MANAGEMENTUL

DEȘEURILOR INDUSTRIALE
(MDI)

Program studii: MTVD

An de studiu: I

Titular curs + aplicații: Șef lucr., dr., ing. Adela Marilena BUBURUZAN
FICPM, Corp Laboratoare, etaj I, Birou 107
Departamentul de Ingineria și Managementul Mediului
marilena-adela.buburuzan@academic.tuiasi.ro
adelahaleta@tuiasi.ro
5. Deșeuri industriale solide
5.1. Deșeuri feroase

• În orice activitate desfăşurată în industrie, în agricultură, în comerţ, în

gospodăriile colective sau individuale, se produc reziduuri care au fost
definite ca fiind reziduuri industriale, reziduuri menajere şi reziduuri stradale
şi că în componenţa acestora există materii prime, materiale refolosibile şi
energie potenţială care pot fi colectate, recuperate şi valorificate ca atare
sau prin prelucrare.
• Materialele refolosibile metalice îşi au sursele în reziduurile industriale
(refuzuri, resturi, rebuturi), în reziduuri menajere (obiecte metalice de uz
casnic uzate) şi în reziduuri stradale (diverse obiecte metalice casate,
pierdute sau aruncate).
• În funcţie de sursele industriale unde se formează materialele feroase se
poate stabili următoarea clasificare:
 materiale feroase refolosite rezultate din industria siderurgică (elaborare
fontă și oțel);
 materiale feroase refolosite provenite din activitatea industrială în care
se prelucrează sau se utilizează produse siderurgice;
 materiale feroase refolosite provenite din casări de fonduri fixe.

14.03.2022 MDI-curs 4/ Ș.l.dr. ing. A. Buburuzan

5. Deșeuri industriale solide
5.1. Deșeuri feroase
 Materialele refolosibile feroase din industria siderurgică.
Structura acestei grupe de materiale feroase rezultate în industria siderurgică este
complexă şi de aceea clasificarea lor se rezumă numai la următoarele două categorii:
 materiale feroase prăfoase;
 materiale feroase sub formă de bucăţi.
(i) Materialele feroase prăfoase.
• Aceste materiale feroase, sub formă de praf sau mâl, provin de la instalaţiile de
epurare a gazelor evacuate şi a apelor uzate rezultate din procesele tehnologice
siderurgice.
• Colectarea lor se face atât sub aspect ecologic, pentru evitarea poluării aerului şi
a apei, cât şi sub aspectul economic pentru valorificarea intrinsecă ca materie
primă de înlocuire a celei obţinute în ţară sau din import.
• Cantitatea acestor materiale este de circa 25% din componenţa gazelor
descărcate în atmosferă la secţiile siderurgice, (astfel, la un milion de tone de oţel
produs într-un an se pot obţine, din gazele evacuate în atmosferă, între 25 – 30 mii
tone materiale feroase refolosibile cu un conţinut de 60–70 % Fe, care, raportat la
producţia de 1 milion tone oţel, totalizează o cantitate de 20 mii tone pe an.
• În apele uzate, evacuate din sectorul laminoare, se găsesc, de asemenea, cantităţi
de materiale feroase cu un conţinut de 60–70 % Fe care, raportate la producţia
anuală de 40 milioane tone oţel, totalizează o cantitate de circa 203 mii tone pe an.
14.03.2022 MDI-curs 4/ Ș.l.dr. ing. A. Buburuzan
5. Deșeuri industriale solide
5.1. Deșeuri feroase
(ii) Materiale feroase sub formă de bucăţi
• Rezultă din procesele de elaborare a fontei şi oţelului şi din procesele de
laminare şi nu din materiale secundare provenite din epurarea gazelor şi a apei
uzate.
• Din punct de vedere al cantităţii, materialele feroase în bucăţi depăşesc cu mult
cantităţile materialelor feroase sub formă de praf.
• În cadrul combinatelor siderurgice sursele de materiale feroase sub formă de praf
sau bucăţi pot fi grupate în funcţie de sectoarele tehnologice.

5.1.1. Materialele feroase de la sectorul furnale

• Materialele feroase în bucăţi la sectorul furnale se regăsesc în cantităţi mult mai
mici decât materialele feroase sub formă de praf deoarece cele în bucăţi există
doar în reziduurile industriale care apar accidental precum scursurile şi lipiturile
din fontă. Aceste reziduuri solidificate se mărunţesc şi devin materiale feroase
refolosibile, în bucăţi.
• În schimb, materialele feroase sub formă de praf în sectorul de furnale apar la
toate operaţiile de pregătire a minereului precum: manipularea în depozite,
concasare, sortare, omogenizare, aglomerare, transport pe bandă şi în toate
operaţiile în care minereul de fier este manipulat pentru alimentarea furnalelor.
4

14.03.2022 MDI-curs 4/ Ș.l.dr. ing. A. Buburuzan

5. Deșeuri industriale solide
5.1. Deșeuri feroase
5.1.1. Materialele feroase de la sectorul furnale
• Instalaţiile de pregătire a încărcăturii feroase a furnalului, respectiv fabricile de
aglomerare şi instalaţiile de paletizare a minereului, sunt surse deosebit de bogate în
praf de minereu cu un conţinut de fier între 30–40 % Fe.
• În 24 ore o instalaţie de aglomerare cu o capacitatea anuală de 1 milion de tone
aglomerat, produce între 12–18 milioane m3 de gaze cu un conţinut de praf de 3–6
g/m3.
• Ca locuri generatoare de reziduuri sub formă de praf de minereu se poate menţiona, în
primul rând, zona de captare a aerului de combustie care antrenează particulele din
praful de încărcătură supus aglomerării şi apoi zona de ciuruire a aglomeratului cald
sau rece, urmate apoi de locul de transbordare din circuitul transportoarelor cu
bandă.
• La furnale, în cursul procesului de elaborare a fontei, gazele formate antrenează din
încărcătura furnalului particule solide, denumite în mod curent praf (gaze) de furnal.
Acest praf de furnal (gazele evacuate) conţin particule solide între limite destul de
largi (25 g/m3–100 g/m3) în funcţie de calitatea încărcăturii (proporţia de material fin)
şi de regimul de funcţionare a furnalului (la mersul cu presiune înaltă conţinutul de
praf scade în mod sensibil).
• Mai sunt şi alte locuri unde apar materiale feroase sub formă de praf, însă mai puţin
importante, cum sunt: gura de încărcare a furnalului, locurile de sortare a
materiilor prime şi de dozare cu alimentatoare, la cântărire etc.
14.03.2022 5 MDI-curs 4/ Ș.l.dr. ing. A. Buburuzan
5. Deșeuri industriale solide
5.1. Deșeuri feroase
5.1.2. Materialele feroase de la sectorul oțelărie
• Acestea apar la toate agregatele de elaborare a oţelului ce folosesc O2 de mare puritate,
care, suflat în baia de oţel pentru accelerarea reacţiilor de afânare măreşte productivitatea
acestora, provocând apariţia reziduurilor sub formă de praf.
• Astfel, la cuptoarele Martin, la care se foloseşte O2, se produce un volum de gaze evacuate
de 5–8 m3/t de oţel cu un conţinut de diferiţi oxizi care ajung în perioada de afânare la 5–8
g/m3 de gaz.
• La cuptoarele electrice care folosesc O2 se ajunge la o concentraţie a conţinutului de praf
de până la 8 g/m3, care după epurare, scade la 0,02 g/m3, rezultând deci o importantă
cantitate de material feros prăfos, cu un conţinut de circa 40 % Fe.
• Convertizoarele care folosesc O2 prin suflarea la partea superioară (cum sunt cele de la
Combinatul Siderurgic Galaţi), produc în gazele evacuate o cantitate de praf ce variază între
30–50 g/m3, ceea ce revine la 10–25 kg praf pe tonă de oţel elaborat. Praful obţinut, având în
proporţie de 80% o granulaţie de 0,8–0,05 μm conţine în jur de 60 % Fe.
• În ceea ce priveşte materialele feroase în bucăţi, în cadrul oţelăriilor reziduurile
industriale solide sunt mai consistente decât în sectorul de furnale, ajungând la o proporţie
în medie de 2–4 % din producţia de oţel brut elaborată.
• Oţelul care se solidifică în canalele de furnale, în pâlniile de turnare, în orificii, lingourile
turnate incomplet, lingourile cu defecte respectiv rebuturi, lingourile lipite de lingotieră,
oţelul răcit şi solidificat în oalele de turnare, scursurile din oala de turnare, sub formă de
scoarţe, stropi etc., sunt reziduurile industriale de turnare care constituie materialele
refolosite feroase ce apar în procesul de elaborare şi turnare a oţelului.
14.03.2022 6 MDI-curs 4/ Ș.l.dr. ing. A. Buburuzan
5. Deșeuri industriale solide
5.1. Deșeuri feroase
5.1.3. Materialele feroase de la sectorul laminare
• Sectorul de laminare dintr-un combinat siderurgic constituie cea mai
însemnată sursă de poluare a apei industriale, datorită ţunderului (oxid
de fier) şi uleiului în suspensie rezultate în cursul diferitelor operaţii
de răcire şi curăţire care au loc în procesul de laminare.
• Astfel, apele reziduale de la laminare conţin particule de oxid de fier –
ţunder – într-o cantitate ce variază între 1 g/l în cazul laminoarelor de
benzi la cald şi tablă groasă şi 5 g/l în cazul laminoarelor degresoare.
• Materialul feros sub formă de praf refolosibil în cazul unui combinat
este de circa 20 mii tone cu un conţinut de circa 70 % Fe, la 1 milion
de tone oţel.
• La aceasta se mai adaugă şi oxizii de fier ce apar la instalaţiile de
flamare în flux, aplicate în scopul asigurării calităţii de suprafaţă a
semifabricatelor laminate.

14.03.2022 7 MDI-curs 4/ Ș.l.dr. ing. A. Buburuzan

5. Deșeuri industriale solide
5.1. Deșeuri feroase
5.1.3. Materialele feroase de la sectorul laminare
• Materialele feroase în bucăţi constituie cantitatea cea mai importantă
în cadrul sectorului de laminoare.
• Se începe de la laminorul degresor (bluming sau şleping), se continuă cu
laminoarele de semifabricate şi se termină cu laminoarele finisoare de
produse plate, profile, ţevi, sârmă etc. În toate aceste secţii de
laminoare obţinerea unor produse de calitate impune eliminarea prin
tăiere a capetelor sau laturilor, zone în care apar în mod frecvent
defectele de laminare.
• Aceste reziduuri industriale, denumite în siderurgie şutaje, reprezintă în
medie circa 27 % din producţia de oţel laminată (procent ce variază
destul de mult în funcţie de tipul produsului laminat).
• Astfel, în cazul produselor plate, procentul de şutaje variază între 29%
pentru bandă laminată la cald şi 31 % pentru tablă groasă şi bandă
laminată la rece, ca apoi să scadă la 20 % pentru profile grele, sau 22 %
pentru profile uşoare.
• În cazul sârmei acest procent este de 23 – 24 %.
• La turnarea continuă, în loc de laminare, acest procent de şutaje se
reduce cu circa 10 %.

14.03.2022 8 MDI-curs 4/ Ș.l.dr. ing. A. Buburuzan

5. Deșeuri industriale solide
5.1. Deșeuri feroase
5.1.4. Materialele feroase de la sectorul forjă
• Majoritatea materialelor refolosibile feroase rezultate din acest sector au, în
general, aceeaşi structură ca a acelora din sectorul siderurgic.
• Există şi materiale refolosibile prăfoase provenite din pulberi (praf) metalice, din
ţunder (oxizi de fier) şi praf metalic combinat cu praful abraziv, dar mai important,
cu cantităţi însemnate, sunt materialele refolosibile feroase în bucăţi: capete de
bară sau de ţigle, rupturi, bavuri, bucăţi şi piese defecte şi rebutate precum şi aşchii
metalice care se regăsesc din abundenţă în sectorul prelucrări prin aşchiere, şi în
atelierele de debitare

5.1.5. Materialele feroase din industria prelucrătoare

• Industria prelucrătoare este industria constructoare de maşini şi industria
construcţiilor metalice care constituie a doua sursă de reziduuri industriale respectiv
de materiale refolosibile feroase provenite din prelucrarea produselor siderurgice
(laminate sau turnate).
• Acestea se prezintă, în general, sub forma resturilor rezultate prin tăiere, ştanţare,
ambutisare ca şi sub formă de aşchii metalice rezultate de la aşchiere, frezare,
rabotare, găurire, alezare, filetare şi alte operaţii de prelucrarea prin aşchiere.
• Ponderea acestor materiale refolosibile feroase provenite din reziduurile industriale
ale industriei prelucrătoare prin aşchiere a produselor siderurgice sau ale
construcţiilor metalice este substanţială şi în limite care variază mult.
14.03.2022 9 MDI-curs 4/ Ș.l.dr. ing. A. Buburuzan
5. Deșeuri industriale solide
5.1. Deșeuri feroase

5.1.5. Materialele feroase din industria prelucrătoare

Activitate industrială % reziduuri

feroase
- construcţii metalice 3 %;
- fabricarea materialului rulant feroviar 10 %;
- fabricarea recipienţilor şi a ambalajelor metalice 12 %;
- fabricarea locomotivelor 15 %;
- fabricarea maşinilor electrice 16 %;
- industria navală 23 %;
- fabricarea de tractoare 24 %;
- fabricarea maşinilor electrice 25 %;
- fabricarea maşinilor unelte 27 %;
- industria autovehiculelor 30 %

14.03.2022 10 MDI-curs 4/ Ș.l.dr. ing. A. Buburuzan

5. Deșeuri industriale solide
5.1. Deșeuri feroase

5.1.6. Materialele feroase din alte ramuri industriale

• În rândul surselor pentru obţinerea de materiale refolosibile feroase trebuie
incluse şi unele reziduuri prăfoase cu conţinut feros, rezultate în cursul
unor procese tehnologice din alte ramuri industriale şi care pot folosi în
industria siderurgică după o prelucrare prealabilă. Acestea sunt: cenuşile
de pirită şi nămolurile roşii.
• Cenuşile de pirită rezultă prin prăjirea piritelor în procesul de fabricare a
acidului sulfuric şi care conţine 40–65 % Fe, 0,08–1,8 % Zn, 0,01–1,2 % Pb,
2,0–29,5 Ag/t, până la 1,2 Au/t etc.
• Există diferite metode prin care metalele neferoase pot fi extrase, iar
partea reziduală a materialului care constituie un aglomerat feros se poate
utiliza în încărcătura furnalelor.
• Nămolurile roşii sunt reziduurile industriale care rezultă în procesul de
fabricare a oxidului de aluminiu din bauxită. Acest reziduu industrial
conţine 45–55 % FeO3.
• Depozitarea controlată a acestor reziduuri industriale ar provoca mari
dificultăţi din punct de vedere al poluării apelor. Din această cauză se
impune o neutralizare specială.
• Există însă metode industriale de fabricare a acestor reziduuri care, în afară
de faptul că le neutralizează, le transformă într-un aliaj de fier cu
conţinut de carbon de 1–3 % ce poate fi utilizat în oţelării.
14.03.2022 11 MDI-curs 4/ Ș.l.dr. ing. A. Buburuzan
5. Deșeuri industriale solide
5.1. Deșeuri feroase
5.1.7. Materialele feroase vechi rezultate în afara proceselor tehnologice
• Materialele refolosibile feroase vechi sunt acele materiale provenite din casări,
reparaţii sau colectarea de la populaţie.
• În general, în ţara noastră în terminologia uzinală încă se mai foloseşte noţiunea de
„fier vechi” şi aceasta include toate reziduurile feroase care constituie partea feroasă
solidă a încărcăturii cuptoarelor de elaborare a oţelului, indiferent de sursele din care
provin aceste reziduuri.
• În conformitate cu STAS-ul 6058 – 88 materialele refolosibile feroase pentru retopire se
pot împărți astfel:
 materiale refolosibile feroase “vechi” sunt acele materiale provenite din casări,
reparaţii sau colectate de la populaţie;
 materialele refolosibile feroase “noi” sunt acele materiale rezultate din
activităţile de producţie (metalurgie, construcţii de maşini, confecţii metalice,
construcţii-montaj etc).
• Materialele refolosibile feroase vechi care se încadrează în denumirea de „fier vechi”
provin din două surse principale:
 sectorul industrial – prin casările de utilaje, maşini, agregate, instalaţii,
construcţii metalice, autovehicule, material rulant, nave etc.;
 sectorul particular – prin casarea de obiecte şi aparate de uz casnic realizate
integral sau în parte din materiale feroase (fonte sau oţel) şi reziduuri menajere
(ambalaje, cutii, bidoane etc.).
14.03.2022 12 MDI-curs 4/ Ș.l.dr. ing. A. Buburuzan
5. Deșeuri industriale solide
5.2. Deșeuri metalice neferoase

• Colectarea, recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile neferoase a

devenit o problemă economică deosebită datorită faptului că resursele de
minereu şi concentrate neferoase sunt în scădere, iar preţul de cost al
metalelor neferoase este în creştere.
• Metalele neferoase reprezintă toate metalele în afară de fier –
materialele precum aluminiul (Al) sau zincul (Zn), dar și altele.
• Colectarea şi recuperarea materialelor refolosibile neferoase din reziduuri
(deşeuri, rebuturi) constituie o sursă care are o pondere medie între 20–40 %
din producţia de metale neferoase (Zn–20 %, Al–30 % şi Cu–40 %).
• Prelucrarea metalelor neferoase cum ar fi cuprul, aluminiul, zincul,
bronzul, alama și diverse aliaje rezultate din industrie și din sortarea
deșeurilor industriale, ca o sursă valoroasă de materii prime secundare,
reprezintă, în aceste vremuri de reducere a disponibilității materiilor prime,
o soluție economică și responsabilă.
• Sursa materialelor refolosibile neferoase o constituie deșeurile industriale
formate din: capete de profile laminate, şutaje, reţele de turnare, aşchii
metalice neferoase, rebuturi definitive (iremediabile), scursuri metalice,
cenuşi, oxizi, zguri, şlamuri precum şi cele rezultate din mijloace fixe
casate, materiale casate, piese sau subansamble de la mijloacele fixe casate
sau scoase din uz cu ocazia reparaţiilor.
14.03.2022 13 MDI-curs 4/ Ș.l.dr. ing. A. Buburuzan
5. Deșeuri industriale solide
5.3. Deșeuri nemetalice
Dintre materialele nemetalice mai importante, care au ca surse de colectare deșeurile
industriale şi care figurează în programele de colectare ale unităţilor de recuperare şi
valorificare merită a fi menţionate materialele refolosibile precum: hârtie, textile,
plastic, cauciuc (anvelope, camere) şi spărturi de sticlă, a căror colectare şi refolosire
prezintă avantaje economice deosebite.

5.3.1. Surse de colectare și recuperare a hârtiei

• O tonă de hârtie recuperată înlocuieşte o tonă de celuloză sau 4 m3 de masa
lemnoasă, 800 Kwh energie electrică şi 250 kg combustibil convenţional.
5.3.2. Surse de colectare și recuperare a spărturilor din sticlă
• Spărturile din sticlă se folosesc la fabricile de sticlă, ca materie primă, denumită
material de adăugire în procesul de fabricaţie, în proporţie de 15-20 %, iar în ultimul
timp chiar până la 100 %.
• Sticla este un material dintre cele mai energointensive întrucât consumă în procesul
de elaborare în proporţii considerabile sodă precum şi importante cantităţi de gaz
metan.
• Cu o tonă de spărturi de sticlă se pot economisi 630 kg nisip cuarţos, 40 kg feldspat,
112 kg calcar (care nu mai trebuie săpat, transportat, purificat, prelucrat), implicit
mari cheltuieli de energie, 180 kg sodă calcinată şi 700 m3 gaz metan, fără a mai lua
în calculul de recuperare şi reintroducerea în circuit a recipienţilor obişnuiţi.
14.03.2022 14 MDI-curs 4/ Ș.l.dr. ing. A. Buburuzan
5. Deșeuri industriale solide
5.3. Deșeuri nemetalice

5.3.3. Surse de colectare și recuperare a materialelor din mase

plastice
• O cantitate deosebită de deşeuri din mase plastice poate fi recuperată
din deșeurile industriale datorită modului de ambalare a materialelor
auxiliare necesare procesului, în special a celor lichide, precum și de
la ambalarea produselor finite.

5.3.4. Surse de colectare și recuperare a materialelor textile

• Materialele refolosite textile provin din deșeuri industriale, gospodării
individuale, unităţi militare, spitale etc.

5.3.5. Surse de colectare și recuperare a materialelor din cauciuc

• Materialele refolosibile din cauciuc care intră în obligaţiile de
colectare de la întreprinderi sunt compuse în general din anvelope şi
camere de aer uzate sau sparte.
• Materialele refolosite provenite din deșeurile industriale în
întreprinderile de fabricaţie a produselor, obiectelor şi articolelor din
cauciuc au caracterul de materiale circulante pentru care există
normative de recuperare cu circuit închis.

14.03.2022 15 MDI-curs 4/ Ș.l.dr. ing. A. Buburuzan