Geografie[modificare 

| modificare sursă]
Din punct de vedere geografic, Mexic face parte din America centrală. Forma teritoriului este
aproximativ triunghiulară, având peste 3000 km de la extremitatea nord-vestică la cea sud-estică.
Țara are granițe cu Statele Unite ale Americii la nord și cu Belize și Guatemala la sud.
Peninsula Baja California, cu o lungime de 1250 km, este situată în vestul țării și formează Golful
Californiei. În estul țării este situat Golful Mexicului, format de cealaltă peninsulă mexicană, Yucatán.
Cel mai mare oraș este capitala, Ciudad de Mexico, care are peste 19 milioane de locuitori și este
printre cele mai mari aglomerații urbane din lume. Alte orașe cu peste un milion de locuitori sunt
Guadalajara, Monterrey, Toluca, Puebla, Tijuana, Chihuahua, Ciudad Juárez, León și Torreón.
Deși Mexicul este frecvent asociat cu teren deșertic, părțile de sud ale țării au o climă tropicală, fiind
situate sub Tropicul Racului. Râurile principale sunt Rio Grande, în extremitatea nordică și
Usumacinta în sud, plus Grijalva, Balsas, Pánuco și Yaqui în interior. Se mai poate aminti aici
vulcanul activ Popocatepetl.

Politică[modificare | modificare sursă]
De la Constituția din 1917, Mexicul este o republică federală prezidențială, unde președintele, ales
prin vot public, este și șeful statului și șeful guvernului. Executivul este format din președintele și
miniștrii săi. Legislativul, care este ales democratic, este cunoscut ca și Congresul Uniunii, și este
bicameral, compus din Camera Deputaților și Senatul. Sistemul judiciar este independent de ramura
executivă și legislativă. Andres Manuel Lopez Obrador (născut la 13 noiembrie 1953 in Tepetitán,
Tabasco) de la Partidul MORENA, este președinte din 1 decembrie 2018.

Diviziuni politice[modificare | modificare sursă]

Articole principale: Subdiviziunile Mexicului și etimologia numelor statelor Mexicului.
Republica federală Mexic este împărțită în 31 de state (estados) și un district federal. Fiecare stat
are constituția și legislativul propriu. Districtul federal conține capitala Mexicului, Ciudad de Mexico,
și are statul special, cu puteri reduse în comparație cu cele 31 de state.

 1.Aguascalientes  12.Hidalgo
 23.San Luis Potosí
 2.Baja California  13.Jalisco
 24.Sinaloa
 3.Baja California Sur  14.México
 25.Sonora
 4.Campeche  15.Michoacán
 26.Tabasco
 5.Chiapas  16.Morelos
 27.Tamaulipas
 6.Chihuahua  17.Nayarit
 28.Tlaxcala
 7.Coahuila  18.Nuevo León
 29.Veracruz
 8.Colima  19.Oaxaca
 30.Yucatán
 9.Durango  20.Puebla
 31.Zacatecas
 10.Guanajuato  21.Querétaro
 Districtul Federal
 11.Guerrero  22.Quintana Roo
Economie[modificare | modificare sursă]

Zgârie-nori în capitala țării, Ciudad de Mexico.

Mexicul are a XIV-a cea mai mare economie din lume, cu un PIB de peste un trilion(1000 de
miliarde) de dolari SUA. Este clasificată ca și economie cu venit mediu-ridicat, având al patrulea cel
mai mare PIB pe cap de locuitor din America Latină. De la criza economică din 1994-1995, țara a
trecut printr-o revenire economică semnificativă, cu o rată de creștere economică de 3-5% care a
dus la scăderi în rata de sărăcie, de la 24,2% în 2000 la 17,6% în 2004. Rata sărăciei în mediul rural
a fost de 42% in 2000 , redusă de la nivelul de 27,9% in 2004.
În ultimii ani, Mexicul a devenit o economie din ce în ce mai "privatizată", cu companiile de stat
având un rol mai restrâns în activitatea economică. Economia mixtă este bazată pe industrie și
servicii, deși există un sector agricol puternic. De asemenea, republica este al patrulea cel mai mare
producător de țiței din lume.
Datorită înțelegerii NAFTA, comerțul cu Canada și SUA s-a triplat din 1994. Din anii 1990, Mexicul s-
a angajat în comerț din ce în ce mai liber, introducând acorduri de comerț liber cu peste 40 de țări,
inclusiv țările Uniunii Europene și Japonia. Guvernul este în discuții cu blocul Mercosur pentru
aranjamente de comerț liber.
Deși economia mexicană s-a modernizat semnificativ în ultimul deceniu, încă mai există diverse
probleme structurale. Problemele țării includ salarii mici, o distribuție neuniformă a veniturilor (20%
din populație câștigă 55% din venitul național) și oportunități reduse pentru statele din sud, care au o
populație amerindiană numeroasă. Inegalitățile geografice sunt de asemenea o problemă principală:
părți ale districtului federal au un nivel de trai similar cu cel al Italiei. Corupția și evaziunea rămân
probleme cronice.

Educație[modificare | modificare sursă]
Primele semne ale unui sistem educațional care au fost prezentate în istoria Mexicului au venit din
mâna civilizației aztece. Au avut două tipuri de instituții de învățământ principale: Calmécac, care
erau folosite pentru a pregăti războinici; și cuicacalli, folosite pentru educarea preoților.
Civilizația maya avea și ea un sistem educațional, deși era mult mai selectiv decât cel al omologilor
săi azteci. Maya a educat numai clasele sociale cele mai înalte, șefii tribali și liderii de război.
Oameni din clasele sociale mai puțin bogați sau independenți au fost educați la domiciliu de familiile
lor. A fost un sistem destul de selectiv și exclusiv. Pe de altă parte, în multe cazuri s-au folosit
hieroglife pentru a transcrie anumite cuvinte.
Pe baza acestor două principii aztece, s-au născut primele sisteme educaționale din Mesoamerica
și, în consecință, din Mexic. În timpul domniei aztece din Mexic, cultura religioasă a primit o
importanță deosebită. Din acest motiv, sa considerat esențial crearea unor instituții care să
servească la pregătirea viitoarelor preoți din sate. În aceștia au învățat totul legat de cultul zeștrilor
azteci, așa cum și ei învățau să facă ritualuri ceremoniale. Fără îndoială, religia catolică a fost
principalul factor care a definit politicile educaționale ale țării sub dominația coroanei spaniole.
Universitatea Națională a Mexicului a fost fondată in 1551 de catre Carlos V al Spaniei și este cea
mai veche universitate din America de Nord. Structura actuală a învățământului din Mexic a fost
dezvoltată în secolul XX. În plus, în acest secol a fost înființat cel mai mare număr de instituții de
învățământ mexicane care se află astăzi și care sunt printre cele mai importante din țară.