Contabilitate financiară

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 5. CONTABILITATEA

CAPITALURILOR
Cuprins:

5.1. Obiectivele unităţii de învăţare Contabilitatea capitalurilor

5.2. Conţinutul unităţii de învăţare
5.2.1. Definirea şi structura capitalurilor
5.2.2. Evaluarea capitalului
5.2.3. Organizarea contabilităţii capitalului social
5.2.4. Test de autoevaluare privind contabilitatea capitalului social
5.2.5. Organizarea contabilităţii primelor de capital
5.2.6. Test de autoevaluare privind contabilitatea primelor de capital
5.2.7. Organizarea contabilităţii rezervelor
5.2.8. Test de autoevaluare privind contabilitatea rezervelor
5.2.9. Organizarea contabilităţii acțiunilor proprii
5.2.10. Organizarea contabilităţii rezultatelor
5.2.11. Organizarea contabilităţii provizioanelor
5.2.12. Test de autoevaluare privind contabilitatea provizioanelor
5.2.13. Organizarea contabilităţii împrumuturilor pe termen lung şi a datoriilor
asimilate
5.2.13.1.Organizarea contabilităţii împrumuturilor din emisiunea de
obligatiuni
5.2.13.2. Organizarea contabilităţii creditelor bancare pe termen lung
5.2.13.3 Test de autoevaluare privind contabilitatea creditelor bancare pe
termen
5.2.13.4. Organizarea contabilităţii datoriilor ce privesc imobilizările
financiare şi a altor datorii pe termen lung
5.3. Rezolvarea testelor de autoevaluare
5.4. Lucrarea de verificare
5.5. Rezumat
5.6. Bibliografie minimală

Durata medie de studiu individual - 4 ore

5.1. Obiectivele unităţii de învăţare Contabilitatea capitalurilor

După abordarea acestei unităţi de învăţare, veţi fi capabili să:
 clasificaţi elementele de capital;
 înţelegeţi şi explicaţi evaluarea curentă a capitalului social;
 înregistraţi în contabilitate principalele operațiuni privind capitalurile.

1
 Contabilitate financiară

5.2. Conţinutul unităţii de învăţare

5.2.1. Definirea şi structura capitalurilor
Capitalurile permanente reprezintă sursa de finanţare pe termen lung a unei entităţi.
Capitalurile permanente cuprind în structura lor:
- capitalul propriu
- provizioanele şi
- împrumuturile pe termen lung şi datoriile asimilate acestora.
Capitalurile permanente sunt evidenţiate de conturile clasei I din planul de conturi
„Conturi de capital”.
Capitalul propriu este definit(atât de IAS cât şi de directivele europene) ca fiind interesul
rezidual în activele unei entităţi, după deducerea tuturor datoriilor sale.
Capitalul propriu (Activ net) = Active – Datorii
Capitalul propriu are ca şi componente:
- capitalul social
- prime de capital
- rezerve din reevaluare
- rezerve
- rezultatul reportat
- rezultatul exerciţiului (pozitiv sau negativ).
Provizioanele se constituie pe seama cheltuielilor şi sunt destinate să acopere datorii clar
definite la data bilanţului dar care au exigibilitate sau valoare incertă. Un exemplu de provizion îl
reprezintă provizioanele pentru garanții acordate clienților.
Împrumuturile pe termen lung (>1 an) cu toate că reprezintă datorii sunt asimilate
capitalurilor permanente deoarece se află la dispoziţia entităţii o perioadă lungă de timp şi poate
asigura (folosite eficient) o dezvoltare viitoare durabilă. Ele se referă la:
- împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni
- credite bancare pe termen lung
- datorii care privesc imobilizările financiare
- alte împrumuturi şi datorii asimilate (ex. concesiuni, leasinguri financiare etc.).

5.2.2. Evaluarea capitalurilor1

Capitalul social este sursa generată iniţial de aporturile în natură şi în bani ale asociaţilor sau
acţionarilor.
Pe parcursul vieţii entităţii, capitalul social poate fi modificat ca urmare a operaţiilor de creştere şi
de reducere a capitalului.
În cadrul entităţilor pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni capitalul social este reprezentat de
acţiuni egale ca valoare.
În cadrul entităţilor în nume colectiv, în comandită simplă şi la societăţile cu răspundere limitată
capitalul social este reprezentat de părţile sociale, egale ca valoare.
Evaluarea curentă a capitalului social presupune evaluarea titlurilor prin care acesta se identifică:
părţi sociale şi acţiuni.

1
Ineovan F., Bobițan N. și colab., Contabilitate financiară. Concepte de bază. Tratamente specifice. Studii de caz,
Ed. Mirton, Timișoara, 2012, pg. 244-245

2
 Contabilitate financiară

Capitalul social se evaluează la valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale care îl
formează. La constituirea entităţilor, părţilor sociale şi acţiunilor li se atribuie o valoare nominală care
este precizată în actul constitutiv şi este imprimată pe fiecare titlu.
Cunoscând capitalul social şi numărul de părţi sociale (ps), respectiv de acţiuni emise („A”) se
poate determina valoarea nominală (VN) ca un raport între aceste elemente:
VN/ „A”= Capital social/ nr. „A”
VN/ „ps”= Capital social/ nr. „ps”
Valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale nu se schimbă, decât în cazuri foarte rare,
cazuri care vor fi prezentate în cadrul acestui capitol. La această valoare se înregistrează în contabilitate
capitalul social.
Valoarea nominală a acţiunilor reprezintă baza de calcul a dividendelor.
Începând cu primele operaţiuni, generatoare de rezultat valorile reale ale acestor titluri sunt
diferite de valoarea nominală.
Valoarea de piaţă este suma ce se obţine din vânzarea, sau se plăteşte la achiziţia unei acţiuni pe
o piaţă activă. Valoarea de piaţă este stabilită, de regulă, prin negociere la bursa de valori pe baza
raportului dintre cerere şi ofertă, raport numit cotaţie.
Dacă titlurile nu fac obiectul unei negocieri regulate şi într-un volum suficient de important, sau
dacă cotaţia reţinută este media unei perioade prea scurte atunci valoarea bursieră poate fi completată în
estimările investitorilor cu două categorii de valori:
-valori determinate plecând de la beneficii distribuite sau realizate (valoarea financiară şi valoarea
de rambursat);
-valori determinate plecând de la patrimoniu (valoare matematic-contabilă şi valoare de
lichidare).
Valoarea matematic-contabilă (VMC) se determină raportând capitalurile proprii (activul net)
la numărul de acţiuni.
VMC = Capital propriu/ nr.”A” = (Active – Datorii)/ nr.”A”
Există şi posibilitatea de calcul a valorii contabile sau bilanţiere ca raport dintre capitalurile
proprii corectate cu activul fictiv şi numărul de acţiuni.
VMC = (Active – Datorii – Activ fictiv)/ nr.”A”
La activ fictiv se cuprind:
-cheltuieli de constituire;
-primele de rambursare a obligaţiunilor;
-cheltuieli înregistrate în avans.
Valoarea de lichidare este valoarea care rezultă din vânzarea forţată a entităţii într-un interval
limitat şi care de regulă este mai mică decât valoarea care s-ar obţine la vânzare în condiţii de continuitate
a activităţii entităţii.

Principalele documente care stau la baza întregistrărilor aferente contabilității

capitalurilor, sunt: act constitutiv, contract de societate, statut de societate, cod unic de
înregistrare, cod de identificare fiscală, prospect de emisiune de acțiuni, borderoul acțiunilor
subscrise, hotărâre judecătorească, hotărâre AGA, chitanță, extras de cont, proces verbal de
predare-primire.

5.2.3. Organizarea contabilităţii capitalului social

Principalele documente care stau la baza întregistrărilor aferente contabilității capitalului

3
 Contabilitate financiară

social, sunt: act constitutiv, contract de societate, statut de societate, cod unic de înregistrare, cod
de identificare fiscală, prospect de emisiune de acțiuni, borderoul acțiunilor subscrise, hotărâre
judecătorească, hotărâre AGA, chitanță, extras de cont, proces verbal de predare-primire.
Contul 101 „Capital” este un cont de capitaluri proprii, cu funcţie contabilă de pasiv care se
dezvoltă în principal pe două conturi sintetice de gradul II:
1011 „Capital subscris şi nevărsat”
1012 „Capital subscris şi vărsat”
Pentru a furniza informaţii utile analizelor financiare, partea care reprezintă capitalul subscris şi
nevărsat se menţionează, în mod distinct, în situaţiile financiare, de capitalul subscris şi vărsat.
Pe creditul contului se înregistrează capitalul subscris de asociaţi sau acţionari la
constituire sau pe parcurs cu ocazia majorării capitalului cu noi aporturi, capitalul preluat cu ocazia
fuziunii, încorporarea în masa capitalurilor, a rezervelor, a profiturilor nedistribuite, a primelor şi de
asemenea, convertirea datoriilor în acţiuni. Pe debitul contului se înregistrează reducerile de capital
pentru acoperirea pierderilor din exerciţiile precedente, reducerile de capital ca urmare a anulării
acţiunilor proprii răscumpărate, retragerea unor părţi de capital de către asociaţi şi de asemenea, anularea
capitalului la fuziune, lichidare.
SFC reflectă capitalul subscris vărsat sau nevărsat.
În strânsă legătură cu contul 101 funcţionează contul 456 „Decontări cu acţionarii / asociaţii
privind capitalul”. Acesta este un cont de decontări, bifuncţional (A/P).
Pe debitul contului se înregistrează capitalul subscris, la constituire sau pe parcurs cu ocazia
majorării capitalului, pe valoarea nominală sau pe o valoare superioară ce include şi prime de capital.
Pe creditul contului se înregistrează vărsămintele aferente aportului în bani sau în natură şi împrumuturile
din emisiunea de obligaţiuni convertite în acţiuni.
SFD reflectă aportul la capital subscris şi nevărsat (creanţe ale entităţii faţă de investitori).
În situaţii deosebite el funcţionează ca un cont de datorii, cu funcţie de pasiv evidenţiind
obligaţiile entităţii faţă de investitori. Pe creditul contului se înregistrează capitalul retras de unii asociaţi
sau actionari, sau retras la lichidarea entităţii. Pe debitul contului se înregistrează rambursarea de
capital sub formă de numerar sau bunuri.
SFC reflectă obligaţia de restituit.
Principalele operaţiuni ce se înregistrează în contabilitate cu privire la capitaluri:
subscrierea aportului de catre acționari sau asociați
- constituirea capitalului depunerea aportului
realizarea capitalului

subscrierea şi emisiunea de noi acţiuni

- majorarea capitalului: încorporarea unor elemente care aparţin capitalurilor
proprii (rezerve, a primelor de capital, a profit- rez.
reportat.
conversia unor datorii in actiuni(ex. conversia
obligatiunilor, sau alte dat. cand creditorul devine acționar
sau asociat)
- diminuarea capitalului: reducerea numărului de acţiuni sau părţi sociale
sau diminuarea valorii nominale a acestora ca urmare
a retragerii unor acţionari sau asociaţi
răscumpărarea acţiunilor proprii si anularea acestora,
acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi,
cand pierderile sunt prea mari pt a fi acoperite din
rezerve sau din profitul exercitiilor fin. viitoare.

4
 Contabilitate financiară

5.2.4. Test de autoevaluare privind contabilitatea capitalului social

1. La data de 1.02.2010 se înfiinţează societatea SC Domino SA cu un capital social de

100.000 lei divizat in 20.000 de actiuni. Cei 3 actionari (A,B si C) au subscris capitalul
conform Actul constitutiv dupa cum urmeaza:
- actionarul A 10.000 de actiuni,
- actionarul B 5.000 de actiuni si
- actionarul C 5.000 de actiuni.
La data constituirii societatii actionarul A depune capitalul subscris dupa cum
urmeaza: aport in numerar 10.000 lei in contul de la banca si aport in natura sub forma
unui depozit evaluat la suma de 40.000 lei.
Restul capitalului social se va depune in contul de la banca in termen de 12 luni de la
infiintare de catre actionarul B si sub forma materiilor prime de catre actionarul C.
2.1. Entitatea Construct SA, hotaraste majorarea capitalului social prin incorporarea
rezervelor in valoare de 1.500 lei si a profitului reportat din anii precedenţi in valoare de
1.500 lei, prin atribuirea gratuita către acţionari a 200 de actiuni a 10 lei/act, conform
hotararii AGA si a actului aditional la Actul constitutiv.
2.2. Entitatea Student SA, hotaraste majorarea capitalului social cu 15.000 lei prin
compensarea unei datorii față de un furnizor, conform prospectului de emisiune si a
hotararii AGA.
3. Din entitatea Construct SA, cu un capital social de 100.000 reprezentat de 1.000 de
acţiuni, valoare nominală 100 lei/acţiune, se retrage unul dintre actionari caruia i se
restituie aportul in numerar in valoare de 1.000 lei, conform hotărârii AGA.
Entitatea achită din casierie contravaloarea aportului retras de acţionar, conform
chitanței.
Entitatea este nevoită să acopere pierderile reportate din exercitiile financiare
precedente in valoare de 2.000 lei, din capitalul social al entității, conform hotararii
AGA care dispune diminuarea valorii nominale a actiunilor.

5.2.5. Organizarea contabilităţii primelor de capital

Contul 104 „Prime de capital” este un cont care face parte din structura capitalurilor proprii, are
funcţie de pasiv, şi se dezvoltă în sintetice de gradul II pe categorii de prime astfel:
1041 „Prime de emisiune”;
1042 „Prime de fuziune/divizare”;
1043 „Prime de aport”;
1044 „Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni”.
Primele de emisiune- apar cu ocazia emisiunii de noi acţiuni şi reprezintă excedentul dintre
preţul de emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor ca urmare a majorării capitalului cu noi aporturi în
bani.
Primele de fuziune şi primele de aport- apar cu ocazia fuzionării sau cu ocazia măririi
capitalului cu un nou aport în natură şi reprezintă excedentul dintre valoarea aporturilor făcute (conform
actelor care atestă valoarea acestor aporturi) şi valoarea nominală a acţiunilor distribuite celor ce
realizează acest aport.

5
 Contabilitate financiară

Primele de conversie a obligaţiunilor în acţiuni- apar cu ocazia conversiei împrumutului

obligatar în acţiuni şi reprezintă excedentul dintre valoarea datoriilor ce trebuie rambursate în baza
obligaţiunilor şi valoarea nominală a acţiunilor nou emise şi care înlocuiesc obligaţiunile.
Pe creditul contului se înregistrează primele (de emisiune, de fuziune, de aport sau conversie)
care apar pe parcursul existenţei entității, cu ocazia creşterii capitalului social. Pe debitul contului se
înregistrează primele încorporate fie în capitalul social, fie în rezerve sau cu primele utilizate pentru
acoperirea pierderilor din exerciţiile precedente.
SFC reflectă primele legate de capital existente la dispoziţia societăţii.

5.2.6. Test de autoevaluare privind contabilitatea primelor de capital

Entitatea Alfa SA, cu un capital social de 10.000 lei format din 2.000 de acțiuni a 5
lei valoare nominală, emite 500 de actiuni noi pentru remunerarea unui aport in numerar
la preț de emisiune de 5,2 lei/acț, conform hotărârii AGA și a actului adițional la Actul
constitutiv.

5.2.7. Organizarea contabilităţii rezervelor

Rezervele din reevaluare rezultă în urma reevaluării imobilizărilor corporale conform
reglementărilor legale, aceste reprezentând plusurile sau minusurile de valoare rezultate din reevaluarea
activelor, în special a celor corporale.
Contul 105 „Rezerve din reevaluare”, este un cont de capitaluri proprii, cu funcție de pasiv.
Pe creditul contului se înregistrează creșterea față de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea
imobilizărilor corporale, dacă nu a existat o descreștere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă
imobilizărilor corporale reevaluate. Pe debitul contului se înregistrează capitalizarea surplusului din
reevaluare, prin transferul direct în capitalul propriu, atunci când acest surplus reprezintă câștig
realizat, respectiv la scoaterea din evidență a activului pentru care s-a constituit rezerva din
reevaluare sau pe măsura folosirii activului de către entitate, deasemenea se mai debitează cu
descreșterile față de valoarea contabilă netă, rezultate din reevaluarea ulterioară a imobilizărilor
corporale, dar și cu ajustarea amortizării cumulate înregistrate până la data reevaluării
imobilizării corporale, în cazul în care reevaluarea se efectuează prin aplicarea unui indice.
SFC reflectă rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale ale entităţii şi trebuie prezentată
în bilanţ la o poziţie separată în cadrul grupei „Capital şi rezerve”.
Pentru creşterea capacităţii de autofinanţare, societăţile comerciale îşi completează capitalurile
proprii prin constituirea de rezerve:
- din profitul entităţii;
- din primele legate de capital;
- din alte surse prevăzute de lege: surplusul din reevaluare când reprezintă un câştig realizat;
câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii.
Aceste rezerve ale entităţii care reprezintă elemente de structură ale capitalurilor proprii, cu
funcţie de pasiv şi se evidenţiază în contabilitate cu ajutorul contului 106 „Rezerve” .
Rezervele legale se constituie conform legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale prin
repartizări făcute din profitul brut al entităţii în proporţie de 5% din acesta, până se atinge a cincea parte
(20%) din capitalul social subscris şi vărsat.
Rezerva legală nu poate fi utilizată pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea
pierderilor, ea reprezintă o garanţie sporită faţă de terţi şi revine în caz de distribuire exclusiv acţionarilor.

6
 Contabilitate financiară

Rezervele statutare sau contractuale se constituie conform prevederilor din statutul societăţilor
pe seama repartizării profitului în vederea temperării dorinţei acţionarilor de a încasa dividende mari în
detrimentul investiţiilor.
Alte rezerve se constituie din profit sau din alte surse la propunerea consiliului de administraţie
şi sunt aprobate de AGA pentru:
- majorarea capitalului social;
- finanţarea unor activităţi;
- acoperirea pierderilor;
- acoperirea diferenţei nefavorabile din anularea acţiunilor răscumpărate.
Contul 106 „Rezerve”, este un cont de capitaluri proprii, cu funcție de pasiv.
Contul se creditează cu ocazia constituirii rezervelor şi la majorarea acestora și se debitează
la utilizarea rezervelor.
SFC reflectă rezervele existente.

5.2.8. Test de autoevaluare privind contabilitatea rezervelor

1. Conform HG se reevaluează elemente patrimoniale ale Entității X SA. În urma

reevaluării rezultă utilaje având valoarea contabilă de 8.000 și amortizarea cumulată de
2.000, valoarea reevaluată (valoarea justa) fiind de 9.000 lei;
Cu diferenţele aferente utilajelor se majorează rezervele.
2. O entitate economică constituie și înregistrează rezerve legale la sfârșitul exercițiului
financiar, ținând cont de:
- capitalul social = 20.000 lei;
- profitul burt = 1.000 lei.

5.2.9. Organizarea contabilităţii acțiunilor proprii

Acțiunile sunt titluri de valoare emise de societățile pe acțiuni. Acestea reprezintă capitalul
entităţii (acţiunile proprii) pot fi răscumpărate, cu aprobarea AGA în vederea anumitor scopuri:
-vânzarea acestora către salariaţi;
-anularea lor ca urmare a deciziei de micşorare a capitalului social;
-participarea pe piaţa de capital pentru stabilizarea cursului bursier etc.
Contul 109 „Acţiuni proprii ”, cont de rectificare a capitalului, cu funcţie de activ .
Pe debitul contului se înregistrează preţul de achiziţie al acţiunilor proprii răscumpărate iar pe
creditul contului se înregistrează valoarea nominală a acțiunilor proprii anulate și valoarea instrumentelor
de capitaluri proprii cedate cu titlu gratuit.
SFD reflectă valoarea acţiunilor proprii răscumpărate deţinute de societate.
Câştigurile sau pierderile legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau
anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entităţii(acţiuni sau părţi sociale) nu vor fi recunoscute în
contul de profit şi pierdere, ci afectează direct capitalurile proprii astfel:
-câştigurile în contul 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri
proprii”;
-pierderile în contul 149 „Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu
gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”.

7
 Contabilitate financiară

Aceste două conturi rectifică structura capitalurilor proprii şi se prezintă distinct în bilanţ,
respectiv în Situaţia modificărilor capitalului propriu.

5.2.10. Organizarea contabilităţii rezultatelor

Încă de acum o jumătate de mileniu, Luca Paciolo arăta că „scopul fiecărui negustor este
de a dobândi câştig licit şi competent pentru subzistenţa sa”. De fapt, Paciolo vulgariza ceea ce
sesizaseră negustorii italieni: existenţa oricărei afaceri este condiţionată de obţinerea unui câştig,
din moment ce ei utilizau la 1434 un instrument pentru măsurarea performanţei – contul de profit
şi pierdere (utile e danno).
Rezultatul se defineşte ca fiind variaţia patrimoniului entității în cursul unui exerciţiu,
determinată prin activitatea sa: rezultatul nu este deci decât un post de capitaluri proprii la finele
exerciţiului şi contul de rezultat un cont de capitaluri proprii.
În mediul intern al entităţii, profitul sau pierderea se determină lunar sau chiar mai des deoarece
managerii sunt interesaţi de urmărirea performanţelor entităţii.
Rezultatul exerciţiului, în contabilitate se stabileşte lunar, cumulat de la începutul anului. În acest sens,
conturile de cheltuieli şi conturile de venituri în care se înregistrează, în funcţie de natura lor, cheltuielile,
respectiv veniturile, se închid provizoriu prin contul 121 „Profit sau pierdere”, cont bifuncţional (A/P).
Rezultatul definitiv se stabileşte anual, cu ocazia închiderii exerciţiului financiar, şi reprezintă
soldul final al contului 121 „Profit sau pierdere”.
Profitul realizat în exerciţiul financiar de raportare şi profitul reportat sunt reflectate în secţiunea
capitalurilor proprii din bilanţ ca şi o majorare a acestora , iar pierderea exerciţiului financiar de raportare
şi deficitul reportat sunt reflectate la capitalurile proprii în bilanţ, ca o diminuare a acestora.
Din punct de vedere contabil pentru a stabili rezultatul exerciţiului se procedează la închiderea
conturilor de cheltuieli şi venituri astfel:
a.Închiderea conturilor de cheltuieli, pentru soldurile lor debitoare
121 ”Profit sau pierdere” = 601,…………,686
b.Închiderea conturilor de venituri, pentru soldurile lor creditoare
701,……………..,786 = 121 „Profit sau pierdere”
Soldul contului 121 „Profit sau pierdere” poate fi:
- SFc = profitul înainte de impozitare;
- SFd = pierderea realizată.
Profitul contabil  Profitul impozabil
Profitul impozabil se calculează ca diferenţă dintre veniturile realizate din orice sursă şi
cheltuielile efectuate în vederea realizării de venituri, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se
adaugă cheltuielile nedeductibile.

Profitul impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale + Cheltuieli nedeductibile +

Cheltuieli cu impozitul pe profit + Cheltuieli de protocol care exced limitei legale

Reflectarea în contabilitate a impozitului pe profit datorat trimestrial, se realizează astfel:

691 „Cheltuieli cu impozitul = 441 „Impozit pe
pe profit” profit/venit”
După această operaţiune se va transfera soldul contului 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”
asupra contului 121 „Profit sau pierdere”
121 „Profit sau pierdere” = 691 „Cheltuieli cu impozitul

8
 Contabilitate financiară

pe profit ”
În urma celor arătate mai sus, la încheierea exerciţiului, situaţia în contul 121 „Profit sau
pierdere” se prezintă astfel:
121 „Profit sau pierdere”

Cheltuielile cumulate până la 31 Veniturile cumulate până la 31

decembrie, inclusiv cheltuielile cu decembrie.
impozitul pe profit.
Sold debitor – Pierdere netă a Sold creditor – Profit net al
exerciţiului exerciţiului
Soldul creditor, profitul net al exerciţiului, respectiv soldul debitor reprezentând pierderea netă a
exerciţiului, apare în bilanţ în structura capitalurilor proprii.
Contul 129 „Repartizarea profitului” este un cont rectificativ de rezultate, cu funcţie de activ.
Se debitează cu repartizările făcute din beneficiile exerciţiului curent la rezerva legală. Se creditează
pentru închiderea în anul următor după aprobarea situaţilor financiare prin debitul contului 121 „Profit sau
pierdere”.
SFD reprezintă profitul repartizat aferent anului în curs.
Contul 117 „Rezultatul reportat”, cont de surse proprii, bifuncţional (A/P). În creditul contului
se înregistrează pierderile provenite din exerciţiile precedente acoperite din prime de capital, din rezerve ,
pierderile provenite din exerciţiile precedente cu care se reduce capitalul social și cu profitul net al
exerciţiului curent realizat şi nerepartizat. În debitul contului se înregistrează pierderile realizate în
exerciţiul recent încheiat transferate la pierderi, profitul net al exerciţilor precedente repartizat pe
destinaţii conform hotărârii AGA și cu vărsăminte din profitul net al regiilor autonome datorate.
SFD evidenţiază pierderea neacoperită, iar SFC - profitul nerepartizat.

5.2.11. Organizarea contabilităţii provizioanelor

Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la data
bilanţului este probabil să existe, sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce priveşte
valoarea sau data la care vor apărea. Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorii activelor.
Un provizion va fi înregistrat în contabilitate dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- există o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior;
- este probabilă efectuarea unor plăţi pentru onorarea obligaţiilor respective şi
- suma poate fi credibil estimată.
Contul 151 „Provizioane” este un cont de capitaluri, cu funcţie contabilă de pasiv. În creditul
contului se înregistrează provizioanele constituite sau ajustate prin majorare la finele exercițiului
financiar. În debitul contului se înregistrează provizioanele utilizate pentru acoperirea riscului sau
cheltuielilor apărute (anularea lor) în cursul exerciţiului sau la finele exerciţiului cu ajustările făcute
pentru reducerea provizioanelor.
SFC reprezintă provizioanele constituite, aflate la dispoziţia entităţii.

5.2.12. Test de autoevaluare privind contabilitatea provizioanelor

1. Societatea Amfiteatru SA se află în litigiu cu un debitor pentru suma de 15.000 lei,
reprezentând servicii prestate și neâncasate. În exercițiul financiar următor, litigiul este

9
 Contabilitate financiară

soluționat și entitatea primește suma de 14.000 lei, conform Hotărârii Judecătorești.

2. Societatea Nicola SA având ca obiect de activitate producerea şi comercializarea de
produse electrocasnice constituite la data de 31.12.N un provision în valoare de 10.000
lei pentru garanţia acordată clienţilor pe un an pentru diverse aparate vândute. În data de
15.06.N+1 au loc reparaţii la unele aparate care sunt în garanţie în sumă de 5.000 lei,
TVA 19%, conform facturii.

5.2.13. Organizarea contabilităţii împrumuturilor pe termen lung şi a

datoriilor asimilate
5.2.13.1. Organizarea contabilităţii împrumuturilor din emisiunea de obligatiuni

Împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni, denumite şi împrumuturi obligatare,

sunt de regulă împrumuturi pe termen lung contractate de o societate pe acţiuni. Ele sunt
reprezentate prin titluri de valoare negociabile numite obligaţiuni.

ACŢIUNI OBLIGAŢIUNI
- sunt titluri de proprietate - titluri de credit
- deţinătorii de acţiuni sunt acţionari sau - deţinătorii de obligaţiuni sunt creditori
proprietari
- venitul acţiunii(dividendul) depinde de - venitul obligaţiunii(dobânda) nu depinde
şansa de câştiga a societăţii, de profitul de rentabilitatea acesteia, se plăteşte
obţinut indiferent de performanţe
Societatea pe acţiuni poate emite obligaţiuni pt. o sumă care nu trebuie să depăşească ¾
din capitalul vărsat existent.
Valoarea nominală este înscrisă pe obligaţiune şi nu poate fi mai mică decât limita
stabilită prin lege.
Dobânda reprezintă venitul obligaţiunii. Dobânda anuală a obligaţiunii este denumită
cupon.
Evaluarea obligaţiunilor se realizează la:
- preţul de emisiune, subscris de obligatari şi care va fi încasat de la aceştia. De regulă preţul de
emisiune este mai mic sau egal cu valoarea nominală a obligaţiunilor;
- preţul de rambursare – suma care va trebui restituită şi aceasta poate fi egală cu valoarea
nominală, dar uneori poate fi şi superioară acesteia.
Diferenţa dintre preţul de rambursare şi preţul de emisiune reprezintă prima de rambursare a
obligaţiunilor (PRO).
PRO = Preţ de rambursare – Preţ de emisiune
Prima de rambursare a obligaţiunilor reprezintă un activ fictiv ce trebuie amortizat pe perioada
împrumutului, cel târziu până la data rambursării integrale a împrumutului.
Contul 161 „Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni” este un cont de datorii pe termen
lung, cu funcție contabilă de pasiv. Pe creditul contului se înregistrează valoarea de rambursat aferentă
împrumutului realizat prin emisiunea de obligaţiuni (preţul de emisiune + prima de rambursare). Iar pe
debitul contului se înregistrează valoarea obligaţiunilor rambursate la scadenţă la nivelul preţului de

10
 Contabilitate financiară

rambursare, cu obligaţiunile proprii răscumpărate înainte de scadenţă şi anulate şi cu obligaţiunile

convertite în acţiuni.
SFC reprezintă valoarea obligaţiunilor nerambursate.
1681 „Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni” este cont de datorii cu
funcţie de pasiv. Pe creditul contului se înregistrează dobânzile datorate şi pe debitul contului se
înregistrează dobânzile plătite.
SFC reflectă dobânzile datorate şi neplătite.
169 „Prime de rambursare a obligaţiunilor” este cont rectificativ al împrumuturilor din
emisiunea de obligaţiuni, cu funcţie de activ. Pe debitul contului se înregistrează valoarea primelor de
rambursare constatate în momentul subscrierii obligaţiunilor, iar pe credit primele privind rambursarea
obligațiunilor amortizate.
SFD reflectă valoarea neamortizată a primelor de rambursare.

5.2.13.2. Organizarea contabilităţii creditelor bancare pe termen lung

Creditele bancare pe termen lung sunt destinate finanţării investiţiilor sau pentru creşterea
durabilă a fondului de rulment al entităţii. La acordarea creditului, agenţii economici trebuie să
întocmească un dosar de creditare care să conţină printre altele: destinaţia creditului, posibilităţile de
rambursare, studiul de fezabilitate, bugetul de venituri şi cheltuieli, fluxul de trezorerie, bilanţul, balanţa
de verificare, etc.
Contul 162 „Credite bancare pe termen lung” este un cont de datorii, cu funcție de pasiv. Pe
creditul contului se înregistrează datoria contractată deci creditele primite şi pe debitul contului se
înregistrează creditele rambursate
SFC reprezintă credite bancare pe termen lung nerambursate.
1682 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung” este cont de datorii, cu funcție de
pasiv. Pe creditul contului se înregistrează dobânzile datorate şi pe debitul contului se înregistrează
dobânzile achitate .
SFC reprezintă dobânzi datorate şi neachitate.

5.2.13.3 Test de autoevaluare privind contabilitatea creditelor bancare pe termen lung

Societatea Andromeda SA contractează un credit bancar pe termen de 7 ani de la BRD-GSG

Timișoara în valoare de 100.000 lei, conform contractului de credit. Lunar se înregistrează
dobanda datorata de entitate pentru creditul contractat, stiind ca dobanda anuală este de 11%
pe an, conform scadențarului. La sfarsitul fiecarei luni se ramburseaza rata lunară si se plateste
dobanda datorata, conform ordinului de plată.

5.2.13.4. Organizarea contabilităţii datoriilor ce privesc imobilizările financiare şi a altor

datorii pe termen lung

Acţiunile unei entităţii pot fi cumpărate de către altă societate sub formă de titluri imobilizate
(dacă achiziţia acestor titluri se face în intenţia deţinerii acestora pe o perioadă durabilă de timp). Titlurile
pot fi cumpărate de la societăţile asociate din cadrul grupului sau din afara acestuia. Societatea care a

11
 Contabilitate financiară

cumpărat titlurile poate beneficia de la societăţile care au emis titlurile, de ajutoare financiare sub forma
de împrumuturi în condiţii mai avantajoase decât de la o bancă.
Pentru societatea care acordă aceste împrumuturi, aceste sume reprezintă creanţe imobilizate (pe
durata împrumutului) şi se contabilizează la imobilizări financiare.
Contul 166 „Datorii ce privesc imobilizările financiare” cont de surse împrumutate, cu funcție
contabilă de pasiv.
Pe creditul contului se înregistrează împrumuturile înregistrate pe termen lung primite şi pe
debitul contului se înregistrează împrumuturile rambursate.
SFC evidenţiază datoriile pe termen lung rămase neachitate.
Contul 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”, cont de surse împrumutate, cu funcție
contabilă de pasiv. Pe creditul contului se înregistrează datorii sub forma dobânzilor datorate aferente
datoriilor către entitățile care dețin participații și diferențele nefavorabile de curs valutar. Pe debitul
contului se înregistrează sumele rambursate, garanţiile restituite, respectiv ratele de leasing scadente
facturate de finanţator, respectiv redevenţele facturate de concedent.
SFC reprezintă împrumuturi şi datorii asimilate acestora nerestituite.

5.3. Rezolvarea testelor de autoevaluare

A. Contabilitatea constituirii capitalului social
1. Subscriere capital social cf. actului constitutiv
456 „DAAC” = 1011 „CSNv” 100.000

2. Depunerea capitalului de catre actionarul A cf. Foii de varsamant si a PV de

receptie
% = 456 „DAAC/A” 50.000
5121 „CBL” 10.000
212 „Constr.” 40.000

3. Trecerea CSNv la CSV cf. notei contabile

1011„CSNv” = 1012 „CSV” 100.000

4. Depunerea aportului de catre actionarul B cf. foii de varsamant

5121„CBL” = 456 „DAAA/B” 25.000

5. Trecerea CSNv la CSV cf. notei contabile

1011„CSNv” = 1012 „CSV” 25.000

6. Depunerea aportului de catre actionarul C cf. PV de receptie

301„MP” = 456 „DAAA/C” 25.000

7. Trecerea CSNv la CSV cf. notei contabile

1011„CSNv” = 1012 „CSV” 25.000

B. Contabilitatea majorării capitalului social

B1. Încorporarea în capitalul social a rezervelor si a profitului reportat, cf H. AGA

12
 Contabilitate financiară

% = 1012 „CSV” 3.000

1068 „Alte rz” 1.500
1171 „RRPN” 1.500

B2. Majorarea capitalului social prin compensarea unei datorii fata de un furnizor, conform
prospectului de emisiune:
a. Emisiunea actiunilor pe baza prospectului de emisiune
456 „DAAC” = 1011 „CSNv” 15.000
b. Compensarea datoriei fata de furnizor cf. notei contabile
401 „Fz” = 456 „DAAC” 15.000
c. Trecerea CSNv la CSV cf. notei contabile
1011„CSNv” = 1012 „CSV” 15.000

C. Contabilitatea diminuării capitalului social

a. Înregistrarea diminuarii capitalului social, dupa finalizarea formalitatilor juridice, cf. H AGA
si a notei contabile
1012„CSV” = 456 „DAAC” 1.000
b. Înregistrarea sumei achitate asociatului care se retrage, cf chitantei
456„DAAC” = 5311 „Casa” 1.000
c. Diminuarea capitalului social in vederea acoperirii pierderilor din anii precedenti, cf H AGA
1012„CSV” = 1171 „Rez rep 1.000
reprezentand
pierderea
neacoperita”

D. Contabilitatea primelor de capital

a. Subscriere acţiunilor cf. actului adiţional la actul constitutiv si H. AGA
Calculul primei de emisiune:
Val. veche a act. emise: 500 act * 5 lei/act = 2.500 lei
Val. noua a act. emise: 500 act * 5,2 lei/act = 2.600 lei
Prima de emisiune: 2.600-2.500=100 lei(sau (5.2-5)*500=100)

456 „DAAC” =% 2.600

1011 „CSNv” 2.500
1041 „Pr.emis.” 100
b. Depunerea capitalului de catre actionari cf. Foii de varsamant
5121 „CBL” = 456 „DAAC/A” 2.600

c. Trecerea CSNv la CSV cf. notei contabile

1011„CSNv” = 1012 „CSV” 2.500

E. Contabilitatea rezervelor
E1. Reevaluarea utilajelor
Conform metodei valorii nete, se elimină amortizarea cumulată din valoarea contabilă brută,
astfel:

13
 Contabilitate financiară

Valoarea contabilă netă = 8.000 – 2.000 = 6.000 lei

Rezerva din reevaluare = 9.000 – 6.000 = 3.000 lei
% = 105 „Rezerve 3.000
2131„E.teh.” din reevaluare” 1.000
2813„Am.inst. ” 2.000
E2. Rezervele legale = 1.000 lei * 5% = 50 lei
129„Repartizarea = 1061 „Rezerve 50
profitului” legale”
F. Contabilitatea provizioanelor
E1. Privizioane pentru litigii
a. Evidențiere client în litigiu
4118”Cl.I.L.” = 4111 „Cl.” 15.000
b. Constituire provizion
6812”Ch.E.P.” = 1511 „Pr.L.” 15.000
c. Stingerea creanțelor față de client
% = 4118 „Cl.I.L.” 15.000
5121 „C.B.L.” 14.000
654 „P.C.D.D.” 1.000

E2. Privizioane pentru garanții acordate clienților

a. Constituire provizion
6812”Ch.E.P.” = 1512„Pr.G.A.C.” 15.000
b. Înregistrare reparații
% = 401 „Fz.” 5.950
6588 „C.B.L.” 5.000
4426 „TVAd” 950
c. Diminuare provizion
1512„Pr.G.A.C.” = 7812„V.P.” 5.000

G. Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung

a. Înregistrarea primirii creditului
5121 „CBL” = 1621„C.B.T.L.” 100.000
b. Înregistrarea dobânzii aferente primei luni (100000*11%:12 luni = 916,67)
666 „Ch.D.” = 1682„D.C.B.T.L.” 916,67
c. Achitarea ratei (100000:7ani:12luni=1190,48) și dobânzii
% = 5121 „CBL” 2107, 15
1621„C.B.T.L.” 1190, 48
1682„D.C.B.T.L.” 916,67

14
 Contabilitate financiară

5.4. Lucrarea de verificare

1. Ce reprezintă capitalurile proprii şi care este componenţa lor?
2. Care este componenţa capitalurilor proprii?
3. Care este diferența între capitalurile proprii şi capitalurile
permanente?
4. Care sunt căile de majorare a capitalului social?
5. Care sunt căile de diminuarea a capitalului social?
6. Care este diferenţa între acţiuni şi obligaţiuni?
7. Cum se obţin primele legate de capital?
8. Ce reprezintă rezervele din reevaluare?

5.5. Rezumat
În cadrul acestui capitol am urmărit definirea și clasificarea
elementelor de capital..
După parcurgerea noțiunilor teoretice studenții sunt capabili să
înregistreze în contabilitate principalele operațiuni privind capitalurile.

Noţiuni de reţinut: capitaluri proprii, capital subscris nevărsat,

capital subscris vărsat, prime de capital, rezerve, rezultate, profit,
pierdere, rezerve din reevaluare, provizioane, împrumuturi pe trmen
lung.

5.6. Bibliografie minimală

1. D.Mates si colab., Contabilitate aprofundata, Ed. Eurostampa, Timisoara, 2017;
2. A. Domil si colab., Contabilitatea si gestiunea fiscala a entitatilor economice, Ed.
Eurostampa, Timisoara, 2016;
3. A.Domil, Contabilitatea activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, Ed. Eurostampa,
Timisoara, 2014
4. F. Ineovan, A.Domil, Contabilitate financiară. Concepte teoretice şi aplicaţii practice,
Ed. Solness, Timişoara, 2011;
5. D. Mateş, F. Ineovan, D. Cotleţ, N. Bobiţan, A. Iosif, C. Pereş, C. Pavel, C. Imbrescu, M.
Moraru, A. Domil, A. Dumitrescu, B. Cotleţ Contabilitate financiară. Concepte de bază.
Tratamente specifice. Studii de caz, Editura Mirton, Timişoara, 2010;
6. V. Grosu, Perspective si limite in procesul de armonizare financiar-contabila, Editura
Tipo Moldova, Iasi, 2010;
7. Legea contabilităţii nr. 82/1991, M.Of. nr. 454/2008, completate prin OUG nr. 79/2014,
M.Of. nr. 902/2014;
8. OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, M.Of.

15
 Contabilitate financiară

963/30.12.2014;
9. Standardele Internaționale de Raportare Financiară, Editura CECCAR, București, 2015;
10. Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013
privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe
ale anumitor tipuri de entități economice;
11. Legea 227/2015 Noul Cod Fiscal, publicat în Monitorul Oficial nr. 688/10 septembrie
2015.

16