Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Informatică Economică
Profesor:
22.04.2016
Cuprins
Scurtă introducere....................................................................................2
Importanța alinierii Business-IT................................................................3
Primul model de aliniere al mediului de afaceri cu IT-ul..........................4
Conceptele teoretice fără o elucidare practică suficientă........................7
Descrierea framework-ului generic..........................................................8
Interpretarea modelului final...................................................................9
Arhitectura framework integrată...........................................................10
Redefinirea alinierii mediu de afaceri-IT printr-un framework unificat. 11
Principalele Arii ale Arhitecturii.........................................................12
Etapele de construire (Design phases)................................................12
Bibliografie..............................................................................................15
1
Scurtă introducere
2
Importanța alinierii Business-IT
Alinierea dintre mediul de afaceri și IT este importantă din varii motive. Principalul
motiv este acela de a ușura dezvoltarea și implicațiile de coeziune ale organizației prin strategiile
IT care permit afacerilor să se concentreze asupra aplicațiilor tehnologice pentru a-și ușura
munca. Astfel, prin înțelegerea și utilizarea pârghiilor oferite de alinierea IT – mediu de afaceri
se poate ajunge la o profitabilitate mult mai mare a serviciilor oferite.
3
Primul model de aliniere al mediului de
afaceri cu IT-ul
Prima concretizare a unei alinieri Business-IT a fost realizată în anul 1993 când
Henderson și Venkatraman au propus un model de aliniere a mediului de afaceri cu IT-ul prin
articolul Strategic Alignment: Leveraging Information Technology for transforming
organisations-IBM Systems Journal, vol32, NO1. . Acest model a avut ca scop integrarea IT-ului
în strategia de afaceri prin susținerea a 4 puncte forte : stategia de afaceri, infrastructura
organizațională, stretegia IT și infrastructura IT.
4
Aceste domenii sunt organizate în două categorii: potrivire strategică (între domeniul intern
și extern) și integrarea funcțională (dintre domeniul mediului de afaceri și domeniul IT).
Autorii au susținut ideea că un impact strategic asupra tehnologiei informației necesită atât o
înțelegere a componentelor critice din strategia IT și a rolului și suportului în deciziile
strategiei business-ului resprectiv cât și un process continuu de adaptare și schimbare. Astfel,
aproape toate modelele apărute ulterior au avut la bază acest model.
1) În 1996 Luftman a redefinit modelul acesta prin axarea pe problemele critice manageriale
din domenii. Astfel, el a argumentat că dimensiunea strategiei externe se confruntă cu:
2) Scopul, definit ca alegerea unui anumit sector de piață
3) Competențele de bază care contribuie la stategia aleasă
4) Administrarea, adică selecția și utilizarea relației interne din organizație pentru a obține
diferite abilități
5
Luftman a dorit astfel să transforme modelul (1993) într-un instrument de management prin
introducerea a 4 perspective de aliniere. Acestea sunt grupate într-o schemă formată din
triunghiuri ca în figura de mai jos.
Ele induc abordări cât mai adecvate în vederea transformării unei întreprinderi într-o situație
anume. În fiecare dintre aceste abordări există diferite abordări, metode și roluri pentru
managementul afacerii și al business-ului, existând totodată și criterii diferite de performanță.
Atunci cand se discuta despre alinierea dintre mediul de afaceri si IT, termenii cei mai des
intalniti se refera la:
Toti acesti termini se refera la unul si acelasi fenomen desi atunci cand sunt folositi uzual
nu contribuie clar in aceasta clasificare.
Alinierea este un concept care isi doreste exploatarea efectiva a IT-ului in organizatii.
Potrivit lui Checkland si Holwell (1998), a transforma un concept intr-o metoda practica implica
realizarea in avans a unui framework care sa constituie cunostinte despre situatia asupra careia se
fac cercetari in avans. Totodata, nu este exclus ca aceste cercatari sa provoace schimbari in
framework sau sa duca la abandonarea sa.
6
Exploatarea IT-ului intr-o organizatie implica atat o pozitionare strategica cat si o
implementare operationala. Orice incercare de a transforma acest concept al alinierii intr-o
metoda practica va avea nevoie de o referinta a framework-ului incorporat strategic si dintr-o
perspectiva implementala.
Toate publicațiile care se referă la alinierea dintre mediul IT și mediul de afaceri dau
informații succinte despre ”cum să se practice această aliniere”. Pe lângă toate acestea, mulți
autori ca de exemplu Coakley, Ciborra, etc. au pus sub semnul întrebării măsurabilitatea
gradului de aliniere de unde și întrebarea: dacă nu suntem în stare să măsurăm această aliniere ,
atunci ce concluzii putem trage privind efectele sale?
Cea mai mare parte a alinierii acestor discipline nu ține seama de noțiunea de dependență
de context. Oragnizațiile reale, cu structuri organizaționale și procese de afaceri desfășurate în
diferite medii, par să încline spre diferite căi de aliniere. Altfel spus, nu există un singur mod de
aliniere care să se plieze pe fiecare context ci depinde de fiecare situație și strategie în parte.
(Brown and Magill, 1998 and Ciborra, 1997).
O altă dimensiune a modelului celor doi atestă existența unei influențe mutuale directe
între mediul de afaceri și IT. S-a presupus că nivelul strategic este predominat și oferă direcții
către întreaga ”relație”. Așadar, această aliniere este mult mai complexă decât ce a reprezentat
modelul lui Henderson și Venkatraman pentru că implică aspecte culturale, politice , financiare
și semantice după cum afirmă și Maes (1999).
8
Interpretarea modelului final
9
Devine clar că un rol rol vital în rolul IT-ului dintr-o organizație îl deține colana
informației/comunicării. Aceasta înseamnă că între oamenii din business și departamentul care se
ocupă de sistemele informatice ale organizației trebuie să existente o comunicare permanentă
pentru o mai bună înțelegere.
10
Astfel, arhitectura alinierii dintre mediul de afaceri și IT merge mai departe decât un
simplu rol de suport pentru tehnologia existentă în business . IT-ul este folosit totodată într-un
mod inovativ pentru a reînnoi mediul de afaceri. Această nouă întreprindere ”reorgnizată” va
avea forme de organizare noi procese de business noi , noi produse , serivicii noi și chiar relații
noi cu clienții. Toate acestea sunt posibile doar prin structurarea mediului de afaceri și a
sistemelor informatice ca un întreg.
11
Vom discuta această redefinire folosindu-ne de următoarea schemă:
12
Sistemul informatic și infrastructura tehnologică formează sistemul IT al întreprinderii.
De ce ar trebui organizațiile să se
concentreze pe alinierea mediu de afaceri-
IT?
De-a lungul timpului s-au realizat diferite studii care au arătat că există o legătură strânsă
între organizațiile care au realizat legătura dintre mediul de afaceri și IT și cele care au
înregistrat unele din cele mai bune rezultate. Cu alte cuvinte, afacerile care au înțeles rolul
acestei alinieri și-au crescut valoarea printr-o strategie sofisticată a datelor.
13
În același timp, studiile au arătat că nu toate organizațiile au adoptat această aliniere iar
acest lucru înseamnă că acele organizații în care alinierea nu s-a îmbunătățit au pierdut din
valoarea pe care IT-ul o poate oferi mediului de afaceri.
Soluțiile la care pot apela companiile pentru a-și îmbunătăți cifra de afaceri prin acestă
strategie bidimensională care privește în paralel mediul de afaceri cu cel IT sunt destul de
diversificate. Asta înseamnă că în funcție de resursele fiecăruia se poate apela la diferite medii.
Un exemplu clar de companie care a ales să își organizeze structura și activitatea prin
această aliniere IT – mediu de afaceri îl reprezintă lanțul de magazine METRO GROUP
cunoscut mai ales prin funcția de retail a METRO Cash and Carry care își desfășoară activitatea
IT prin intermediul companiei multinaționalei METRO SYSTEMS.
Bibliografie
15