UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI COMUNICARE

SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ SOCIALĂ

DEZINSTITUȚIONALIZAREA PERSOANELOR CU
DIZABILITĂȚI

Student: Adrian ILIE

Grupa: 16LF291, An II
Specializarea: Asistență socială
Disciplina: Asistența socială a persoanelor cu dizabilități
Îndrumător: Cadr. did. asoc. Oana Roxana ION

-Iunie, 2021-
 DEZINSTITUȚIONALIZAREA PERSOANELOR CU
DIZABILITĂȚI

Odată cu ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (Legea nr.
221/2010), România și-a asumat dezinstituționalizarea și prevenirea instituționalizării
persoanelor cu dizabilități, concomitent cu dezvoltarea serviciilor alternative de sprijin pentru
viață independentă și integrare în comunitate. Procesul de dezinstituționalizare reprezintă o
prioritate.
Procesul include atât transferul persoanelor adulte cu dizabilități din centrele
rezidenţiale de tip vechi, cât şi dezvoltarea de măsuri preventive și servicii alternative în
comunitate.
Procesul de dezinstituționalizare se realizează ţinând cont de nevoile individuale ale
beneficiarilor ce pot fi asigurate pe baza respectării Standardelor specifice minime de calitate
obligatorii pentru serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi.
OUG nr. 69/2018 pentru modificarea Legii nr. 448/2006 stabilește la 50 de locuri
capacitatea maximă a centrelor rezidențiale pentru persoane adulte cu dizabilități.
La aceasta se mai adaugă:
1. Reorganizare pentru centrele cu </ = 50 de locuri;
2. Restructurare pentru centrele cu > 50 persoan;
3. Metodologia de reorganizare a centrelor rezidențiale pentru persoanele adulte cu
handicap – Decizia nr. 877/2018 a președintelui ANPD;
4. Metodologia de elaborare a planului de restructurare a centrelor rezidențiale
pentru persoanele adulte cu handicap - Decizia nr. 878/30.10.2018 a președintelui ANPD.
Procesul de reorganizare/restructurare are la bază evaluarea nevoilor individuale ale
beneficiarilor prin aplicarea - Fișei de evaluare a beneficiarului - a asigura persoanelor adulte
cu handicap serviciile specifice de care au nevoie, în alternative de tip familial sau rezidențial
adaptate nevoilor lor.
Rezultatele evaluării nevoilor individuale:
1. Selecția activităților necesare pentru menținerea/dezvoltarea/consolidarea
potențialului persoanei.
2. Corelarea activităților cu tipul de serviciu social necesar persoanei

1
 1. Servicii sociale cu cazare de tip Centru de abilitare şi reabilitare, Centru
pentru viaţă independentă, Centru de îngrijire şi asistenţă pentru persoane adulte cu
dizabilităţi;
2. Servicii sociale cu cazare de tip locuinţă protejată pentru persoane adulte
cu dizabilităţi;
3. Servicii sociale cu cazare de tip Centru respiro sau Centru de criză pentru
persoane adulte cu dizabilităţi;
4. Serviciul de îngrijiri la domiciliu pentru persoane adulte cu dizabilităţi;
5. Serviciul Echipa mobilă pentru persoane adulte cu dizabilităţi;
6. Centre de zi pentru persoane adulte cu dizabilităţi;
7. Servicii de asistenţă şi suport pentru persoanele adulte cu dizabilităţi;
Finanțare de la bugetul de stat = Programe de Interes Național (PIN)
• Alocare financiară: 112,6 milioane lei
• Beneficiari: 644 persoane cu dizabilități pentru care se va asigura transferul din centre
rezidențiale în locuințe protejate.
• Indicatori: 141 Locuințe protejate înființate princonstrucție/achiziționare; 88 Centre
de zi reabilitate.
Au fost propuse pentru finanțare:
• 27 de proiecte prin care DGASPC propun transferul a 622 persoane prin: înființarea
a 76 de locuințe protejate, a 25 de centre de zi și 2 centre respiro/centre de criză prin PIN
"Înfiinţarea de serviciisociale de tip centre de zi, centre respiro/centre de criză şi locuinţe
protejate în vederea dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip
vechi şi pentru prevenirea instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate", aprobat
prin HG nr. 798/2016, modificată prin HG nr. 192/2018.
• 14 proiecte prin care DGASPC propun transferul a 262 persoane prin: înființarea a 36
de locuințe protejate și 14 centre de zi prin PIN "Înfiinţarea de servicii sociale în vederea
asigurării tranziţiei tinerilor cu dizabilităţi de la sistemul de protecţie specială a copilului către
sistemul de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi", aprobat prin HG nr. 193/2018.
Finanțare prin POR :
• Alocare financiară: 16 milioane euro
• Beneficiari: 467 persoane cu dizabilități pentru care se asigură transferul din centrele
rezidențiale
cu capacitate mai mare de 120 de locuri în alternative de tip familial în comunitate:

2
 1. 65 locuințe protejate
2. centre de zi
Au depus 21 proiecte 7 DGASPC, dintre acestea fiind în implementare 18 proiecte.
Finanțare prin fonduri europene POCU Axa 4.15 = se intenționează, prin proiectele ce
urmează a fi depuse de către DGASPC, finanțarea funcționării serviciilor specifice
dezinstituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități, inclusiv:
1. Pregătirea personalului pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități în
activitatea de transfer din instituția rezidențială în LP;
2. Pregătirea beneficiarilor pentru transferul din instituții în LP;
3. Pregătirea comunității pentru noile servicii create;
4. Funcționarea timp de 24 luni a serviciilor sociale;
Nevoi stringente
1. nevoi de finanțarea activităților de pregătire/instruire în domeniul drepturilor
recunoscute de Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, a personalului
implicat în furnizarea asistenței și serviciilor pentru persoanele adulte cu dizabilități;
2. nevoi de finanțarea serviciilor sociale/activităților de prevenire a
instituționalizării, adresate în special persoanelor cu dizabilități care trăiesc independent, în
comunitate;
Tranziția spre viață independentă și îngrijire în comunitate pentru adulții și copiii
cu dizabilități intelectuale în România.

3
 GRUPUL ȚINTĂ
COPII CU T.S.A (TULBURĂRI DE SPECTRU AUTISM)

Autismul este un spectru de afecțiuni strâns legate între ele, cu simptome asemănătoare.
Autismul sau TSA se manifestă în primele luni de viață și în copilărie, provocând întârzieri în
multe arii de bază ale dezvoltării, precum deprinderea limbajului verbal, a jocului sau a
interacționării cu cei din jur în special cu cei de aceeași vârstă.
Semnele si simptomele autismului variază semnificativ provocând efecte pe măsură. O
parte din copiii autiști prezintă deficiențe minore, în timp ce alți copii pot avea problem majore
de întârzieri semnificative pe toate ariile de dezvoltare psihologică: cognitive, limbaj,
socializare, autonomie, afectiv. O dată cu creșterea copilului indiferent de ce nivel de recuperare
atinge adultul are mai multe obstacole de depășit.
Mi-am propus să dezvolt un grup de integrare pentru copiii cu T.S.A., acronim pentru
Tulburări de Spectru Autist. Acest grup va avea în componența sa un număr de 10 persoane,
pentru a i se putea acorda fiecărui copil în parte sprijinul și atenția necesară armonizării acestuia
în cadrul programului. Pentru ca programul să fie funcțional și să nu creeze evenimente
nedorite, copiii din cadrul acestuia vor avea vârste cuprinse între 10 și 12 ani, fiind 5 de genul
feminin, și 5 de genul masculin, astfel încât socializarea să fie propice pentru fiecare membru,
și să nu se creeze dezechilibre ori disconforturi niciunuia dintre participanți. Pentru a putea să
coordonăm totalitatea activităților, și pentru ca acestea să fie funcționale, în cadrul grupului vor
fi 3 specialiști în tulburările comportamentale, care, prin metode de specialitate vor acționa în
socializare, și vor crea activități ajutătoare pentru copiii cu o astfel de tulburare. Mai mult decât
atât, pentru o mai bună familiarizare cu o societate deschisă, vom avea în componență diverse
grupuri de voluntari, care, supravegheați de către coordonator, sau specialiști vor acorda o
atenție deosebită fiecărui copil, obișnuindu-l astfel cu figuri noi de fiecare dată, și clădindu-i
acestuia încrederea în societate prin ancorarea în socializarea cu ceilalți.

Obiectivele care sunt urmărite de către mine, ca, coordonator al programului sunt:
1. integrarea acestora în cadrul unor grupuri educaționale;
2. încurajarea socializării în contexte sociale;
3. întărirea și încurajarea imaginației;
4. recuperarea cognitivă în vederea dezvoltării intelectuale;
5. educația comportamentală pentru a întări apartenența la un grup;

4
 6. dezvoltarea autoservirii pentru a încuraja independența.

TIPURI DE ACTIVITĂȚI:

O primă sesiune se va desfășura cu următoarele activități:

- Autoprezentare;
- Autoportret;

Prima activitate:
Autoprezentare:
Toți cei care participă la grup sunt asezați în cerc. Conducătorul se va prezenta primul și îi va
invita pe ceilalți să facă același lucru: va trebui ca aceștia să-și spună adevăratul nume și ceea
ce vor despre ei: vârsta, dacă merge la școală, activitățile preferate, etc.
Odată terminată autoprezentarea, vor rămâne de văzut ce așteptări are fiecare în legătură
cu activiatea ce urmează să înceapă și eventual cu niște idei, gânduri, sentimente, chiar
preocupări a avut înainte de a ajunge la prima întâlnire.

Verbalizarea gândurilor ce precedă prima întâlnire înlătură tensiunea și anexitatea și

predispune și predispune participanți la o colaborare fructuoasă.

A doua activitate:
Autoportret:
Conducătorul distribuie fiecărui participant o foaie tuturor de aceeași dimensiune și un creion.
Cerința este crearea unui desen sau chiar scrierea unei propoziții, într-un fel sau altul va folosi
la reprezentarea fiecăruia, acesta va descrie modul propriu de a fi sau de a simți.
Prima sesiune de activități are o durată de 50- 55 de minute.

Prin cele două activități propuse mi-am îndeplinit următoarele obiective, adică
acelea de încurajare a socializării în contexte sociale, cât și integrarea acestora în cadrul
unor grupuri educaționale.

A doua sesiune se va desfășura cu următoarele activități:

5
 - Jocul „Aș vrea ca tu...;
- Jocul „Cum ne văd ceilalți și...cum ne vedem noi înșine”;

Prima activitate:
Jocul „Aș vrea ca tu”:
Conducătorul le va cere participanților să formeze cupluri alegând un coleg cu care nu au stabilit
încă o relație și să se așeze unul în fața celuilalt, în picioare de preferat. Jocul va lua o însorsătură
neașteptată. Conducătorul va spune cu voce tare: „Persoana care vrea să aibă inițiativă să-i
spună colegului său o frază care să înceapă cu : „Aș vrea să îmi zici că...” și se va termina cu
dorește. Apoi va spune din nou: „Nu aș vrea ca tu să îmi zici că.....”. Celălalt va asculta în cea
mai mare liniște. Conducătorul va aștepta ca fiecare să se exprime și se vor schimba rolurile
până când toți participanți vor rosti cele două fraze care încep cu: „Aș vrea să îmi zici că....Nu
aș vrea ca tu să îmi zici că.....”. Vor fi îngăduite 5-7 minute pentru fiecare copil în parte din
fiecare cuplu să schimbe impresiile despre exeperiență.
Acest joc este foarte util chiar de la prima întâlnire de grup.

A doua activitate:
„Cum ne văd ceilalți și...cum ne vedem noi înșine”:
Conducătorul îi invită pe participanți să stea în cerc, fiecare cu o foaie de hârtie și un creion.
Fiecărui membrului al grupului i se acordă un număr, iar pe foia fiecăruia sunt scrise numerele
celorlalți în ordine crescătoare.
Copiii vor trebui să scrie pe foaie sau să deseneze, sau chiar un adjectiv, sau să deseneze,
o caracteristică cu privire la toți ceilalți din grup, să se înțeleagă pe ei înșiși.. Foile, fără să fie
însemnate de participanți, for fi încredințate conducătorului. Acesta va citi textul fiecărui copil
sau va interpreta desenul( doar dacă e cazul), identificat de numărul atribuit anterior. Acest
lucru va rezulta o breșă în personalitatea fiecărui membru, cum li se pare altora, și care de cele
mai multe
A doua sesiune de activității are în jur de 45- 50 minute.

Prin cele două activități propuse în a doua sesiune mi-am îndeplinit următoarele
obiective, adică cea de educație comportamentală pentru a întări apartenența la un grup
, dar și recuperarea cognitivă în vederea dezvoltării intelectuale.

6
A treia sesiune se va desfășura cu următoarele activități:
- Jocul „Ochiul lui Polifem”
- Jocul „Variațiuni colorate”

Prima activitate:
Jocul „Ochiul lui Polifem”
Conducătorul le va explica participanților că jocul constă în a forma perechi în care unul dintre
cei doi participanți îl însoțește într-o călătorie imaginară pe celălalt, care se preface că este orb.
Cel care își asumă rolul ghidului trebuie să propună un traseu destul de frumos, pe care să îl
descrie, pentru a-l determina pe colegul orb să îl urmeze, folosindu-se de „ochii minții”.
Alegerea perechilor și a rolurilor este lăsată la alegerea subiecților, cu singură sugestie
: ambii să exeperimenteze cele două roluri (cinci minute pentru fiecare traseu).
La sfârșitul jocului, fiecare participant își exprimă preferința pentru un rol sau pentru
celălalt, spune ce dificultăți a întâlnit, chiar și eventualele temeri trăite.
Discuția finală fiind una liberă.

A doua activitate:
Jocul „Variațiuni colorate”
Conducătorul îi va invita pe participanți să stea pe jos, în cerc, iar la mijloc va fi așezat
materialul necesar activității; fiecăruia i se cere să deseneze în culori ceea ce crede că i se
potrivește cel mai bine cu starea lui de spirit din momentul respectiv (de exemplu, negru). Apoi
le cere participanților culoarea opusă primeia (de exemplu culoarea roșu). După aceea le spune
să folosească pe o singură foaie toate combinațiile de culori care cred ei că ar putea deriva din
cele alese în etapele precedente ( de pildă gri, galben, etc). Apoi le sunt cerute să perceapă
eventualele variații de senzații de la o culoare la alta succesivă ; după care trebuie să repete
același lucru inversând ordinea( de exemplu roșu, galben, gri, negru).
În acest moment , îi invită pe participanți să stea din nou la cerc și să își exprime trăirile.
Discuția finală va fi una liberă.
A treia sesiune de activități are o durată de 55 de minute.

Prin cele două activități propuse în a treia sesiune mi-am îndeplinit următoarele
obiective, întărirea și încurajarea imaginației la copiii cu autism și dezvoltarea
autoservirii pentru a încuraja independența.

7
BIBLIOGRAFIE:
1. Manes, S., (2008). 83 de jocuri psihologice pentru animarea grupurilor. Iași: Editura
Polirom.
2. https://eu.eventscloud.com/file_uploads/69c81157cdfc72ba02bfe49f60e12732_RO-
DIpersoaneloradultecudizabilitiANPD.pdf (accesat la data de 14.06. 2021, la ora 15 :
23)
3. https://autismartaadhd.ro/semne-si-simptome-autism/ (accesat la data de 15.06. 2021,
la ora 12 : 47)