FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI

ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE, BUCUREȘTI

PROIECT

Ajutorul social

LICENȚĂ-DREPT

DISCIPLINA-DREPTUL SECURITĂȚII SOCIALE

CADRU DIDACTIC: Lector univ. dr. Raiciu Dimitrie Dan

STUDENT:

IONIȚĂ COSMIN-MUGUREL

GRUPA 405

ANUL IV, IFR

SEMESTRUL II

AN UNIVERSITAR 2021-2022
Ajutorul social se acordă persoanelor singure sau familiilor cu reședința legală în România dacă
venitul net lunar al persoanei singure sau al familiei este mai mic decât venitul minim garantat.

Beneficiază de ajutor social și persoanele fără domiciliu sau reședință și fără locuință aflate în
situație de nevoie, pe baza declarației pe propria răspundere că nu au mai solicitat ajutorul social
de la alte primării.

Persoanele fără locuință beneficiază de ajutor social numai pe perioada în care se află în evidența
serviciilor publice de asistență socială din cadrul comunei/orașului/sectorului în care locuiesc.

Pentru a primi ajutorul social, atât familiile, cât și persoanele singure cu vârsta de peste 18 ani al
căror venit net lunar este mai mic decât venitul minim garantat nu trebuie să dețină bunuri sau
proprietăți precum:

 clădiri sau alte spații locative în afara locuinței proprii;

 terenuri din jurul locuinței și curtea aferentă și alte terenuri intravilane care depășesc
1.000 metri pătrați (mp) în zona urbană și 2.000 mp în zona rurală;
 autoturism(autoturisme) și/sau motocicletă(motociclete) cu o vechime mai mică de 10
ani, cu excepția celor adaptate pentru persoanele cu handicap sau destinate transportului
acestora;
 utilaje agricole: tractor, combină autopropulsată;
 utilaje de prelucrat lemnul: gater sau alte utilaje de prelucrat lemnul acționate hidraulic,
mecanic sau electric;
 depozite bancare cu valoare de peste 3.000 RON;
 suprafețe de teren, animale și păsări a căror valoare netă de producție anuală depășește
suma de 1.000 EUR pentru persoana singură, respectiv 2.500 EUR pentru o familie;
 altele, cuprinse în lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării ajutorului social, și
care sunt enumerate în anexa 4 a Hotărârii Guvernului nr. 50 din 19 ianuarie 2011.

Titularul ajutorului social are obligația să comunice primarului, în scris, orice modificare cu
privire la domiciliu, venituri și numărul membrilor familiei, în termen de 15 zile de la data la
care a intervenit modificarea.
Pentru a primi ajutorul social, unul sau mai mulți membrii ai familiei beneficiare care sunt
majori, apți de muncă și care nu urmează o formă de învățământ la cursuri de zi, au obligația de a
presta lunar, la solicitarea primarului, acțiuni sau lucrări de interes local. În cazul în care una
dintre aceste persoane își pierde temporar sau definitiv capacitatea de muncă, obligația de a
presta munca de interes local poate fi transferată altor persoane din familie, cu acordul
primarului.

Suma acordată ca ajutor social unei persoane singure sau unei familii reprezintă diferența dintre
nivelul lunar al venitului minim garantat și venitul net lunar al persoanei singure sau al familiei.

Nivelul lunar al venitului minim garantat depinde de numărul persoanelor dintr-o familie și de
valoarea indicatorului social de referință (ISR), care este de 500 RON în 2021.

Nivelul lunar al venitului minim garantat este calculat astfel:

Numărul de persoane Venitul minim garantat raportat la ISR Suma în lei

1 persoană 0,283 ISR 142 RON
2 persoane 0,510 ISR 255 RON
3 persoane 0,714 ISR 357 RON
4 persoane 0,884 ISR 442 RON
5 persoane 1,054 ISR 527 RON

Pentru fiecare altă persoană peste numărul de cinci persoane care face parte dintr-o familie,
venitul minim garantat lunar crește cu 0,073 ISR (36,50 RON).

Valoarea minimă a ajutorului social este de 10 RON pe lună.

La stabilirea venitului net lunar al persoanei singure sau al familiei se iau în considerare toate
veniturile pe care persoana, respectiv membrii familiei le-au realizat în luna dinaintea depunerii
cererii. Aceste venituri le includ și pe cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, ca
de exemplu pensiile, indemnizațiile de șomaj, indemnizații, alocații și ajutoare cu caracter
permanent, obligații legale de întreținere și alte creanțe legale.
Nu se iau în considerație alocația pentru susținerea familiei, alocația de stat pentru copii, bugetul
personal complementar, stimulentele educaționale pentru încurajarea participării la educația
preșcolară a copiilor provenind din familii defavorizate, bursele de studiu, bursele vocaționale,
sumele acordate copiilor cu nevoi educaționale speciale, stimulente pentru învățare și sprijinul
financiar acordat elevilor în cadrul Programului național de protecție socială „Bani de liceu”,
sume ocazionale acordate din bugetul statului sau bugetele locale cu titlu de compensare sau
sprijin financiar extraordinar pentru situații excepționale, precum și veniturile obținute din
activitățile cu caracter ocazional desfășurate de lucrătorii zilieri.

Persoanele care sunt apte de muncă, dar nu au venituri din salarii sau din alte activități sunt luate
în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pe baza căruia se calculează venitul
net lunar al familiei numai dacă dovedesc că sunt în evidența agenției teritoriale pentru ocuparea
forței de muncă și nu au refuzat un loc de muncă sau participarea la serviciile pentru stimularea
ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de agenție.

Refuzul unei oferte de loc de muncă sau refuzul de a lua parte la un curs de formare profesională
în vederea ocupării unui loc de muncă, la cursuri de calificare/reprofesionalizare oferite de
agențiile teritoriale de ocupare a forței de muncă determină încetarea dreptului la ajutor social. În
acest caz, familia sau persoana respectivă poate solicita din nou ajutorul după o perioadă de 12
luni de la data deciziei de încetare a dreptului la ajutor social.

Pentru a obține ajutor social, persoana singură sau reprezentantul familiei trebuie să depună un
dosar format dintr-o cerere, o declarație pe propria răspundere și actele care dovedesc
componența familiei și veniturile membrilor acesteia, dacă este cazul. Dosarul se depune la
primarul localității/sectorului unde locuiește persoana singură sau familia.

Primarul dispune efectuarea unei anchete sociale în cel mult 15 zile lucrătoare de la data
înregistrării cererii și apoi emite o dispoziție de acordare sau de respingere a ajutorului social în
termen de 10 zile lucrătoare de la încheierea anchetei sociale.

În cazul în care se emite dispoziția de acordare, ajutorul social se plătește începând cu luna
următoare depunerii cererii prin mandat poștal, în cont curent personal sau în cont de card, în
funcție de preferința beneficiarului.
După stabilirea acestui drept, primarii dispun efectuarea de anchete sociale o dată la 6 luni sau
ori de câte ori este nevoie.

Din suma cuvenită ca ajutor social nu se rețin impozitul pe venit și contribuțiile de asigurări
sociale de sănătate, dar se reține prima de asigurare obligatorie a locuințelor împotriva
cutremurelor, a alunecărilor de teren sau a inundațiilor.

Beneficiarul unic al ajutorului social, precum și membrii familiei acestuia care beneficiază de
ajutor social sunt persoane asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, dar scutite de la
plata contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate.

Ajutorul social, acordat în baza Legii nr. 416/2001

Ajutorul social se acordă pe bază de cerere şi declaraţie pe propria răspundere, însoţite de actele
doveditoare privind componenţa familiei şi veniturile realizate în luna anterioară depunerii
cererii de către membrii acesteia.

Acte necesare dosar (în copie):

– cerere şi declaraţia pe propria răspundere;

–  actele de identitate ale solicitanţiilor;

– certificatele de naştere ale copiilor;

– certificatul de căsătorie sau livretul de familie;

– hotărârea definitivă de încuviinţare a adopţiei, de plasament familial al minorului, potrivit legii;

– actul din care să rezulte calitatea solicitantului de tutore sau curator;

– acte din care să rezulte ca un membru al familiei frecventează o formă de învăţământ ;

– acte din care să reiasă încadrarea în categoria persoanelor cu handicap accentuat sau grav ori
gradul I sau II de invaliditate, pentru persoanele aflate în întreţinere ;

– adeverinţă care să ateste că sunt înregistrați în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei
de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru încadrare în muncă şi că nu
au refuzat un loc de muncă sau participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei
de muncă şi de formare profesională oferite de aceste agenţii.
-venituri nete realizate (luna anterioară depunerii cererii) şi actele doveditoare sunt cele
menţionate în formularul de cerere (adeverinţe privind salariul net, cupoane de pensie, ajutor de
şomaj, cupon alocaţie de stat etc);

În cazul uniunii consensuale (concubinaj), considerată familie beneficiară vor fi prezentate și

documente referitoare la componenţa familiei şi venituri pentru partenerul solicitantului.

I.Definirea serviciilor sociale şi principiile care stau la baza acestor servicii

Serviciile sociale reprezintă ansamblul de măsuri şi acţiuni realizate pentru a răspunde nevoilor
sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de
dificultate, vulnerabilitate sau dependenţă pentru prezervarea autonomiei şi protecţiei persoanei,
pentru prevenirea marginalizării şi excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale şi
în scopul creşterii calităţii vieţii.

Serviciile sociale sunt asigurate de furnizorii de servicii sociale, în condiţiile prevăzute de

ordonanţă.
Principiile şi valorile care stau la baza furnizării serviciilor sociale sunt prevazute la art. 3 din
OG nr. 68/2003 privind serviciile sociale.

II.Beneficiarii de servicii sociale

Beneficiarii de servicii sociale sunt:

a) persoane şi familii aflate în dificultate sau risc;
b) grupuri sociale în situaţii de dificultate sau risc, generatoare de marginalizare sau excluziune
socială;
c) comunitatea care are nevoie de sensibilizare, prevenire şi combatere a situaţiilor de dificultate
sau risc (art. 23).
Pot avea calitatea de beneficiari cetăţenii români care au domiciliul ori reşedinţa în
România, precum şi cetăţenii români fără domiciliu.
Cetăţenii altor state, precum şi apatrizii beneficiază de servicii sociale, în conformitate cu
prevederile tratatelor şi acordurilor la care România este parte, dacă au domiciliul sau reşedinţa
în România.

Beneficiarii de servicii sociale pot fi: copii, persoane vârstnice, persoane cu handicap,
persoane dependente de consumul de droguri, alcool sau alte substanţe toxice, persoane care au
părăsit penitencia-rele, familii monoparentale, persoane afectate de violenţa în familie, victime
ale traficului de fiinţe umane, persoane infectate sau bolnave HIV/SIDA, fără venituri sau cu
venituri mici, imigranţi, persoane fără adăpost, bolnavi cronici, persoane care suferă de boli
incurabile, precum şi alte persoane aflate în situaţii de nevoie socială (art. 25).

Beneficiarii de servicii sociale au următoarele drepturi:

a) să li se respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, fără discriminare pe bază de naştere, rasă, sex,
religie, opinie sau orice altă circumstanţă personală ori socială;
b) să fie informaţi asupra situaţiilor de risc, precum şi asupra drepturilor sociale;
c) să li se comunice, în termeni accesibili, informaţiile privind drepturile fundamentale şi măsurile legale
de protecţie, precum şi cele privind condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a le obţine;
d) să participe la procesul de luare a deciziilor în furnizarea serviciilor sociale;
e) să li se asigure păstrarea confidenţialităţii asupra informaţiilor furnizate şi primite;
f) să li se asigure continuitatea serviciilor sociale furnizate, atâta timp cât se menţin condiţiile care au
generat situaţia de dificultate;
g) să fie protejaţi de lege atât ei, cât şi bunurile lor, atunci când nu au capacitate de decizie, chiar dacă
sunt îngrijiţi în familie sau într-o instituţie;
h) să li se garanteze demnitatea şi intimitatea;
i) să li se respecte viaţa intimă;
j) să participe la luarea deciziilor privind intervenţia socială care li se aplică, putând alege variante de
intervenţii, dacă acestea există;
k) să participe la evaluarea serviciilor sociale primite;
l) să participe în organismele de reprezentare ale furnizorilor de servicii sociale;
m) să fie respectate toate drepturile speciale care privesc minorii sau persoanele cu handicap.
Informaţiile confidenţiale pot fi dezvăluite fără acordul bene-ficiarilor în următoarele situaţii:
a) atunci când dispoziţiile legale o prevăd în mod expres;
b) când este pusă în pericol viaţa persoanei beneficiare sau a membrilor unui grup social;
c) pentru protecţia vieţii, integrităţii fizice sau a sănătăţii persoanei, în cazul în care aceasta se află în
incapacitate fizică, psihică, senzorială ori juridică de a-şi da consimţământul (art. 26).

Beneficiarii de servicii sociale au următoarele obligaţii:

a) să furnizeze informaţii corecte cu privire la identitate, situaţie familială, socială, medicală şi
economică;
b) să participe la procesul de furnizare a serviciilor sociale;
c) să contribuie, în conformitate cu legislaţia în vigoare, la plata serviciilor sociale furnizate, în funcţie de
tipul serviciului şi de situaţia lor materială;
d) să comunice orice modificare intervenită în legătură cu situaţia lor personală (art. 27).

III. Procedura de acordare a serviciilor sociale

Serviciile sociale se acordă la solicitarea persoanei, a familiei acesteia sau a reprezentantului

legal, în urma semnalării unei situaţii de nevoie socială de către orice altă persoană, precum şi
din oficiu.
Solicitarea pentru acordarea de servicii sociale se adresează serviciului public de asistenţă socială
din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale. Solicitarea pentru acordarea de servicii
sociale poate fi adresată şi direct unui alt furnizor de servicii sociale (art. 28).
Procesul de acordare a serviciilor sociale are următoarele etape principale:
a) evaluarea iniţială;
b) elaborarea planului de intervenţie;
c) evaluarea complexă;
d) elaborarea planului individualizat de asistenţă şi îngrijire;
e) implementarea măsurilor prevăzute în planul de intervenţie şi în planul individualizat;
f) monitorizarea;
g) reevaluarea;
h) evaluarea opiniei beneficiarului (art. 29).
Evaluarea iniţială şi planul de intervenţie sunt efectuate de asistentul social sau de personalul de
specialitate cu competenţe în domeniul asistenţei sociale al furnizorului de servicii sociale din
cadrul serviciului public de asistenţă socială din subordinea autorităţilor administraţiei publice
locale.
Planul de intervenţie se elaborează în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării
solicitării (art. 30).
Evaluarea complexă este realizată de echipe interdisciplinare de specialişti care, în
activitatea desfăşurată, utilizează instrumente şi tehnici standardizate specifice domeniului de
activitate.
Principalele categorii de persoane care pot beneficia de o evaluare complexă a nevoilor sociale
individuale sunt reprezentate de copiii aflaţi în dificultate, persoanele vârstnice şi cele cu
handicap, bolnavii cronici, persoanele infectate sau bolnave HIV/SIDA, persoanele dependente
de consumul de droguri sau de alte substanţe toxice, persoanele afectate de violenţă în familie,
victimele traficului de persoane, persoanele care suferă de maladii incurabile, precum şi alte
persoane pentru care se impune aceasta.
Organizarea şi funcţionarea echipelor interdisciplinare sunt re-glementate prin convenţiile-
cadru stabilite la nivel judeţean între insti-tuţiile în care sunt angajate persoanele care compun
echipele (art. 32).
Procesul de evaluare complexă are drept scop elaborarea unei strategii de suport, conţinând
ansamblul de măsuri şi servicii adecvate şi individualizate potrivit nevoilor sociale identificate.
Rezultatele evaluării complexe se comunică, în scris, în toate cazurile, în termen de 5 zile,
serviciului public de asistenţă socială din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale
care a efectuat evaluarea iniţială. Pe baza rezultatelor evaluării complexe, serviciul public de
asistenţă socială din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale completează sau, după
caz, revizuieşte, în termen de 5 zile, planul de intervenţie (art. 34).
Furnizarea serviciilor sociale se realizează în baza planului individualizat de asistenţă şi îngrijire,
elaborat de furnizorul de servicii sociale cu acordul şi participarea beneficiarului şi cu
consimţământul formal al acestuia.
Planul individualizat de asistenţă şi îngrijire cuprinde, în principal, programarea serviciilor
sociale, personalul responsabil, precum şi procedurile de acordare.
Răspunderea privind implementarea şi monitorizarea planului individualizat de asistenţă şi
îngrijire revine asistentului social desemnat de furnizor ca responsabil de caz (art. 35).
În situaţii de urgenţă, serviciile sociale pot fi acordate imediat, elaborarea planului de intervenţie
sau a planului individualizat de asistenţă şi îngrijire realizându-se în termen de maximum 5 zile
de la luarea în evidenţă a cazului (art. 39).