor de strângere, dar în acelaşi timp să se evite blocarea
mecanismului. În general unghiurile la vârf ale suprafeţelor conice sunt în jur de 30°. Pentru
bucşele elastice cu un con utilizate la dornuri unghiurile pot avea valori mai mici 12°...18°
pentru a se mări raportul de amplificare a forţelor; în acest caz dispozitivele trebuie să fie
prevăzute cu sisteme de deblocare.
Suprafeţele active de centrare ale fălcilor, precum şi suprafeţele conice se vor rectifica
după tratamentul termic, pe ct posibil din aceeaşi prindere. Această operaţie este posibilă numai

1/6
 Anul universitar 2021-2022
Dispozitive tehnologice 2/conf. dr. ing. IORDACHE M.
04.03.2022- Curs 2
dacă la frezarea fantelor se lasă puntiţe pentru rigidizarea fălcilor elastice în vedereav
tratamentului şi a rectificării după care vor fi înlăturate cu ajutorul unor discuri abrazive.
Pentru a spori elasticitatea bucşelor se pot practica o serie de crestături intermediare,
dispuse între canalele care delimitează fălcile, iar pentru a împiedica pătrunderea aşchiilor, între
crestături se poate introduce cauciuc sau pâslă.
Bucşele elastice pot fi montate liber în corpul dispozitivului sau se fixează prin
înşurubare. Ele sw vor asigura împotriva rotirii cu ajutorul unor pene sau ştifturi.

til e
Dornuri cu bucşe elastice

en gic
Bucşele elastice pentru dornuri au una sau două suprafeţe conice şi se utilizează la
centrarea pieselor pe suprafeţe cilindrice interioare.

or
ud lo
st no
ul eh
uz e t

Fig. 3

În fig. 3 este prezentat un dorn cu bucşă elastică utilizat la centrarea şi fixarea pieselor pe
ru tiv

alezaje. Bucşa elastică 2 la presarea axială cu piuliţa 4 se deformează şi realizează centrarea

şi fixarea piesei 1. Se utilizează şaiba 3 pentru ca piuliţa să nu solicite unghiular fălcile
bucşei. Unghiul la vârf al conului 2α este de 30° pentru a evita blocarea, la desfacere.
În fig. 4 este prezentat un dorn cu bucşă elastică bilaterală (2 conuri) cu acţionare manuală.
nt zi

Corpul 4 prin coada conică se centrează în alezajul conic al arborelui principal. Centrarea
piesei 1 se realizează cu ajutorul bucşei 2 care este acţionată manual cu ajutorul piuliţei cu
pe po

guler 3 care se înfiletează pe tija 6. Cele 2 suprafeţe de centrare ale bucşei sunt legate între
ele printr-o porţiune subţire pentru a putea funţiona independent. Se utilizează la centrarea
şi fixarea pe suprafeţe lungi sau în trepte.
Dornurile cu bucşe elastice unilaterale (cu un con) se utilizează pentru dimensiuni ale
s

suprafeţelor de centrare cu diametre mai mari de 20 mm, iar cele cu bucşe elastice bilaterale
i

pentru diametre mai mari de 40 mm.

D

2/6
 Anul universitar 2021-2022
Dispozitive tehnologice 2/conf. dr. ing. IORDACHE M.
04.03.2022- Curs 2

til e
en gic
or
Fig. 4
În fig 5 se prezintă un dorn cu bucşă

ud lo
elastică cu un con şi o parte de
centrare. Suprafaţa de orientare a

st no
bucşei este legată de suprafaţa de
centrare din corp printr-o porţiune
cilindrică. Deformarea bucşei se
realizează prin deplasarea axială a
ul eh
conului. Acest dorn este mai puţin
rigid deoarece forţele se închid prin
partea de centrare. Această
variantă este utilizată la prelucrări
uz e t

de finisare
ru tiv

Fig. 5
nt zi
pe po
i s
D

Dornuri cu bucşă elastică

3/6
 Anul universitar 2021-2022
Dispozitive tehnologice 2/conf. dr. ing. IORDACHE M.
04.03.2022- Curs 2

Ỉn figură se prezintă diferite tipuri de dornuri cu bucşă elastică. La ỉnfiletarea şurubului 3,

bucşa 2 este ỉmpinsă pe dornul conic 1 şi deformată. Astfel se realizează orientarea şi
fixarea piesei.

Mandrine cu bucşă elastică

til e
en gic
or
ud lo
st no
Tipuri de bucşe utilizate:
a. Bucşa elastică cu con invers şi coadă filetată, cu acţionare prin tragere, pentru
prinderea pieselor tip arbore. Sunt cele mai frecvent utilizate, realizează precizii mari
ul eh
la coaxialitate.
uz e t
ru tiv

Bucşă elastică cu con invers şi coadă filetată

nt zi

b. Bucşa elastică cu con invers staţionară, cu coadă nelfiletată cu acţionare prin

împingere pe con sau pe faţa frontală. Este singurul tip de bucşa elastică care permite
pe po

controlul lungimii piesei deoarece bucşa nu se deplasează axial la acţionare

c. Bucşa elastică cu con direct cu coadă nefiletată acţionată prin împingere (actualmente
rar utilizate)
i s
D

Bucşă elastică cu con invers

4/6
 Anul universitar 2021-2022
Dispozitive tehnologice 2/conf. dr. ing. IORDACHE M.
04.03.2022- Curs 2

til e
Instalarea bucşei elastice pentru arbori

en gic
În fig. 6 se prezintă construcţia unei mandrine cu bucşă elastică. Bucşa elastică 2 este

or
presată axial pe conul rigid al corpului 4 cu ajutorul piuliţei 3, realizând centrarea şi fixarea
piesei 1. Piuliţa este centrată pe corp pentru ca forţa Q să fie aplicată uniform pe bucşă.

ud lo
st no
ul eh
uz e t
ru tiv

Fig. 6
În fig. 7 este prezentată o mandrină cu bucşă elastică cu un con direct şi porţiune de centrare.
Bucşa elastică 2 este sprijinită axial în corpul 4 al mandrinei. Corpul este prevazut cu o
coadă conică pentru orientarea şi fixarea pe interiorul arborelui principal al maşinii-unelte.
nt zi

Deformarea fălcilor bucşei se realizează cu ajutorul manşonului conic 3, centrat şi înşurubat

pe corpul 4 al mandrinei.
pe po

3
i s

Q 1
D

Fig. 7

5/6
 Anul universitar 2021-2022
Dispozitive tehnologice 2/conf. dr. ing. IORDACHE M.
04.03.2022- Curs 2
Mandrinele cu bucşă elastică cu con direct prezintă dezavantajul unei precizii de
centrare mai scăzute deoarece manşoanele conice care realizează deformarea bucşelor se
asamblează pe corpul mandrinei prin înşurubare cu jocuri funcţionale care produc bătăi radiale.
De asemenea, bucşele sunt solicitate la compresiune pe porţiunea elastică
În fig. 8 este prezentată o mandrină cu bucşă elastică cu un con invers şi porţiune de centrare.
Bucşa elastică 2 este deformată cu ajutorul manşonului 3 care se înfiletează pe corpul 4.
4
3

til e
Q

en gic
2
1

or
ud lo
S

st no Fig. 8
ul eh
Forţa de strângere realizată de bucşa elastică este dată de relaţia (bucşa este asimilată
unei pene care se împănează între piesă şi corp):
Q
S
tg (  1 )  tg 2
uz e t

în care: φ1 reprezintă unghiul de frecare pe suprafaţa înclinată a bucşei;

φ2 reprezintă unghiul de frecare pe suprafaţa dreaptă a bucşei (φ2 = 0 în cazul în care
piesa se sprijină axial).
ru tiv

Forţa Q este cea dezvoltată de piuliţă la rotirea acesteia cu momentul M aplicat manual
cu o cheie.
Precizia de centrare este medie şi rigiditatea scăzută datorită unor contacte defectuoase între
nt zi

bucşa elastică şi piesă, respectiv între bucşa elastică şi dornul sau manşonul rigid. Cursele
dezvoltate sunt mici (câteva zecimi de milimetru). Forţele sunt relativ mari.
pe po
i s
D

6/6