Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1u= 112m C
12
1 u = 1,66053873·10-27 kg ≈ 1,66·10-27 kg
Masa atomică relativă reprezintă numărul care arată de câte ori masa
atomică este mai mare decât a 12-a parte din masa izotopului de carbon-12.
n = n1 + n2 + … + nn
Numărul de moli din amestecul de gaze este egal cu suma numerelor de
moli din fiecare gaz component al amestecului:
ν = ν1 + ν2 + … + νn
Masa molară medie a amestecului de gaze:
Legea lui Dalton: Presiunea unui amestec de gaze este egală cu suma
presiunilor parțiale ale gazelor din amestec: p = p’1 + p’2 + … + p’n
Presiunea parțială a unui gaz din amestec reprezintă presiunea pe care ar
avea-o gazul dacă ar ocupa singur volumul amestecului.
rocesele cvasistatice se pot reprezenta grafic într-o diagramă de stare printr o curbă:
Căldura
Căldura este forma schimbului de energie prin contactul termic dintre
sistemul termodinamic și mediul exterior atunci când parametrii de poziție sunt
fixați.
Coeficienții calorici:
1) Capacitatea calorică reprezintă mărimea fizică numeric egală cu căldura
schimbată de corp cu exteriorul pentru a-și varia temperatura cu un grad.
Se
3.1.Gazul ideal
Modelul gazului ideal
⮚ Gazul ideal este format dintr-un număr foarte mare de particule identice
(molecule).
⮚ Dimensiunile moleculelor sunt foarte mici în comparație cu distanțele
dintre ele, putând fi considerate puncte materiale.
⮚ Moleculele se mișcă complet continuu și haotic, dar mișcarea fiecărei
molecule luată separat se supune legilor mecanicii clasice.
P
rof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani
V
T= const. (legea lui Gay-Lussac) (11) Volumul unui gaz ideal menținut la
presiune constantă variză direct proporțional cu temperatura gazului.
Principiul I al termodinamicii aplicat la transformarea izobară: p = const. =>
F = pS = const. => gazul efectuează lucrul mecanic: L = p ΔV L = p (Vfin. − Vin.) =
pVfin. − pVin. = νRTfin. − νRTin. => L = νRΔT
Căldura schimbată de gaz cu exteriorul este: Qp = νCpΔT
Variația energiei interne a gazului este: ΔU = νCVΔT
Din principiul I al termodinamicii: Qp = ΔU + L => νCpΔT = νCVΔT + νRΔT =>
Căldura molară la p = const.: Cp = CV + R (relația lui Mayer)
p
T= const. (legea lui Charles) (12)
Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani
Presiunea unui gaz ideal menținut la volum constant variază direct
proporțional cu temperatura gazului.
Principiul I al termodinamicii aplicat la transformarea izocoră: V
= const. => ΔV = 0 => gazul nu efectuează lucru mecanic: L = 0 QV =
ΔU = νCVΔT
Căldura molară la volum constant are valoarea: CV = iR/2
unde i este numărul de grade de libertate: i = 3 la gaze monoatomice
i = 5 la gaze diatomice
i = 6 la gaze triatomice și poliatomice
(când gazele se găsesc la temperaturi medii). Pentru temperaturi ce tind spre 0 K,
orice gaz se comportă ca un gaz monoatomic.
Tp ��
= const. (15)
��−��
Întrucât căldura schimbată cu exteriorul este: Qad = 0 => principiul I al
termodinamicii devine: 0 = ΔU + L
Lucrul mecanic efectuat de gaz este: L = − ΔU = − νCVΔT
Variația energiei interne a gazului este: ΔU = νCVΔT
p
T= const
tg α = νR/V
Lucrul
mecanic efectuat de sistemul termodinamic într-un proces ciclic reprezentat în
diagrama p-V este egal cu aria ciclului luată cu semnul + pentru ciclul parcurs în sens
orar (ciclu motor) și cu semnul – pentru ciclul parcurs în sens trigonometric.
Într-o transformare ciclică : Q = L
Maşinile termice reprezintă sistemele termodinamice (în general, cu funcţionare
ciclică) ce realizează transformarea energiei termice în energie mecanică sau a
energiei mecanice în energie termică.
Q1= 1 – Q2
Q1 (96)
Pompa de căldură reprezintă maşina termică ce transformă energia
mecanică în energie termică, încălzind o incintă peste temperatura mediului.
Maşina frigorifică reprezintă maşina termică ce transformă energia
mecanică în energie termică, răcind o incintă sub temperatura mediului
exterior.
Ciclul Carnot
Nicolas Léonard Sadi Carnot, fizician şi inginer francez, a pus bazele teoriei
moderne a motoarelor termice. Studiind motoarele termice din epoca, Sadi Carnot a
stabilit că un motor nu poate funcţiona cu o sigură sursă de căldură şi că
randamentul maxim corespunde unei transformări ciclice biterme în care se
face schimb de căldură cu două termostate.
Sadi Carnot a imaginat un ciclu ideal, cuasistatic şi reversibil pentru un gaz
ideal, aflat într-un cilindru termoizolant cu piston etanş, termoizolant, mobil şi fără
frecări. Fundul cilindrului putea să fie pus periodic în contact cu o sursă caldă,
respectiv cu o sursă rece. Motorul termic ce funcţionează pe baza ciclului Carnot
este un motor ideal.
Ciclul Carnot este format din două izoterme (1-2 și 3-4) corespunzătoare
temperarurilor T1 și T2 și două adiabate (2-3 și 4-1), ca în figură:
L V V V V V V
η = Q1= 1 – Q2 νRT2‧ln 3 νRT1‧ln 2 1 T2‧ln 3 T1‧ln 21
=1– (102)
V V
Q1= 1 – 4 4
Motoarele termice
Motorul Otto
Motorul Otto este format din: 1 – cilindru; 2 - piston; 3 – supapă de admisie; 4
– supapă de evacuare; 5 – bujie; 6 – carburator; 7 – bielă; 8 – manivelă.
η = 1 –νCV(T4 - T1)
1
νCV(T3 - T2) => η = 1 – εγ-1
admisia compresia
Formularea Clausius
Nu este posibilă o transformare care să aibă ca rezultat trecerea de la
sine a căldurii de la un corp cu temperatură dată la un corp cu temperatură mai
ridicată.
Această formulare nu exclude trecerea căldurii de la un corp rece la un corp
cald dacă se intervine din exterior și se consumă un lucru mecanic.