UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE HORTICULTURA
SPECIALIZAREA PEISAGISTICA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA

PERSONALULUI DIDACTIC

Nivelul I

PORTOFOLIU DIDACTIC

Student (a): POPESCU ELENA

Bucureşti
2022
 Cuprins

 Proiect de lecție – Legumicultura, clasa a X-a ............................................... 3

 Planificare calendaristică anuală Legumicultura, clasa a X-a........................ 11
 Planificare calendaristică semestrială Legumicultura, clasa a X-a................ 16
 Fișa psihopedagogica a unui elev de clasa a –X-a.............................................. 19
 Referat - un mijloc de învățământ - Prezentarea Power Point............................ 23

2
 PROIECT DE LECȚIE

Data: 11.04.2022
Clasa: a X-a
Cadru didactic: Popescu Elena
Disciplina: Legumicultura.
Tema: Pregătirea terenului și înființarea culturilor de specii legumicole prin plantat
Tipul lecţiei: Comunicare și însușirea de noi cunoștințe
Scopul lecţiei: Însușirea de către elevi a unor cunoștințe despre pregătirea terenului și înființarea
culturilor

I. Competențe specifice:
 Să specifice specii legumicole și familiile acestora
 Să precizeze lucrările de pregătire a terenului
 Să descrie înființarea culturilor
II. Obiective operaţionale: La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili să:
 Precizeze speciile legumicole și familiile acestora
 Recunoască lucrările de pregătire a terenului
 Precizeze importanța acestora
III. Strategia didactică:
Metode didactice:
 Conversaţia
 Comparatia
 Observația
 Explicația
 Învățarea prin descoperire
Mijloace de învăţământ:
 Prezentare PowerPoint
 Scheme
 Fișe de lucru
Forme de organizare:
 Frontal/Individual
Locul de desfăşurare: On-line, prin platforma google meet

3
 EVENIMENTELE LECŢIEI

I. ETAPA INTRODUCTIVĂ - timp 5 minute

Captarea atenției și pregătirea materialului didactic
 Știe cineva ce se înțelege prin pregătirea terenului?

II. ETAPA FUNDAMENTALĂ

Prezentarea noului conţinut, a sarcinilor de învăţare şi conducerea procesului didactic
Elevii sunt anunțați că vor trece la o nouă lecție și anume: Pregătirea terenului și înființarea
culturilor de specii legumicole prin plantat.

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Evenimentul Activitatea de învăţare Metode și

didactic Ce face profesorul Ce face elevul procedee
1. Captarea atenţiei Pregătirea climatului socio-afectiv necesar Pregăteşte
actului învăţării materialul necesar
lecţiei
2. Reactualizarea Lucrează frontal, adresează întrebări, urmăreşte Ascultă, gândeşte, Conversaţia
cunoștințelor anterioare răspunsurile şi realizează conexiuni între răspunde frontală,
noţiunile discutate Comparaţia
- Anunţă titlul lecţiei Ascultă, notează, Explicaţia
3. Enunţarea obiectivelor - Comunică clar obiectivele operaţionale ale observă
operaţionale lecţiei:
O1 - Să precizeze speciile legumicole și familiile
acestora
O2 - Să recunoască lucrările de pregătire a
terenului
O3 - Să precizeze importanţa acestora
4. Prezentarea Prezintă noţiunile noi Ascultă, notează, Conversaţia,
conţinutului şi sarcinile Explică noţiunile noi observă, Observaţia
noi învăţării Realizează schema logică desenează Invatarea prin
descoperire

5. Obţinerea performanţei Cere elevilor să aplice cele învăţate Ascultă, gândeşte, Activitate frontală
Adresează întrebări clasei răspunde
6. Asigurarea feed-back- Urmăreşte activitatea elevilor Rezolvă cerinţele Activitate
ului după fişele de individuală
lucru

4
Conținutul lecției:

5
6
7
8
9
10
 Unitatea de învăţământ: COLEGIUL TEHNOLOGIC ”V. HARNAJ” Avizat,
Profilul: Resurse naturale şi protecţia mediului Director
Calificarea profesională: Tehnician horticultor
Modulul II: Legumicultură

Nr de ore/an: 81
Nr. ore /săptămână: 3 din care: T: 2 LT: 1
Clasa: a X-a A
Profesor: Popescu Elena Avizat,
Plan de învăţământ aprobat prin Ordinul M.E.N.: 3500/29.03.2018 Şef catedră
Programa aprobata prin Ordinul M.E.N.: 3501/29.03.2018

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
AN ŞCOLAR: 2021-2022

Unitatea de rezultate ale

Nr. Nr. ore Săptămâna
învătării /Rezultate ale învătării Continuturile învătării Obs.
crt.
Cunostinte Abilităti Atitudini T LT IP T LT IP
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11)
1. 8.1.1. 4.2.1. 8.2.1. 8.3.1. 1. Importanţa cultivării legumelor (10) (2) - -
4.2.2. - importanţa economică 1 S1
4.2.3. - importanţa socială
8.1.2. 4.2.4. 8.2.2. Clasificarea speciilor legumicole 2 S1
4.2.5. - anuale, bienale şi perene S2
4.2.6. Particularităţi morfologice ale speciilor 3 2 S2 S1 SEM. I
4.2.7. 8.2.3. 8.3.2. legumicole: S3 S2
4.2.8. - sistemul radicular
4.2.9. - sistemul aerian: tulpina, frunza, floarea,
8.2.4. sămânţa

11
 Particularităţi biologice ale speciilor 2 S4
legumicole
- fenofazele de vegetaţie
Relaţiile plantelor legumicole cu factorii de 1 S5
mediu: gruparea speciilor legumicole în
funcţie de cerinţele faţă de temperatură, apă,
aer, sol, lumină.
Zonarea legumiculturii 1 S5
2. 8.1.3 8.2.5. 8.3.3. 2. Producerea materialului săditor (8) (4)
legumicol
- înmulţirea speciilor legumicole 2 S6
- pe cale sexuată
- înmulţirea vegetativă
8.2.6. Producerea răsadului de legume
8.1.4. 8.2.7. 8.3.4. - Substratul nutritiv folosit pentru 2 1 S7 S3 S4 SEM. I
producerea răsadului de legume
Semănatul speciilor legumicole în sere 1 1 S8 S5
înmulţitor, răsadniţe şi pe brazde reci S6
Lucrări de îngrijire a răsadurilor: dirijarea 3 2 S8
factorilor de mediu, combaterea bolilor şi S9
dăunătorilor, călirea
Norme de securitate şi sănătate în muncă
specifice producerii răsadurilor de legume
3. 8.1.5. 8.2.8. 8.3.5. 3. Înfiinţarea şi întreţinerea culturilor (26) (16)
legumicole în câmp şi spaţii protejate
Sisteme de cultură a legumelor: culturi 2 S10
8.1.6. forţate, culturi protejate, culturi adăpostite,
8.2.9. 8.3.6. culturi în câmp
Alegerea, amenajarea şi pregătirea terenului 1 1 S11 S7
pentru cultura legumelor
Asolamentul legumicol: scheme de 3 1 S11 S8 SEM. I

12
 asolamente legumicole, culturi succesive, S12
8.2.10. 8.3.7. culturi asociate
Înfiinţarea culturilor legumicole prin 2 1 S13 S9
semănat
Pregătirea terenului şi înfiinţarea culturilor
de specii legumicole prin semănat direct în
câmp
- operaţii de pregătire a terenului în vederea 2 1 S14 S10
semănatului speciilor de legume în câmp –
desfiinţarea culturii precedente, arătura,
nivelarea, fertilizarea de bază, mărunţirea,
modelarea solului;
- operaţii de pregătire a seminţei pentru 2 2 S15 S11 SEM. I
semănat – dezinfecţia seminţelor, S12
amestecarea seminţelor mici cu nisip,
rumeguş, umectarea, preîncolţirea
- metode de semănat a speciilor de legume 1 1 S16 S13
cultivate în câmp
- epoca de semănat – toamnă, primăvară, 1 S16
vară
Pregătirea terenului şi înfiinţarea culturilor 2 1 S17 S14
de specii legumicole prin plantat
- operaţii de pregătire a terenului –
evacuarea resturilor vegetale, mobilizarea
solului, fertilizarea de bază, arătura şi
mărunţirea, dezinfecţia solului, nivelarea,
marcarea şi modelarea terenului
- operaţii de pregătire a materialului pentru 2 2 S18 S15 SEM. II
plantat S16
– sortarea răsadurilor, dezinfecţia răsadului,
fasonarea, mocirlirea
Plantarea materialului legumicol în câmp şi 1 1 S19 S17

13
 spaţii protejate – răsaduri, bulbi, tuberculi
Îngrijirea culturilor legumicole în câmp şi
spaţii protejate
Lucrări de întreţinere a solului în culturile 1 1 S19 S18
legumicole – prăşit, muşuroit mulcit,
combaterea buruienilor
Lucrări de îngrijire cu caracter general şi 3 2 S20 S19
special aplicate plantelor (completare goluri, S21 S20
fertilizare fazială, irigare, combatere a
bolilor şi dăunătorilor); rărit, dirijat prin
tăieri, susţinere a plantelor, înălbire,
protejare împotriva intemperiilor;
Lucrări de întreţinere specifice culturilor 3 2 S21 S21
forţate şi protejate de legume – reglare a S22 S22
factorilor de mediu în spaţii protejate,
stimulare a fructificării, polenizare
artificială, defoliere;
Norme de protecţie a muncii privind
înfiinţarea şi întreţinerea culturilor
legumicole
8.1.9. 8.2.21. 8.3.14. 4. Recoltarea, condiţionarea şi păstrarea (8) (4)
8.2.22. 8.3.15. legumelor
Tehnica recoltării produselor legumicole:
- metode de recoltare: manual sau mecanizat 1 S23
- tipuri de maturitate a fructelor: fiziologică, 1 1 S23 S23
comercială, industrială, de consum;
- momentul optim de recoltare în funcţie de 1 S24
8.2.23. 8.3.16. destinaţia producţiei: consum în stare
proaspătă, păstrare sau industrializare;
Lucrări de condiţionare a produselor 3 2 S24 S24 SEM. II
8.1.10. 8.2.24. legumicole: presortare, sortare, calibrare, S25 S25
spălare, legare sau împletire în funii,

14
 8.2.25. 8.3.17. maturare complimentară în atmosferă
îmbogăţită în oxigen şi etilenă (tomate),
8.2.26. ceruire, periere, prerăcire, tratamente
chimice împotriva ciupercilor şi
dăunătorilor;
8.2.27. 8.3.18. Ambalarea produselor legumicole – scopul 2 1 S26 S26
ambalării, tipuri de ambalaje;
Norme de securitate şi sănătate în muncă
specifice lucrărilor de recoltare, condiţionare
şi ambalare a produselor legumicole.
6. RECAPITULARE FINALĂ ŞI EVALUARE 2 1 - S27 S27 - SEM. II
TOTAL ORE/ SĂPTĂMÂNI 54 27 - 27 27 -

Întocmit,

15
 Unitatea de învăţământ: COLEGIUL TEHNOLOGIC ”V. HARNAJ” Avizat,
Profilul: Resurse naturale şi protecţia mediului Director
Calificarea profesională: Tehnician horticultor
Modulul II: Legumicultură

Nr de ore/an: 81
Nr. ore /săptămână: 3 din care: T: 2 LT: 1
Clasa: a X-a A
Profesor: Popescu Elena Avizat,
Plan de învăţământ aprobat prin Ordinul M.E.N.: 3500/29.03.2018 Şef catedră
Programa aprobata prin Ordinul M.E.N.: 3501/29.03.2018

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
SEMESTRUL I
AN ŞCOLAR: 2021-2022

Unitatea de rezultate ale

Nr. Nr. ore Săptămâna
învătării /Rezultate ale învătării Continuturile învătării Obs.
crt.
Cunostinte Abilităti Atitudini T LT IP T LT IP
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11)
1. 8.1.1. 4.2.10. 8.2.1. 8.3.1. 1. Importanţa cultivării legumelor (10) (2) - -
4.2.11. - importanţa economică 1 S1
4.2.12. - importanţa socială
8.1.2. 4.2.13. 8.2.2. Clasificarea speciilor legumicole 2 S1
4.2.14. - anuale, bienale şi perene S2
4.2.15. Particularităţi morfologice ale speciilor 3 2 S2 S1 SEM. I
4.2.16. 8.2.3. 8.3.2. legumicole: S3 S2
4.2.17. - sistemul radicular

16
 4.2.18. - sistemul aerian: tulpina, frunza, floarea,
8.2.4. sămânţa
Particularităţi biologice ale speciilor 2 S4
legumicole
- fenofazele de vegetaţie
Relaţiile plantelor legumicole cu factorii de 1 S5
mediu: gruparea speciilor legumicole în
funcţie de cerinţele faţă de temperatură, apă,
aer, sol, lumină.
Zonarea legumiculturii 1 S5
2. 8.1.3 8.2.5. 8.3.3. 2. Producerea materialului săditor (8) (4)
legumicol
- înmulţirea speciilor legumicole 2 S6
- pe cale sexuată
- înmulţirea vegetativă
8.2.6. Producerea răsadului de legume
8.1.4. 8.2.7. 8.3.4. - Substratul nutritiv folosit pentru 2 1 S7 S3 S4 SEM. I
producerea răsadului de legume
Semănatul speciilor legumicole în sere 1 1 S8 S5
înmulţitor, răsadniţe şi pe brazde reci S6
Lucrări de îngrijire a răsadurilor: dirijarea 3 2 S8
factorilor de mediu, combaterea bolilor şi S9
dăunătorilor, călirea
Norme de securitate şi sănătate în muncă
specifice producerii răsadurilor de legume

17
3. 8.1.5. 8.2.8. 8.3.5. 3. Înfiinţarea şi întreţinerea culturilor (26) (16)
legumicole în câmp şi spaţii protejate
Sisteme de cultură a legumelor: culturi 2 S10
8.1.6. forţate, culturi protejate, culturi adăpostite,
8.2.9. 8.3.6. culturi în câmp
Alegerea, amenajarea şi pregătirea terenului 1 1 S11 S7
pentru cultura legumelor
Asolamentul legumicol: scheme de 3 1 S11 S8 SEM. I
asolamente legumicole, culturi succesive, S12
8.2.10. 8.3.7. culturi asociate
Înfiinţarea culturilor legumicole prin 2 1 S13 S9
semănat
Pregătirea terenului şi înfiinţarea culturilor
de specii legumicole prin semănat direct în
câmp
- operaţii de pregătire a terenului în vederea 2 1 S14 S10
semănatului speciilor de legume în câmp –
desfiinţarea culturii precedente, arătura,
nivelarea, fertilizarea de bază, mărunţirea,
modelarea solului;
- operaţii de pregătire a seminţei pentru 2 2 S15 S11 SEM. I
semănat – dezinfecţia seminţelor, S12
amestecarea seminţelor mici cu nisip,
rumeguş, umectarea, preîncolţirea
- metode de semănat a speciilor de legume 1 1 S16 S13
cultivate în câmp
- epoca de semănat – toamnă, primăvară, 1 S16
vară

Întocmit,

18
Unitatea de învăţământ Liceul Teoretic C.A. Rosetti Bucuresti
Nr. înregistrare: 2056/15.09.2020

Aprobat,
Directorul unităţii de învăţământ
Fişă psihopedagogică

I. Date personale:
Numele şi prenumele: Ilie Amalia
Data naşterii: 01.02.2006
Domiciliul: Bucuresti, bl.Marasti nr. 40, sector 1
Unitatea de învăţământ: Liceul Teoretic C.A. Rosetti Bucuresti
Grupa/Clasa: a X a
II. Date familiale:
a) Date despre părinţi/reprezentant legal:
Tatăl
- numele şi prenumele:Ilie Nicolae
- ocupaţia: specialist constatare , locul de muncă: SC CLAIMS SRL
Mama
- numele şi prenumele: Ilie Elena
- ocupaţia: auditor financiar, locul de muncă: SC CLAIMS SRL
Reprezentant legal
- numele şi prenumele:..........................................
- ocupaţia:....................................... locul de
muncă:...............................................................................................
b) Structura şi componenţa familiei:
Tipul familiei:
□ monoparentală prin: statut iniţial, deces, divorţ, separaţie
□ legal constituită
□ alte situaţii
............................................................................................................................................................
Fraţi/surori (număr fraţi/surori, vârstă, statut/ocupaţie): o sora
c) Alte situaţii relevante pentru evoluţia copilului:
□ părinţi plecaţi în străinătate: NU ESTE CAZUL
□ crescut de rude de gradul II, III: NU ESTE CAZUL
□ în protecţie specială:NU ESTE CAZUL
□ alte
situaţii:................................................................................................................................................
.............
d) Atmosfera şi climatul familial:
□ raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi/între părinţi şi copii
□ raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare
□ dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente
□ familie destrămată sau pe cale de destrămare

19
□ alte
situaţii:................................................................................................................................................
................
Atitudinea părinţilor/reprezentantului legal faţă de şcoală şi faţă de problemele de educaţie ale
copilului:
............................................................................................................................................................
...........................
III. Starea de sănătate:
a) Starea generală de sănătate FOARTE BUNA
b) Menţiuni medicale importante pentru procesul de
învăţământ:...............................................................................
IV. Evaluare psihopedagogică:
a) Dezvoltare psihomotorie (coordonare motorie, schema corporală, lateralitate, structuri
perceptiv-motrice, orientare spaţiotemporală / Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea
timpurie a copilului de la naştere până la 7 ani): toate cele de mai sus.
............................................................................................................................................................
...........................
Alte particularităţi (deficienţe şi conduite
specifice):....................................................................................................
b) Procesele cognitive şi stilul de muncă:
Gândirea:
- Înţelege noţiuni: □ simple □ complexe
- Defineşte noţiuni: □ simple □ complexe
- Operează cu noţiuni: □ simple □ complexe
- Înţelege relaţiile cauză-efect: □ da □ nu
Alte particularităţi ale
gândirii:......................................................................................................................................
Memoria:
Formele memoriei:
□ de scurtă durată □ de lungă durată
□ vizuală □ auditivă □ mixtă
Alte particularităţi ale
memoriei:...................................................................................................................................
Limbaj şi comunicare:
Vocabular:
□ redus □ mediu dezvoltat □ bogat
Exprimare orală:
□ nu comunică oral □ greoaie □ incorectă gramatical □ clară, corectă
Tulburări de
limbaj:................................................................................................................................................
......
Alte particularităţi ale
limbajului:.................................................................................................................................
Atenţia:
□ tulburări de atenţie □ nu prezintă tulburări de atenţie

20
Alte particularităţi (concentrare, stabilitate, volum etc.):o buna concentrare si stabilitate, avand o
mare anduranta atunci cand se explica si/sau se preda o tema, un proiect, etc
Motivaţia de învăţare:
□ extrinsecă □ intrinsecă
Alte
particularităţi:.....................................................................................................................................
....................
Receptivitatea, participarea şi implicarea:
□ participă activ, cu interes □ interes inegal, fluctuant □ pasiv
□ greu de antrenat □ inegal, absent
Alte
particularităţi:.....................................................................................................................................
.....................
c) Relaţii sociale:
□ sociabil, comunicativ □ retras, izolat, puţin comunicativ
□ turbulent □ agresivitate verbală □ agresivitate fizică
Alte
particularităţi:.....................................................................................................................................
....................
d) Nivelul achiziţiilor şcolare (deprinderi, interese):
Deprinderi de citit:
□ total absente □ slabe □ bune □ foarte bune
Deprinderi de scris:
□ total absente □ slabe □ bune □ foarte bune
Deprinderi de calcul:
□ total absente □ slabe □ bune □ foarte bune
Abilităţi sau interese speciale: bun organizator, avand si capacitatea de ai implica si pe colegi
in diferite activitati benefice clasei,
Alte
particularităţi:.....................................................................................................................................
.....................
V. Rezultate şcolare şi extraşcolare ale elevului
a) Discipline la care a obţinut rezultate deosebite: engleza, geografie, biologie, chimie
b) Rezultate deosebite obţinute în activităţi extraşcolare:locul I pe Bucuresti impreuna cu Trupa
de teatru a liceului in concursul “5 Teatre 5 Licee” 2019
c) Factori explicativi ai reuşitei şcolare/dificultăţilor întâmpinate pe parcursul programului
şcolar:multa munca si determinare
VI. Traseul educaţional:
Programe educaţionale la vârstă antepreşcolară (creşă, grădiniţă, centre de zi cu componenta
educaţională):
Denumirea instituţiei: Jiului sector 1Perioada: 2006-2008 Observaţii: a intra in colectivitate de la
o varsta foarte mica, 1 an si 8 luni, adaptandu-se foarte bine programului de cresa.
Programe educaţionale la vârstă preşcolară (grădiniţă, centre de zi cu componenta
educaţională):
Denumirea instituţiei: Gradinita STEAUA Perioada: 2009-2011Observaţii: nu a facut grupa
pregatitoare, dorind sa mearga la scoala

21
Pregătirea şcolară (unităţi de învăţământ de masă, unităţi de învăţământ special/special
integrat):
Denumirea instituţiei: Scoala Gimnaziala nr. 17 Perioada:2011-2018 Observaţii: rezultate foarte
bune conform fisei matricole
Promovat în anul anterior: □ DA □ NU
Activităţi de sprijin anterioare şi prezente, inclusiv extraşcolare (terapii în centre/clinici, în
grădiniţă sau şcoală):
NU ESTE CAZUL
Comportamentul în timpul activităţilor şcolare anterioare şi prezente: O eleva cu rezultate foarte
bune,avand capacitatea de fi si un bun organizator si lider, asa cum a dat si da dovada prin
activitatea pe care o are ca responsabil/sef al clasei
Observaţii şi recomandări, inclusiv privind forma de şcolarizare: sa ii continuie scoala in aceleasi
conditii si cu aceleasi rezultate.

Data
Întocmit, Popescu Elena 01.12.2021
întocmirii:
Cadrul didactic
Numele şi prenumele:
Funcţia (educator-puericultor/profesor învăţământ
preşcolar/profesor învăţământ primar/diriginte/consilier
şcolar/profesor itinerant şi de sprijin):
Semnătura:
1

1
Conform Ordinului nr.1985/1305/5805/2016/2016 emis de MMFPSPV, MS, MENCS-Anexa 9

22
 Referat:
Un mijloc de învățământ - Prezentarea Power Point

Student: Popescu Elena

 Cuprins

1. Mijloacele de învățământ - Concept………...………....................................................... 25

2. Funcțiile mijloacelor de învățământ…..……………………….……………………..........26
3. Clasificarea mijloacelor de învățământ ……………………………...…………………... 26
4. Cerințele mijloacelor de învățământ…………………………………………………….... 27
5. Integrarea mijloacelor de învăţământ în ansamblul tehnologiilor didactice moderne ….... 28
6. Un mijloc de învățământ - Prezentarea Power Point………………………...………….. 29
7. Concluzii ………………………………………………………………………………… 32
8. Bibliografie……………………………………………………………………….............. 32

24
 1. Mijloacele de învățământ – Concepte

Definitie – totalitatea resurselor materiale concepute şi realizate în mod explicit pentru a servi
cadrului didactic în activitatea de predare şi elevului în activitatea de învăţare.
Mijloacele de învățământ – sunt o componentă a procesului de învăţământ care desemnează un
ansamblu de resurse sau instrumente materiale şi tehnice, produse, adaptate ori selectate în vederea
îndeplinirii sarcinilor instructiv-educative din şcoli.
În cadrul unei acţiuni educative, sub aspectul eficienţei distingem patru mari domenii:
- obiectivul de realizat;
- conţinutul de idei vehiculat;
- strategia de lucru adoptată;
- evaluarea.
Accentul pus doar pe unul sau două din cele patru domenii nu poate asigura reuşita actului
educaţional. Pedagogia modernă propune organizarea în aşa măsură a procesului de învăţământ, încât
problemele de conţinut şi strategie să se realizeze în funcţie de obiective. Prioritar este stabilirea
obiectivelor, iar în funcţie de acestea se vor anticipa conţinuturile metodele şi mijloacele de învăţare şi
instrumentele de evaluare.
A specifica un obiectiv în termen operaţionali implică şi stabilirea imediată şi adecvată a
strategiei didactice, în mod deosebit a metodelor ce urmează a fi utilizate şi a mijloacelor de
învăţământ.
Parte componentă şi foarte importantă a strategiei didactice este mijlocul de învăţământ definit
ca parte materială, naturală sau intenţionată care susţine realizarea obiectivelor activităţii de instruire.
Ansamblul resurselor materiale folosite în procesul de învăţământ de către cadrul didactic are ca scop
perceperea, înţelegerea cunoştinţelor, formarea noţiunilor, fixarea şi consolidarea informaţilor.

Utilitatea mijloacelor de învăţământ a fost determinată de:

1. o concepţie filozofică – materialist senzualistă, potrivit căreia simţurile dau valoare de adevăr
cunoştinţelor noastre şi nimic nu există în intelect fără a exista mai întâi în simţuri;
2. nevoia de a înţelege mesajul didactic în toată complexitatea lui, astfel că apelul la mai mulţi
analizatori facilitează acest lucru;
3. optimizarea procesului de învăţământ prin instrumentalizarea lui, adică prin folosirea unor
materiale tehnice de natură didactică sau nedidactică asociate unor metode;
Mijloace didactice se interpun între cadrul didactic şi elev fortificând capacitatea instructiv-
educativă a cadrului didactic şi facilitând activitatea de învăţare a elevului. Ele redimensionează
raportul dintre latura verbalistă şi ceea acţională - practică a activităţii didactice şi pun elevii în contact
cu obiecte, fenomene, evenimente, procese greu accesibile percepţiei directe. Familiarizează elevii cu
mânuirea unor obiecte, solicită şi sprijină operaţiile gândirii, stimulează cercetarea şi afectează pozitiv
imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Mijloace didactice nu se opun cuvântului şi scrisului, ci se integrează lor.
Folosirea mijloacelor de învăţământ are la bază unele principii:
 combinarea comentariilor orale şi a elementelor audio - vizuale pentru a putea fi reţinute mai
bine;

25
  folosirea mijloacelor de învăţământ permite o asimilare mai rapidă şi o activitate mai intensă;
 dacă mijloacele sunt alese cu grijă, ele pot crea o situaţie de autoinstruire;
 unele mijloace de învăţământ permit abordarea interdisciplinară a problematicii respective,
lucru ce are valenţe formative evidente asupra elevilor.

2. Functiile mijloacelor de învățămănt

Mijloacele de învăţământ se dovedesc a fi utile doar în cazul în care sunt integrate corespunzător
în activitatea de instruire şi doar atunci când li se imprimă o finalitate pedagogică. Sunt funcţii
pedagogice care trebuie cunoscute de cadrul didactic pentru valorificarea completă a acestora.
Astfel mijloacele de învățământ au urmatoarele funcții:
Funcţia de comunicare
Funcţia ilustrativ-demonstrativă
Funcţia formativ-educativă
Funcţia stimulativă
Funcţia de raţionalizare a efortului în activitatea de predare-învăţare
Funcţia de evaluare a randamentului şcolar
Ca tehnică de utilizarea a mijloacelor de învăţământ şi de pricepere a funcţiilor ce le pot
îndeplini, se sugerează folosirea „piramidei experienţei educaţionale” elaborată de Edgar Dale (1969)
şi cunoscută sub denumirea de „Scara lui Dale”.
XII – simboluri verbale (orale, scrise);
XI – simboluri figurale (imagini, scheme);
X – înregistrări sonore pe benzi magnetice;
IX – imagini fixe (fotografii, diafilme, diapozitive);
VIII – imagini mobile (filme);
VII – imagini TV;
VI – imagini statice (expoziţii, muzee);
V – observaţii intenţionate (excursii);
IV – observaţii bazate pe experienţe ştiinţifice (demonstraţii);
III – scene dramatice;
II – experienţe inventate (simulări, machete);
I – experienţe directe (activitatea reală a copilului).
Se observă din „scară” că la bază se situează experienţele cele mai directe, dirijate spre un
anume scop, adică, contactul fizic pe care copilul îl realizează cu obiectele şi fiinţele, folosind toate
amintirile sale pentru a învăţa prin acţiune.

3. Clasificarea mijloacelor de învățământ dupa criteriul si funcţia îndeplinită

3.1.O primă clasificare a mijloacelor de învăţământ ar fi aceea realizată de Wilker Shramm
după criteriul istoriei:
 Generaţia I care cuprinde: tabla, manuscrisele, obiectele de muzeu;
 Generaţia a II-a: tiparul, informaţii gata elaborate (manuale texte imprimate);
 Generaţia a III-a: fotografia, diapozitivul, înregistrările sonore, filmul, televiziunea;

26
  Generaţia a IV-a: tehnicile moderne, maşinile de instruire;
 Generaţia a V-a: presupune folosirea calculatorului electronic.
În momentul de faţă suntem la generaţia a VI-a constituită din reţele de calculatoare locale,
regionale sau mondiale (internet), din alte tehnologii informaţionale şi comunicaţionale oferite de
reţele GSM.
3.2. Clasificarea după criteriul istoric nu este singura, mai există şi alte criterii de clasificare, si
anume:
 criteriul analizatorului căruia i se adresează, mijloacele fiind vizuale, auditive, audiovizuale;
 criteriul funcţiei pedagogice;
3.3. Din perspectiva funcţionalităţii pedagogice (după I. Cerghit) mijloacele de învăţământ au
fost clasificate în:
 mijloace informative – demonstrative (ierbare, insectare, obiecte, aparate, ilustraţii, fotografii,
planşe, tabele etc);
 mijloace de exersare şi formare (aparate, instrumente, instalaţii);
 mijloace de raţionalizare a timpului (hărţi, şabloane, maşini de multiplicat);
 mijloace de evaluare a rezultatelor învăţării (teste, maşini de testare, calculatoare).

3.4. Unii autori clasifică mijloacele de învăţământ după criteriul prezenţei sau absenţei
mesajului didactic se disting astfel:
 mijloace de învăţământ care includ mesajul didactic.
Această categorie include mijloace de învăţământ cu mesaje didactice şi se concretizează în
toate mijloacele care reproduc anumite trăsături caracteristice obiectelor:
– mijloace de învăţământ care redau în forma naturală obiectele şi fenomenele realităţii:
plante, roci, substanţe;
– mijloace de învăţământ sub formă de materiale grafice: hărţi, diagrame, tablouri, planşe;
– mijloace de învăţământ sub formă de modele substanţiale, funcţionale şi acţionale: machete,
mulaje, modele, blocurile logice ale lui Dines;
– tehnici audio vizuale; discuri, benzi magnetice.
 mijloace de învăţământ care facilitează transmiterea mesajelor sau informaţiilor didactice:
tabla magnetică, diapozitive.

4. Cerințe în utilizarea mijloacelor de învățare

În ceea ce priveşte integrarea mijloacelor de învăţământ în activitatea didactică trebuie avută în

vedere valoarea lor psihopedagogică, condiţiile şi modalităţile de utilizare a acestora. Fiind
instrumente pedagogice, ele au menirea de a optimiza comunicarea educaţională dintre educator şi
elev.
Valoarea pedagogică a mijloacelor de învăţământ rezultă din implicaţiile pe care acestea le au
asupra transmiterii şi asimilării mesajelor didactice, iar criteriul de apreciere al acestei valori nu poate
fi decât acela al efectului pe care îl au în realizarea obiectivelor.
Alegerea mijloacelor de învăţământ adecvate situaţiilor educaţionale favorabile învăţării
depinde de capacitatea cadrului didactic de a opta pentru un mijloc de învăţământ care să asigure

27
conştientizarea celor învăţate, concomitent cu motivarea învăţării. Cadrul didactic trebuie să perceapă
psihologia tipului de învăţare care intervine în condiţiile mijlocului de învăţământ ales la un anumit
grup de copii, cu anumite particularităţi fizice şi intelectuale.
Mijlocul de învăţământ are contribuţie efectivă la transmiterea informaţiei noi cât şi raportul la
formarea unor aptitudini şi deprinderi intelectuale.
Eficienţa diferitelor mijloace de învăţământ se face în funcţie de contribuţia lor la realizarea
obiectivelor propuse, luând în considerare trei criterii de ordin pedagogic, tehnic şi administrativ:
1. Criteriul pedagogic se referă la identificarea funcţiilor pe care trebuie să le îndeplinească
mijloacele de învăţământ în cadrul activităţilor: de sensibilizare la o problemă de comunicare,
de prezentare a unor situaţii problemă; de transmitere de informaţii suplimentare; de captare a
atenţiei; de sprijinire a formării deprinderilor practice.
2. Criteriul tehnic presupune un mod care dispune de mijloacele dorite, uşurinţa de procurare şi
folosire, caracterul practic al utilizării lor, cât de familiare ne sunt nouă şi copiilor.
3. Criteriul administrativ constă în luarea în calcul a posibilităţilor de dotare a sălii de grupă cu
anumite materiale, ambianţa în care se produce învăţarea, arhitectura internă, flexibilitatea
împărţirii spaţiului educaţional.
Alegerea mijloacelor care să fie la maximum utilizate cu eficienţă depinde în ultima instanţă de
competenţa cadrului didactic de ale integra şi adapta unei situaţii de învăţare, având în vedere atât
criteriile de selectare menţionate cât şi tipul de activitate în care se utilizează.

5. Integrarea mijloacelor de învăţământ în ansamblul tehnologiilor didactice modern

O prezenţă certă în unităţile de învăţământ preşcolar este calculatorul care ajută copii să facă
primii paşi în lumea informaticii. Copii învaţă să-şi scrie numele, recunosc litere, cifre etc. Pornind de
la joc, calculatorul poate realiza educarea limbajului prin povestiri după un şir de ilustraţii, citirea după
imagini selective, denumirea unui peisaj, vorbirea dialogată. Se pot realiza obiective importante la
activităţilor matematice: orientare în spaţiu, constituirea mulţimilor, formarea şirurilor crescătoare şi
descrescătoare, formare de perechi, rezolvarea de probleme. Calculatorul poate fi utilizat atât pentru
fiecare activitate distinctă cât şi în cadrul opţionalului, unde graniţa dintre activităţi poate dispărea.
În societatea contemporană se observă un fenomen foarte interesant în ceea ce priveşte
legătura dintre progresul ştiinţei şi învăţământ. Această legătură nu este nouă, ea s-a manifestat în toate
epocile şi civilizaţiile şi a constat în transmiterea în cadrul lecţiei a progreselor ştiinţei şi tehnicii. Ceea
ce face interesantă această legătură, în prezent, este prezenţa calculatorului şi utilizarea lui în
organizarea instruirii, în conducerea învăţământului sau în cercetarea pedagogică.
Astfel, s-a născut o nouă metodă didactică, intitulată generic instruirea asistată de
calculator (I.A.C.). Această metodă modernă încadrată de Ioan Cerghit în categoria metodelor de
raţionalizare a învăţării şi predării, asigură o mai bună colaborare între cadru didactic şi elev, ducând
transformarea primului în moderator sau îndrumător al activităţii de învăţare.
Instruirea asistată de calculator îi oferă elevului posibilitatea de a învăţa prin cercetare, prin
descoperire, de a interacţiona şi de a răspunde la diverşi stimuli vizuali sau auditivi. Calculatorul oferă
un set variat de informaţii, de întrebări sau probleme, prezentate sub formă sonoră sau vizuală, prin
texte, imagini fotografice, imagini video animate, desene sau grafice. Calculatorul este un mediu
interactiv, care menţine atenţia şi motivaţia elevului treze, indiferent de gradul de dificultate. Ca orice

28
metodă didactică, şi instruirea asistată de calculator are avantaje, care trebuie cunoscute de cadrul
didactic pentru a fi valorificate sau, dimpotrivă, evitate. În primul rând, utilizarea calculatorului
înseamnă o mare economie de timp, fiind totuşi foarte costisitoare. În al doilea rând, calculatorul
stimulează unele fenomene şi procese, dar nu înlocuieşte experimentele sau observaţia lor directă.

Fiecare mijloc de învățare pune în balanţă avantaje şi dezavantaje.

Avantaje: ele suplimentează explicaţiile verbale, ipostaziind un suport vizibil, intuitiv, mijlocesc
elevilor o realitate greu accesibilă direct, provoacă şi susţin motivaţii cognitive, consolidează
cunoştinţe, eficientizează folosirea timpului de instruire.

Dezavantaje: predispun la o standardizare a perceperii şi interpretării realităţii, îmbie la receptarea

pasivă, uneori produc denaturări a fenomenelor etalate şi concură la formarea unor imagini artificiale
despre societate.

6. Un mijloc de învățământ - Prezentarea Power Point

Descrierea aplicației Power Point. -Concept

Aplicaţia PowerPoint face parte din pachetul Microsoft Office, utilizată pentru efectuarea unor
prezentari grafice și permite crearea de pagini electronice unite în cadrul unui singur fișier cu
terminația PPT. Se folosește pentru paginile (slide-urile) de prezentare, efectuarea pe paginile de
prezentare, de adnotări invizibile pentru public, adăugarea de pagini noi sau introducerea de texte
(completarea informațiilor în orice moment al prezentarii), imaginile Clipart, diagramele Excel,
tabelele Word, inserarea de imagini artistice, utilizând o gama largă de instrumente de desenare din
PowerPoint, efectele sonore şi cele de animație, efectele speciale (tranzițiile de la o pagina la alta,
textele ce apar din toate direcțiile, etc.).
PowerPoint este un program de prezentare amplu folosit, având rădăcini în lumea afacerilor,
dar impunându-se în tehnologia educației, în scopuri pedagogice curente, precum și în cursurile pentru
perfecționarea personalului.
Programul poate fi folosit atât de cadrele didactice, cât şi de elevi (în grup, perechi sau chiar
individual), la orice tip de lecție, fie de comunicare de noi cunoștințe, fie de fixare sau consolidare, de
recapitulare și sistematizare sau de evaluare. El se recomandă a fi utilizat în cadrul oricărei etape a
lecției. Această aplicație este destinată, în mod deosebit, pentru elaborarea “prezentării” care este
alcătuită din succesiuni de ecrane informaționale (slide-uri) al căror conținut, design și format de
prezentare poate fi programat de autor.

Rolul aplicației Power Point în procesul de predare – învățare – evaluare

Prezentările Power Point însoțesc din ce în ce mai des cursurile, oferind posibilitatea
prezentării mai atractive a conținuturilor.
Popularitatea acestui program în domeniul educației se datorează mai multor factori:
✓ Majoritatea profesorilor poseda deprinderi si priceperi de utilizare a acestei aplicații;
✓ Site-urile educaţionale din diferite țări, majoritatea accesibile gratuit, conțin un număr destul
de mare de prezentări ce pot fi utilizate în procesul educațional la diferite discipline;

29
 ✓ Aplicația Power Point posedă suficiente mijloace de a crea rapid ceva nou, cu cunoștințe
minimale în domeniul utilizării calculatorului;
✓ Prezentarile Power Point sunt destul de atractive, fiind pe placul elevilor.
La fel ca oricare material didactic folosit în clasă, și aplicația Power Point are avantaje si
dezavantaje.
Avantajele utilizării acestei aplicații ar putea fi enumerate astfel:
-Economisește timp care ar fi fost folosit la realizarea altor tipuri de materiale vizuale (fișe de
lucru, scrisul la tablă);
- Încurajează folosirea materialelor vizuale și prezentarilor, în general, care impun o formulă
potrivită de transmitere a informațiilor;
- Aplicația poate fi folosită cu ușurință de oricine are cunoștinte de bază în utilizarea
calculatorului;
-Este un instrument flexibil de predare-învățare care stârnește curiozitatea elevilor și le
captează atenția întregului proces intructiv-educativ-formativ;
-Informația este prezentată într-un mod organizat, clar, concis, coerent, fiind transmise doar
datele esențiale;
- Este centrată pe nevoile elevului;
- Elevii devin participanți activi, sunt atenți la subiectul discutat, pot adăuga alte elemente dacă
doresc, pot completa prezentarea.
Un dezavantaj al utilizarii acestei aplicații ar fi acela că pregatirea unei prezentări de calitate
necesita o mare perioada de timp, fiind necesară găsirea materialelor în concordanţă cu materia
studiată. Materialele trebuie alese şi organizate în aşa fel încat să capteze atenţia şi să motiveze elevii
să înveţe. Un alt dezavantaj al acestei aplicații, observant de unele cadre didactice (mai reticente
în a adopta metode moderne de lucru) ar fi acela că acest mod de a prezenta o lecţie înlătură
prezentatorul şi implicit nu mai există această relaţie de comunicare profesor-elev; elementele verbale
sau paraverbale dispar pe parcursul derulării slide-urilor, gesturile, mişcările, poziţiile corpului pe care
le executa cadrul didactic, limbajul trupului, expresia feţei, contactul vizual nu transmit multe
informaţii elevilor, tonul vocii, ritmul vorbirii, volumul vocii, accent sau pauzele din vorbire nu pot fi
analizate, dar acestea se restabilesc la sfarşitul prezentării.
Tipurile de lecţii pentru care se recomandă prezentările Power Point sunt: lecţii de transmitere
de noi cunoștințe, materie nouă, lecţii de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor, lecţii non-
standard.
Mijloacele aplicaţiei Power Point nu sunt suficiente pentru o prelucrare calitativă a informaţiei
digitale şi grafice introduse de utilizator, de aceea nu se recomandă a se folosi această aplicatie pentru
elaborarea altor tipuri de soft: teste sumative cu prelucrare automatizată a rezultatelor, jocuri didactice
etc.
Cerința – cum trebuie să arate o prezentare
O prezentare Power Point, preconizată ca mijloc didactic, în primul rănd, trebuie să
corespundă destinației sale, adica să prezinte un anumit volum de informație de studiu într-o formă
accesibila grupului și să realizeze obiectivele educaționale operaționale stabilite pentru lecția
respectivă.
În funcție de obiectivul educațional preponderent se pot elabora:

30
 ❖ Suporturi pentru prezentarea de noi cunoştinţe, utile pentru studierea temelor cu un volum
mare de informație teoretică, demonstrații voluminoase, desene complicate;
❖ Suporturi pentru recapitulare, utile în cadrul lectiilor de totalizare pentru afișarea testelor
formative, variantelor de probe scrise, problemelor cu conţinut aplicativ pentru brainstorming;
❖ Suporturi pentru lecţii non-standard: reguli de joc pentru un concurs, întrebări, studiu
independent al temei.
Având în vedere ca manualele cu care se lucreaza în scoalî, sunt destul de complicate, nu este
indicată copierea materialului din manual pe slide-urile prezentării. În cazul elaborarii unei prezentări,
este necesar să se studieze nişte surse de informații alternative: manuale, carți de specialitate, ghiduri
pentru profesori, reviste și să se selecteze materialul necesar temei propuse în limitele și la nivelul
recomandat de curriculum.
Atunci când cadrul didactic decide elaborarea pentru lecție a unei prezentări Power Point, se
selectează materialul care se dorește a fi prezentat și, dacă dispune de mijloace tehnice pentru
elaborarea şi utilizarea prezentării Power Point, atunci poate începe planificarea structurii prezentarii și
adaptarea materialului pentru includere în slide-uri.

Structura orientativă a unei prezentări pentru o lecție în care se abordează o tema nouă.
De obicei, în primele doua slide-uri se specifică tema lecției și obiectivele operaționale, care
vor fi realizate în cadrul lecției. În continuare, se recomandă, etapa de actualizare a cunoștințelor
necesare, etapa ce poate fi realizată prin propunerea de întrebări pe slide-ul următor sau prin afișarea
unui set de exerciții, care, dacă vor fi rezolvate, vor duce la atingerea scopului urmărit în această etapă.
Urmează slide-urile necesare pentru expunerea temei noi. Pe slide-uri se include numai
informaţia care este absolut necesar să fie fixată. În paralel, cadrul trebuie să planifice cum va comenta
fiecare slide. Pentru a evita plictiseala elevilor, nu se recomandă a se reține atenția elevilor mai mult de
un minut pe un slide. De aceea, numărul de slide-uri elaborate va corespunde duratei perioadei de
derulare a prezentării (în minute).
Dacă slide-ul conţine o demonstrație voluminoasă, o tabelă mare sau o schemă, material lva
trebui obligatoriu prezentat pe un ecran mare.
Etapele utilizării unui mijloc didactic complex, așa cum este o prezentare, trebuie planificate
detaliat în proiectul didactic al lectiei. La prima aplicare a acestor mijloace didactice se propune
detalierea comentariilor pentru fiecare slide, iar mai apoi, odată cu obținerea deprinderii practice de
utilizare a prezentărilor, cadrului didactic îi este suficient să indice numarul slide-ului ce conține
informația, comentariile fiind făcute oral de către acesta.
O greșeală foarte des întalnită în prezentările efectuate este faptul că se copiază textul în forma
lui inițială din diferite surse fără a-l structura pe idei, pentru a putea fi vizualizat și înteles mai ușor.
Astfel, slide-urile vor deveni foarte încărcate, iar elevii vor fi preocupați cu citirea lor și nu cu
ascultarea cadrului didactic. Același lucru se întâmplă și în timp ce își ascultă profesorul, elevii
neputănd citi ceea ce conține slide-ul, ei aflându-se tot timpul în situația de a hotărî între a-și asculta
profesorul sau de a citi de pe ecran.
Un slide încărcat este foarte greu de citit datorită faptului că scrisul este foarte mic, acest lucru
ducând la plictisirea elevilor. Pentru evitarea stării de plictiseală, cadrul didactic trebuie să își
structureze informațiile, iar slide-urile să fie cât mai atractive și cât mai vizibile. Pentru o mai bună

31
 vizualizare a informației slide-ul se va împarți în doua pagini pe care se vor evidenția doar ideile
principale. Pentru un plus de atractivitate se pot introduce și poze specifice tematicii discutate care să
sugereze ideile ce se doresc a fi expuse.
Pot fi alese diverse culori de fundal, textul poate fi animat. În redactarea slide-urilor, este bine
să nu se apeleze la un fundal prea strident sau prea închis, care ar îngreuna citirea literelor; literele vor
fi scrise cu font mare, pentru a putea fi lizibile de la depărtare, ideile vor fi delimitate prin semne
specifice. Cadrele didactice trebuie să se asigure ca vor reuși să păstreze caracterul academic al
prezentării, pentru ca aceasta să nu devina un simplu “curs ilustrat”.
Pentru ca o prezentare să fie eficientă, este necesar ca tema să conțină multă informaţie care
trebuie memorată sau să conțină demonstrații complicate ori desene care iau mult timp pentru a fi
executate pe tablă.

CONCLUZII:
Mijloacele de învăţământ au un rol important în evaluarea randamentului şcolar, dau
posibilitatea diagnosticării şi aprecierii progreselor copiilor, prin crearea unor situaţii-problemă, care să
testeze capacitatea lor de a opera cu datele învăţate, de a identifica, compara sau interpreta.
Selectarea mijloacelor de învăţământ trebuie făcută cu multă competenţă fără supra solicitări
sau exagerări.
Elaborarea în scop didactic a prezentărilor Power Point nu este dificilă, iar utilizarea unor astfel
e mijloace didactice simplifica și îmbunatățește cu mult atât activitatea cadrului didactic, cât și pe cea
a elevilor.

Bibliografie

1. Cerghit, I., (2007). Sisteme de instruire alternative şi contemporane. Structuri, stiluri şi

strategii. Editura Aramis, București.
2. Cucoș, C. (2009). Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice..
Editura Polirom. București.
3. Momanu, M., Introducere în teoria educaţiei, Ed. Polirom, Iaşi, 2002
4. Metodica activităţilor instructiv-educative, Editura Universitatea „Aurel Vlaicu”, Arad,
2004.
5. Fenomenul educaţional, Editura Mirton, Timişoara, 2000.
6. Psihopedagogie preşcolară şi şcolară, Bucureşti, 2005.
7. Didactică preşcolară, Editura Integral, Bucureşti, 1998.
8. Pedagogie preşcolară, Editura Aramis, 2001. Prof Irimia Nona Crisalinda – Studiu privind
impactul folosirii prezentarilor Power Point asupra elevilor, http://www.spellit.ro/revista-
1/numarul8/numarul-8/studiu_prezentari/studiu-de-specialitate
9. Iuhos Carmen – Utilizarea prezentarilor Power Point in procesul de predare – invatare,
http://stiintasiinginerie.ro/w

32