Cap.1.

INTRODUCERE
- Materialele, în cea mai largă accepţie, orientea-
ză procesele tehnologice de fabricare care, la
rândul lor, conduc practic întreaga economie.
Din acest motiv, societatea a caracterizat epocile
le istorice în funcţie de materialele utilizate.
Epoci istorice şi materialele utilizatre

Epoca Perioada de Materiale

istorică timp utilizate
Epoca < 6200i.Hr. Ceramică naturală
piatrei
Epoca 7000 - 4200 i.Hr. Cupru nativ
bron- 5000 - 2700 i.Hr. Cupru din oxid
zului Bronz timpuriu Fig. 1.1. Noul ciclu total al materialelor.
3000 - 1700i.Hr.
2100 - 800 i.Hr. Bronz forjat 1200 i.Hr.
- În ultimul deceniu, ca urmare a schimbărilor
Epoca 1200 - 100 i.Hr. Fier timpuriu
Fier roman
dramatice produse în întreaga lume, industria
fierului 200 - 500 i.Hr.
400 - 1700 Fier târziu Sticlă materialelor a intrat într-o perioadă critică de
1700 ® Fontă, fier tranziţie. Astfel, se manifestă tot mai clar o
1850 ® Oţel moale, aliat schimbare paradigmatică, prin trecerea de la
Aliaje uşoare
1900 ® tehnologii de producţie în masă, la tehnologii
Epoca 1940 ® Mase plastice adaptative, care la rândul lor, prefigurează pro-
materia- 1950 ® Aliaje refractare
lelor de 1960 ® Ceramice avansate cedeele tehnologice de fabricare agilă cu con-
sinteză 1965 ® Materiale compozite trol flexibil, orientate exclusiv pe produse puter-
nic individualizate. Înalta individualizare a produ-
- În urmă cu aprox. 150 de ani, ca urmare a revo- selor moderne, a fost posibilă datorită apariţiei
luţiei industriale, producţia de oţel a crescut spec- unei noi categorii de materiale - a materialelor
taculos, modificând în timp calitatea vieţii. inginereşti de sinteză. Ele cuprind materiale
metalice (MM) durificate dispers, superaliajele,
Evoluţia materialelor în perioada modernă
MM inteligente, materialele electronice, mate-
rialele sinterizate, nanomaterialele, materialele
® Epoca ® Oţel ® Aliaje ® Materiale polimerice, materialele ceramice avansate şi
fierului neferoase de sintezĺ materialele compozitele.
® Materiale ®
- Materialele inginereşti de sinteză, cu proprie-
nemetalice
REVOLUŢIA Oţel moale Superaliaje tăţi de utilizare foarte specifice, au făcut ca în
INDUSTRIALĂ O.speciale M. compozite ţări cu înalt nivel tehnologic, începând cu 5 - 10
ani în urmă, să se manifeste tot mai clar tendinţa
Fontă cenuşie O. scule Ceramică de schimbare a strategiei generale de concepere
avansată
a structurilor inginereşti, evident, al celor meca-
Fontă maleabilă Aluminiu M.electronice nice în primul rând. Astfel, proiectarea se începe
O inoxidabil cu alegerea materialelor şi a procedeelor tehno-
Fier forjat
Ti, Mg
logice de fabricare optime pentru produsul în
M.nucleare speţă, ca apoi să se treacă la proiectarea con-
Mase polimerice structivă propriu zisă, succesiune înversă faţă
de cea tradiţională.

1700 1800 1900 2000

Cap. 2. MATERIALE METALICE
FEROASE
- Este general acceptat că interacţiunea cea
mai semnificativă dintre materiale şi societate, 2.1. Fonte
s-a produs la apariţia aviaţiei reactive, care, - Cea mai frecventă clasificare a fontelor
începând cu sfârşitul anilor 50¢, a impus tehno- cuprinde:
logii avansate de fabricare a superaliajelor în 1. - Fontă cenuşie,
primul rând, şi bine înţeles, a unor materiale cu 2. - Fontă modificată cu grafit nodular,
3. - Fontă maleabilă,
rezistenţă specifică maximă.
4. - Fontă turnată în piese pentru maşini unelte,
 2

5. - Fontă rezistentă la uzare în condiţii de - Se execută piese de mică importanţă,

frecare cu ungere, sim- ple, solicitate static. Exemple: plăci,
6. - Fontă rezistentă la uzare abrazivă, cutii, su- porţi, capace, lingotiere, cochile
7. - Fontă refractară şi de turnarea
8. - Fontă austenitică rezistentă la coroziune. oţelului, metalelor neferoase şi sticlei,
1 - Fontă cenuşie (Fc) ţevi,
- Mictostructura (mstr.) Fc constă dintr-o masă vane şi fitinguri pentru gaze şi apă.
metalică feritică (F), ferito - perlitică sau perlitică · Fc cu rezistenţă medie.
(P) şi grafit lamelar. - Au Rm şi RUZ satisfăcătoare şi capacitate
- În funcţie de rezistenţa la rupere, Rm, Fc se bună de turnare.
clasifică în: - Se execută piese importante (200 - G< 40
· Fc cu rezistenţă mică, cu mstr. F, care conf. mm şi 250 - 20 < G < 40 mm.) sau mai
SR ISO 185: 100 şi 150 (cifra puţin importante, cu G mai mare.
reprezentând valoarea minimă a Rm Exemple: batiuri, corpuri, blocuri de motor de
[MPa]); tractor, auto, chiuloase, pistoane de motoare
· Fc cu rezistenţă medie, cu mstr. F + P, care Diesel etc.
conf. SR ISO: 200 şi 250 şi · Fc cu rezistenţă mare.
· Fc cu rezistenţă ridicată, cu mstr. P, care conf. - Au Rm şi RUZ mărite prin aliere şi/sau trata-
SR ISO: 300 şi 350. ment termic (TT) de îmbunătăţire (ÎMB) iar
- Rm [MPa] scade cu creşterea grosimii (G) prelucrabilitatea prin aşciere este bună.
peretelui, fiind calculată de: - Se execută piese pentru motoare auto,
Rm = 258.3 + 1.275×HB - 63.7×C - tractoare (blocuri de motor, chiuloase, cămăşi
- 25×Si - 31.4×P .......... (2.1) de cilindrii, pistoane, segmenţi, discuri de am-
unde HB este duritatea Brinell (în funcţie de G), breaj, tamburi de frână, cutii de viteză etc.),
C, Si şi P fiind elementele chimice respective în corpuri de pompe din industria petrolieră şi
[Pct. greutate]. piese care lucrează la presiuni ridicate, com-
- Prin aliere Rm creşte. Spre exemplu 0.75 Ni, ponente ale preselor hidraulice etc.
1Cu sau 0.35 Cr, cu (0.50 ¸ 0.75) Mo, Rm 2 - Fontă modificată cu grafit nodular (Fgn)
creşte cu (80 ¸ 110) MPa. - Fgn au mstr. formată dintr-o masă metalică fe-
- Fc perlitice cu grafit fin şi steadit au rezistenţă ritică (F), ferito - perlitică sau perlitică (P) şi gra-
bună la uzare (RUZ), exprimată cantitativ ca ra- fit nodular.
portul (100×HB)/E, numit modul de uzare şi unde - Compoziţia chimică (CCh.) cuprinde (3.5¸4.0)C,
E este modulul de elasticitate longitudinal [MPa]. (2.0 ¸ 2.8) Si, Mn ó 0.7, P ó 0.08, S ó 0.02
şi
Modulul de uzare al diferitelor materiale metalice. (0.04 ¸ 0.08) Mg.
Materialul mstr E Duritatea Modulul - Conf. SR ISO 1083 se fabrică nouă mărci de
[GPa] HB de uzare
Fgn: 350 - 22, 400 - 18, 400 - 15,..., Fgn900 - 2,
Fc P 84 200 238
unde prima cifră reprezentă Rm minimă [MPa]
Fm P 182 200 110
Fontă călită M 126 590 468 şi a doua, A [Pct.] minimă.
Oţel semidur P 203 200 99 - Caracteristicile mecanice, în comparaţie cu Fc,
Oţel călit M 203 610 300 variază mai puţin cu creşterea G piesei. Ele
cresc prin aliere cu Ni sau Cu, prin ÎMB sau
- Caracteristicile HB şi Rm sunt constante până călire izotermă.
la (450 ¸ 500) 0C peste care se micşorează, - Utilizări:
alungirea la rupere, A a Fgn şi Fmn cresc peste - Se execută piese utilizate în industria autove-
(300 ¸ 400)0C iar E se micşorează, cvasi linear hiculelor, industria minieră, energetică, metalur-
cu temperatura (temp.) peste (400 ¸ 450) 0C. gică, petrolieră etc. Exemple: arbori cotiţi pentru
- Utilizări: motoare Diesel, segmenţi de piston, roţi dinţate
· Fc cu rezistenţă mică. (RD), saboţi de frână, piese pentru turbine, cor-
- Au proprietăţi bune de turnare (temp. puri de compresor, cilindrii de laminor, lingotiere,
rela- tiv redusă şi interval mic de început cochile, matriţe, creuzete pentru cuptoare, tuburi
şi sfârşit de solidificare), prelucrabilitate pentru transportul apei sub presiune (100 ¸2000
bună prin aş- chiere (aşchii scurte de bari), piese pentru pompe în apă sărată şi con-
rupere) şi preţ de cost redus (de două strucţii submarine etc.
până la trei ori mai mic ca al oţelului). 3 - Fontă maleabilă (Fm)
 3
- În funcţie de mstr. zonei interioare (z.int.) Fm
se clasifică în:
· Fm albă (W) cu mstr. de F şi P în secţiunea
transversală a piesei (s.tr.);
· Fm neagră (B) cu mstr. de F şi grafit în cuiburi
în z.int. şi P în z.ext. a s.tr. şi
· Fm perlitică (P) cu mstr. de P şi grafit în
cuiburi în z.int. şi de F în z.ext. a s.tr.
- Conf. SR ISO 5922 se fabrică 14 mărci de Fm:
W 35-04, W 38-12, W 40-05,W 45-07, B 30-06,
B 32-12, B 35-10, P 45-06, P 50-05, P 55-04,..,
P 80-01 unde prima cifra reprezintă Rm minimă
[MPa] şi a două A minimă [%].
- Pentru caracteristici mecanice superioare, Fm
putând înlocui piesele de oţel turnat sau forjat,
se aliază cu Cr, Ni, Mn, Cu şi Mo, se TT prin
recoacere de normalizare (RcN) sau ÎMB.
- Datorită consumului de combustibil necesar
TT de Rc de maleabilizare, preţul de cost al Fm
este de aprox. două ori mai mare ca cel al Fc
sau Fgn.
- Diversitatea de mstr. din s.tr. şi în consecină de
proprietăţi, face ca Fm să fie utilizate la fabrica-
rea piselor din industria autovehiculelor, energe-
tică, metalurgică, chimică etc. Exemple: arbori
cotiţi, axe cu came, cămăşi şi cilindrii de motoare
termice, roţi dinţate (RD), bucşe, lagăre, tam-
buri de frână, piese de legătură între organe în
mişcare, finguri, cilindrii de laminor etc.
4 - Fontă tur nată în piese pentru maşini
unelte
- Conf. STAS 8541-86 în funcţie Rm [MPa]se
fabrică patru mărci de fontă cenuşie cu grafit
lamelar şi anume FcX 200, FcX 250, FcX 300 şi
FcX 350.
5 - Fontă rezistentă la uzare în condiţii de
frecare cu ungere
- Conf. STAS 6707-79, în funcţie de forma grafi-
tului se clasifică în fontă cenuşie cu grafit lame-
lar (FcA 1,.., FcA 4), fontă cu grafit nodular (Fgn1
şi Fgn 2) şi fontă maleabilă (FmA 1 şi FmA 2).
Sunt aliate cu Mn, Cu, Ni, Cr, Ti sau Al.
6 - Fontă rezistentă la uzare abrazivă
- Conf. STAS 11246-79, având mstr. formată din
carburi într-o matrice martensitică şi/sau auste-
nitică, sunt clasificate în următoarele grupe:
· Grupa I - Fa mediu aliate cu 2Cr - 4.5Ni
(FaNiCr1 şi FaNiCr2),
· Grupa II - Fa aliate cu 15Cr şi 3Mo (FaCrMo1
şi FaCrMo2),
· Grupa III - Fa aliate cu 6Cr şi 7V (FaVCr) şi
· Grupa IV - Fa aliate cu 26Cr (FaCr).
7 - Fontă refractară
- Conf. STAS 6706-79, Fontele refractare (Fr)
au mstr. de Fc sau Fgn, dacă sunt aliate cu Si,
sau de fontă albă, dacă sunt aliate cu Cr sau Al.
- Se utilizează până la 500 0C (30 Cr) sau 350 0C
(2.5 Cr sau 30 Al) pentru piese componente ale
schimbătoarelor de căldură, la înstalaţii de rafi-
nare din industria petrochimică etc.
- Se fabrică zece mărci: Fr Cr0.4 Fr Cr0.7, …,
Fr Cr30, Fr Si5, Frgn Si5, Fr Al22, Frgn Al22 şi
Fr Al30, unde cifra reprezintă conţinutul ele-
mentului de aliere.
8 - Fontă austenitică rezistentă la coroziune
- Conf. SR ISO 2892, fontele austenitice rezis-
tente la coroziune, cu grafit lamelar sau nodular,
sunt înalt aliate cu max. 35Ni, max. 7Mn, conţi-
nând şi Cr şi Cu. Utilizate în special pentru piese
din industria chimică, se fabrică nouă mărci de
fontă cu grafit lamelar (L-Ni Mn 13 7,…, L-Ni 35)
şi 11 mărci de fontă cu grafit nodular (S-NiMn
13 7,…, S-NiCr 35 3).
2.2. Oţeluri
2.2.1. Clasificarea oţelurilor
1 - Clasificarea oţelurilor (O.) în funcţie degradul
de aliere:
· O. nealiate (Mn < 0.9, Si < 0.5, Cu, Ni,
Cr<0.30 şi P,S ó 0.025) cu conţinut
scăzut de C (<0.2), mediu de C (0.2 ¸
0.6) şi ridicat de C (> 0.6).
· O. slab aliate, unde suma elementelor de
aliere (EA) este de max. 5%.
· O. aliate, unde suma EA este de min. 5%.
2 - Clasificarea O. în funcţie de mstr. în stare de
echilibru (în urma TT de recoacere obişnuită
RcO):
· O. hipoeutectoide (F + P) - sunt nealiate
sau slab aliate,
· O. hipereutectoide (P cu sau fără carburi) -
sunt slab sau mediu aliate şi
· O. ledeburitice (ledeburită + P + carburi) -
sunt înalt aliate şi C > 0.6.
Fig. 2.2. Diagramele TTT ale oţelurilor perlitice
(a), martensitice (b) şi austenitice sau feritice (c).
3 - Clasificarea O. în funcţie de mstr. în stare
normalizată:
· O. perlitice - sunt O. nealiate sau slab aliate,
· O. martensitice - sunt O. slab sau înalt aliate
· O. austenitice - sunt O înalt aliate cu Mn, Ni
sau Cr - Ni şi având punctul Ms < 0 0C şi
 4
· O. feritice - sunt O. slab aliate cu Si iar C
este foarte mic sau înalt aliate cu Cr, W, Mo
etc. şi având punctul Ms < 0 0C.
4 - Clasificarea O. în funcţie de procedeul tehno-
logic de fabricare:
· O. pentru turnare.
· O. pentru deformare plastică (eplast.) prin lami-
nare, forjare, tragere, trefilare, ambutisare etc
5 - Clasificarea O. în funcţie de domeniul de uti-
lizare:
· O. pentru structuri metalice (sudate),
· O. pentru structuri mecanice,
· O. pentru scule şi
· O. cu proprietăţi speciale (fizice sau chimice).
2.2.2. Elemente de teoria alierii oţelurilor
A - În funcţie de capacitatea de solubilizare în
reţeaua Fe, EA se grupează în:
- EA care formează soluţii solide insterstiţiale
(ssi): H, B, C, N, O (dat. << dat.Fe).
- EA care formează soluţii solide de substituţie
(sss): Ni, Co, Mn, Cr, V etc. (d at.» dat.Fe) şi
- EA insolubile: K, Ca etc.
B - Efectul EA asupra domeniilor de temp. ale
Feg şi ale Fea :
- EA gamagene sau austenitizante: Cu, Ni, Mng
(cu reţea CFC) şi, cu efect mai redus, C.
- EA alfagene sau feritizante: Si, V, Ti, Mo, W,
Cr etc.
C - Solubilitatea C şi tendinţa de a forma carburi:
- Solubilitatea C scade în succesiunea:
Feg ® Co ® Ni ® Cu.
Fig. 2.3. Diagramele de echilibru fazic (parţiale):
Fe - Ni (a), Fe - C (b) şi Fe - Cr (d).
-Stabilitatea carburilor (Cb.) creşte în succesiu-
nea:
· Fea ® Mn = Cb. cu stabilitate redusă,
· Cr = Cb. cu stabilitate medie şi
· W ® Mo ® V ® Ti ® Nb ® Zr ® Ta ® Hf =
Cb. independente (stabilitate mare).
D - Efectul EA asupra punctelor şi temp. critice
de transformare (trans.) din diagrama Fe - Fe3C.
· Efect perlitizant (se micşorează conţinutul
de C - 0.76%, la care se formează P): N,
Si, Mn, Cr, W, Mo etc. Dacă conţinutul de
C este ridicat, prin micşorarea
conţinutului de C al punctului E - 2.14%,
în mstr. apare ledeburita (O. ledeburitice).
· Efect antiperlitizant (se măreşte conţinutul
de C la care se formează P): V, Ti etc
care formează Cb. stabile.
· Temp. critice de trans. se micşorează prin
aliere cu Mn, Ni sau Cu şi cresc prin aliere cu
Cr, Mo sau V.
E - Influenţa EA asupra eredităţii granulare.
· Toate EA întârzie difuzia asociată trans. de
la încălzire a P în austenită (A).
· EA care nu formează Cb. (Ni, Cu, Co) nu in-
fluenţează tendinţa de creştere a
grăuntelui de A.
· EA care formează Cb. (Mo, W şi Cr) nu influ-
enţează tendinţa de creştere a grăuntelui
de A
· EA care formează Cb. independente (Mo, V,
Zr, Nb şi Ti), nu dau tendinţă de
creştere a grăuntelui, iar Al împiedică
creşterea lui.
· Si, Mn sau un conţinut ridicat de P, dau ten-
dinţă de creştere a grăuntelui de A, deci dau
ereditate granulară grosolană.
F - Influenţa EA asupra curbelor TTT şi asupra
călibilităţii:
· Toate EA (cu excepţia Co), mărind perioada
de incubaţie a trans. A subrăcite în P sau B,
micşorează viteza critică de răcire, mărind
astfel călibilitatea (J). În ordine crescătoare, J
este influenţată de Mn, Cr, Si, W, Ni şi Cu. Un
conţinut de max. 0.4 Ti, Mo sau V, are
aceeaşi influenţă ca a max. 0.005 B ce este
echivalent cu aprox. 0.8 Ni. Se consideră că
principalul scop al alierii O. este cel de mări-
re a J peste un diametru de » 20 mm şi, si-
multan, de utilizare ca mediu de răcire la
călire a uleiului sau chiar a aerului în locul
apei (pericol de fisurare).
Fig. 2.4. Influenţa asupra transformărilor auste-
nitei subrăcite a elementelor de aliere care nu
formează carburi (a) şi a celor care formează
carburi (b).
 5
· EA care nu formează Cb., păstrează un sin-
gur domeniu de maximă înstabilitate a A,
dând curbelor TTT o formă în “C”.
· Cu excepţia Co şi Al, toate EA micşorează do-
meniul Ms ¸ Mf, de trans. a A în martensită
(M).
· EA care formează Cb., dau două domenii de
înstabilitate al A subrăcite în P şi respectiv în
B, dând curbelor TTT o formă în “e”.
G - Efectul EA asupra trans. de fază în stare so-
lidă şi a caracteristicilor mecanice de la TT de
revenire.
· EA care nu formează Cb., nu modifică temp.
de trans. la revenire, dintre care, cea mai
importantă datorită micşorării durităţii (H),
este trans. MRv. în troostită de revenire
(TRv).
· EA care formează Cb., măresc temp. de
trans. a MRv în TRv.. Astfel, Mn şi Cr
măresc temp. de trans. de la » 300 la »
400 0C iar Ti, V, Mo, W şi Cr în cantitate
mare, (formând carburi independente şi
desfăşurându-se trans. IV de revenire)
măresc H, care rămâne constantă până la
500 ¸ 600 0C.
· Fragilizarea reversibilă, de la (250 ¸ 350) 0C,
a O. aliate cu Mn, Ni, Cr-Mn sau cu
conţinut
ridicat de P sau N, este înlăturată prin aliere
cu Si, iar fragilizarea ireversibilă, de la (450¸
550) 0C, prin aliere cu Mo, V sau W şi răcire
în ulei.
2.2.3. Oţeluri petru structuri metalice
- În categoria de structuri metalice sudate
(SMS) sunt incluse:
· SMS clasice: poduri, hale industriale,
platforme rutiere etc.,
· Aparate şi instalaţii sub presiune: rezervoare,
cisterne, containere, conducte, nave etc.,
· Armături de beton şi
· SMS portante, mecanisme, organe de lucru,
caroseri auto etc.
- Condiţiile generale de clasă sunt:
· Rezistenţă mecanică (R) ridicată (prin aliere
cu Mn în primul rând, pentru preţul de
cost redus),
· Tenacitate la rupere (K) la temp. joase (cu
precădere în cazul aparatelor şi
instalaţiilor sub presiune şi a utilajelor de
ridicat),
· Deformabilitate mare datorată mstr. fine,
feritice, fără incluziuni nemetalice şi
· Sudabilitate (Sdb.) - “aptitudinea tehnică a
unui material pentru realizarea anumitor
îmbinări în condiţii de sudare date”.
- Sdb. depinde de :
· Proprietăţile materialului,
· Condiţiile tehnologice ale sudării,
· Soluţiile costructive adoptate şi
· Concepţia constructivă a îmbinărilor sudate.
- În privinţa materialului (oţel) şi a soluţiei con-
structive, pentru Sdb. necondiţionată tehnologic,
condiţiile sunt:
a - C ó 0.22;
b - CEchiv ó 0.41 unde
CEchiv = C + 1/6×Mn + 1/5×(Cr + Mo +V) +
+ 1/15×(Ni + Cu) şi
c - Grosimea elementelor îmbinate ó 35 mm.
1 - Oţeluri de uz general (STAS 500/2)
- Sunt O. nealiate sau slab aliate, laminate
(plate sau profilate), netratate sau normalizate.
- Sunt ieftine, nu se TT, sunt deformabile la rece
şi la cald şi au bună prelucrabilitate prin aşchiere.
- Conţin: C ó 0.22, Si ó 0.40, Al ò 0.02 şi, pentru
R ridicată, sunt aliate cu Mn ó 1.6.
- Se produc în patru clase de calitate (1 ¸ 4)
când KV pentru clasa 1şi 2 este garantată pen-
tru temp. de 20 0C, pentru clasa 3 pentru 0 0C şi
pentru clasa 4, este garantată pentru - 20 0C.
- Simbolizare: OL + Rm + clasa de calitate.
Astfel: OL 32, OL 34, OL 37 (nealiate), OL44
(cu 1.1Mn) şi OL52 (cu 1.6Mn) toate cu Có0.22.
- Utilizări:
· OL 32, OL 34 - piese ambutisate, ştanţate,
so-licitate moderat dar cu caracter
dinamic (Dn) cum ar fi: buloane, şuruburi,
tiranţi, nituri, lanţuri sudate, cuie, cutii,
mantale etc.
· OL 37- structuri sudate mediu solicitate static
(St) şi la oboseală cum ar fi: cutii,
reductoare de viteză, rezervoare, stâlpi,
poduri, ferme,şu- ruburi, piuliţe, nituri,
bucşe, pinioane, axe etc.
· OL 44 - SMS puternic solicitate St sau Dn la
temp. normale sau negative cum ar fi:
struc- turi portante, poduri, grinzi,
recipienţi sub pre- siune etc., structuri
mecanice (SM) cum ar fi biele, manivele,
axe, arbori, RD etc.
· OL 52 - SMS cu greutate redusă puternic soli-
citate St şi Dn la temp. negative, cu
pericol mare de rupere fragilă cum ar fi
suporţi de grinzi de poduri, batiuri,
mantale etc. şi SM cum ar fi cuti şi
reductoare de viteză, RD, axe, arbori,
pârghi de distribuţie şi comandă, şuruburi,
piuliţe, suporţi de rulmeniţi, volanţi, cârlige
 6
de macara, menghine de mână, scule cu
capacitate mică de lucru etc.
2 - Oţeluri de uz general pentru construcţii
rezistente la coroziune atmosferică
(STAS 500/3)
- Sunt O. patinabile, slab aliate cu (0.3¸0.6)Cu,
(0,5 ¸ 0.8)Cr, (0.3 ¸ 0.5)Ni şi (0.5 ¸1.2)Mn, lami-
nate la cald (G < 20 mm), cu rezistenţă la coro-
ziune (RCOR) atmosferică, în condiţii de poluare
in- dustrială sau citadină şi rezistente la uzare
(RUZ) erozivă dată de particule solide antrenate
de curenţii atmosferici.
- Utilizarea lor reduc cheltuielile de punere în
operă şi întreţinere, ne fiind necesară vopsirea.
În timp, suprafaţa capătă o culoare brun roşcată
cu valoare estetică, RCOR atmosferică crescând
de câteva ori faţă de OL-uri.
- Simbolizare : RC + Rm + clasa de calitate.
Astfel: RCA37 (Mn ~ 0.45), RCA52 (Mn ~ 0.90)
şi RCB52 (Mn ~ 1.20 şi V < 0.12).
- Utilizări:
· SMS civile sau industriale cum ar fi: clădiri cu
regim de înălţimi foarte ridicat, hale
industria- le, construcţii portuare (în
special în regiuni geografice cu ceaţă
salină), platforme petro- liere marine,
poduri, stâlpi de reţele electrice sau de
transport pe cablu, structuri de rezis- tenţă
ale maşinilor de ridicat şi transportat cum
ar fi: macarale, maşini de exploatat ză-
căminte la suprafaţă, turle de
petrol,vagoane de cale etc.
3 - Oţeluri cu rezistenţă la rupere fragilă la
temperaturi scăzute
- Sunt O. nealiate sau slab aliate, laminate sub
formă de tablă sau ţevi pentru SMS şi utilaje
tehnologice puternic solicitate şi care lucrează
la temp. scăzute în itervalul -20 şi - 60 0C, cum
ar fi: recipienţi de transportul şi depozitarea ga-
zelor lichefiate la presiune atmosferică (T lic CO2 = -
28 şi Tlic NH3 = - 53 0C) şi utilaje care lucrează în
aer liber în regiuni geografice unde temp. am-
biantă coboară mult sub 0 0C.
- Pentru ca tendinţa de fragilizare să fie minimă,
O. este calmat, conţinuturile de P, N şi As sunt
mici şi pentru ca mstr. să fie fină, conţin V şi Al.
- Clasele de calitate garantează KV > 27 J la
temp. de tranziţie ductil - fragil (TDF).
A - Oţeluri pentru tablă de cazane şi recipienţi
sub presiune pentru temperaturi scăzute
(STAS 2883)
- Se livrează în următoarele clase de calitate:
Clasa* 2b 3b 4a,b 5a,b 6a,b 7a,b
TDF , 0C 20 0 -20 -30 -40 -50
* a nu garantează iar b garantează Rpo. 2 la
cald (100 ¸ 400) 0C.
- Se produc mărcile (R+Rm+clasa de calitate):
R 360 şi, slab aliate cu Mn, R 430 şi R 510.
B - Oţeluri pentru tablă groasă (G <70mm)
pentru recipienţi sub presiue cu condiţii
speciale de calitate (STAS 11502)
- Se produc O. cu granulaţie fină, TT prin RcN
sau RcN + RvÎ (revenire înaltă).
- Se produc mărcile (CCh. sau R + Rm + clasa
de calitate): 9 SiMn 16, 16 SiMn 10, 10 Ni 35 şi
Rv 510.
- La cerere se garantează Rpo. 2 la cald (între
100 şi 400) 0C.
- Se utilizează pentru rezervoarele sferice de
gaze lichefiate la presiune atmosferică sau
comprimate, recipienţi şi aparate sub presiune
sau pentru SMS puternic solicitate mecanic.
C - Oţeluri pentru tablă groasă (G = 4 ¸100 mm)
din oţel cu granulaţie fină, pentru structuri
sudate (STAS 9021)
- Sunt aliate cu Mn < 1.7, Ni < 0.8, V< 0.18,
Nb > 0.02 şi Ti > 0.005.
- Se garantează Rpo.2 la cald (100 ¸ 400) 0C şi
KV ò 28 J între 0 şi - 60 0C.
- Se produc mărcile (OCS + Rm + clasa de
calita-te): OCS 44, OCS 52, OCS 55 şi OCS 58.
- O. se utilizează pentru SMS puternic solicitate
mecanic, cum ar fi căi de rulare pentru macara-
le grele, structuri portante pentru macarale sau
poduri rulante în siderurgie, ferme şi stâlpi pen-
tru hale industriale cu deschideri mari.
D - Oţeluri cu rezistenţă la rupere fragilă la tem-
pe raturi scăzute, destinate fabricării ţevilor
(STAS 10382)
- Se produc mărcile (OLT sau CCh. + Rm + clasa
de calitate): OLT 35 R şi OLT 45 R care se utili-
zează până la - 50 şi 10 Ni 35 până la - 100 0C.
- Se utilizează în industria chimică, alimentară etc
pentru recipienţi sub presiune sau schimbătoare
de căldură.
4 - Oţeluri cu rezistenţă la rupere fragilă la
temperaturi criogenice
- Sunt O. slab, mediu sau înalt aliate, laminate
(tablă, ţevi, profile) sau turnate, pentru instalaţii
şi utilaje din industria petrochimică şi chimică de
lichefiere şi transport la presiune atmosferică a
produselor lichefiate sau la instalaţii frigotehnice
care funcţionează la temp. criogenice (T< -600C).
- O. sunt Sdb, se eplast., având şi bună prelucra-
bilitate prin aşchiere.
- TDF scade prin aliere cu Ni sau Mn ca element
inlocuitor. Astfel:
TDF, 0C -70 - 80 -100 -120 -200 -273
Ni, Pct. 1.5 2.2 3.50 5.0 9.0 18.0
- Exemple de oţeluri:
 7
33MoCr 11 pentru T > - 120 0C,
10Ni 35 - T pentru T > - 100 0C şi
10NiCr 180, 10TiMoNiCr 175 petru T > -273 0C.
5 - Oţeluri cu limita de curgere garantată
la cald
- Sunt O. nealiate sau slab aliate, laminate (ta-
blă sau ţevi) şi utilizate pentru cazane, recipienţi
sau tubulatură sub presiune din industria ener-
getică, a schimbĺtoarelor de căldură, în construc-
ţii şi instalaţii diverse, solicitate mecanic în regim
de temp. ridicate (200 ¸ 450 0C, pentru oţelurile
nealiate şi 450 ¸ 550 0C, pentru O. slab aliate).
- Se garantează Rp0.2 din 50 în 500C, limita teh-
nică de fluaj, R tehnică de durată, caracteristici
de elasticitate, dilatare şi conductibilitate termică.
- Se pot utiliza: R 360, R 430, R 510 şi OCS 44,
OCS 52, OCS 55 şi OCS 58.
- Tipice sunt mărcile (STAS 2883/3): K 410,
K 460, K 510, 16 Mo 3, 16 Mo 5,14 MoCr 10,
12 MoCr 22, 12 MoCr 50, 12 VMoCr 10 şi pentru
ţevi (STAS 8185): OLT 35 K, OLT 45 K, 16 Mo
3, 14 MoCr 10, 12 MoCr 22, 12 MoCr 50,
12 MoCr 90, 12 VMoCr 10, şi 20 VMoCr 120.
- Alegerea O. se face în funcţie de temp. de
serviciu şi condiţiile de mediu.
6 - Oţeluri pentru deformare plastică la rece
- Sunt O. nealiate, laminate (tablă sau benzi) şi
prelucrate prin ambutisare, ştanţare, îndoire etc.
şi utilizate în SMS de utilaje şi instalaţii, la fabri-
carea coroseriilor auto, tractoare, vagoane de
cale, articole de menaj, structuri portante, ţevi
sudate de uz general, de instalaţii şi conducte
petroliere, profile laminate la rece etc.
- Principalele proprietăţi sunt Sdb. şi deformabi-
litatea la rece şi la cald.
- Se pot utiliza O.: OL 32, OL 34, OL 37, OL 44,
OL 52 şi RCA 37, RCA 52 şi RCB 52.
A - Oţeluri pentru table şi benzi pentru
ambutisare (G = 0.4 - 3.0 mm) (STAS 9485)
- Se ambutisează şi se acoperă prin vopsire,
emailare, zincare sau stanare.
- Se fabrică mărcile:
A1 ( grad redus de ambutisare),
A2 (grad moderat de ambutisare) şi
A3 (grad mediu de ambutisare).
- Se utilizează la fabricarea caroseriilor de auto-
mobile, tractoare, pentru echipamente şi articole
de menaj.
B - Oţeluri pentru table şi benzi laminate la rece
pentru caroserii auto (G = 0.5 ¸ 3.0 mm)
(STAS 10318)
- Se fabrică mărcile:
A4 (ambutisare adâncă) şi
A5 (ambutisare foarte adâncă)
C - Oţel pentru tablă groasă pentru ambutisare
şi îndoire la rece (G = 3.8 ¸ 100.0 mm)
(STAS 11501)
- Se fabrică mărca A21 (Rp 0.2 = 210 MPa) care
se utilizează pentru structuri portante de maşini
şi utilaje, în special emailate şi solicitate moderat.
D - Oţel pentru tablă mijlocie şi groasă
decapată (G = 3 - 6 mm) (STAS 11509)
- Se fabrică mărca A3Ck utilizată pentru jenţi
auto şi piese deformate prin îndoire sau cu grad
mediu de ambutisare.
E - Oţel pentru tablă şi benzi laminate la rece
(G = 0.4 - 3.5 mm) (STAS 9724)
- Se fabrică mărcile B 1 şi B 2 pentru fabricarea
ţevilor sudate sau profile îndoite utilizate in insta-
laţii, construcţii metalice (unde se utilizează şi
OL 32, OL 34, OL 37 şi RCA 37) etc.
F- Oţel pentru tablă şi benzi pentru lonjeroane
(STAS 11505)
- Oţelul L 42 (Rp0.2 = 420 MPa) este destinat
fabricării prin îndoire la rece a lonjeroanelor auto-
vehiculelor grele, a vagoanelor de cale, a ramelor
de metrou etc., înlocuindu-se astfel profilele lami-
nate şi în comparaţie cu care au o mai judicioasă
repartiţie a materialului în secţiune şi la aceeaşi
capacitate portantă, greutate mai mică.
- Se produc profile L, U, Z, T, W, profile pentru
tâmplărie metalică, ţevi rotunde, patrate, etc. su-
date, de uz general sau de precizie, trase sau
laminate la rece.
G - Oţel pentru ţevi sudate elicoidal pentru
conducte petroliere (STAS 11082)
- Se fabrică prin sudare elicoidală sub strat de
flux ţevi (Dext =16 ¸ 48 inch cu G = 0.281 ¸ 0.469
inch) pentru conducte de apă, gaze, în industria
petrolieră sau chimică.
- Simbolizare: X + Rp0.2 min.
- Se fabrică mărcile: X42, X46, X52, X56, şi X60.
Se pot utiliza şi mărcile: OL 32, OL 43, OL 37 şi
B 2 cât şi OL 44.2 şi OL 52.2.
7 - Oţeluri pentru armarea betonului
(STAS 438)
- Armătura metalică este integrată în beton în zo-
na secţiunii transversale a elementului de beton
unde în serviciu apar tensiuni de întindere. În ca-
zul betonului precomprimat, armătura solicitată
la întindere comprimă betonul astfel încât, în
serviciu, zona respectivă betonul se descarcă,
fără să ajungă însă să fie solicitată la întindere.
- O. beton trebuie să aibă Rm mare (pentru greu-
tate redusă), Sdb, proprietăţi bune de plasticita-
te (îndoire), aderenţă mecanică (prin nervuri
transversale pozitive sau negative), toate în
condiţiile unui preţ de cost cât mai redus.
- O. beton este laminat cald (neted sau perio-
dic) şi sau nu, deformat la rece, cu diametrul
(F) cuprins între 6 şi 40 mm.
 8
- Conform SR 438, simbolizarea cuprinde: OB
sau PC + Rm min + clasa de calitate. Astfel se
produce:
· Clasa I: OL37 - neted, nealiat,
· Clasa II / III: PC52 şi
· Clasa III: PC60 - amândouă, cu profil perio-
dic, slab aliate (Mn) şi ultimul microaliat (Mo,
V, Nb)
- Sdb. se garantează cu Cech < 0.50 unde
Cech = C + Mn/6.
- Plasele, carcasele sau etrierii, utilizează sârmă
trefilată (STNB + F mm) din OL32 sau OL37 cu
F cuprins între 3 şi 10 mm.
- Armarea betonului precomprimat se face cu
sârmă netedă, trefilată (amprentată sau nu), pa-
tentată detensionată, de înaltă rezistenţă cu
(0.7 ¸ 0.9) C. Simbolul cuprinde: SBP (netedă)
sau SBPA (am-prentată) + categoria de rezis-
tenţă + F.
8 - Oţeluri de uz general pentru ţevi fără
sudură (STAS 8183)
- Laminate sub formă de ţagle rotunde sau
pătrate, O. se utilizează la fabricarea ţevilor prin
perforare.
- Simbolizare: OLT + Rm min.
- Se produc mărcile (OLT + Rm + clasa de
calitate): OLT 35, OLT 45 şi OLT 65.
- Produsele se utilizează în industria petrolieră,
chimică, energetică, în construcţia de maşini, in-
stalaţii utilaje (acţionări hidrostatice), construcţii
şi schele metalice etc.
9 - Oteluri cu înaltă rezistenţă mecanică
I - Oţeluri cu rezistenţă ridicată (Rp 0.2 > 350 şi
Rm ò 500 MPa).
· C ó 0.22 iar Rm creşte prin aliere cu Mn, Cr,
Ni, Mo, Ti, V etc. cu suma < 5 %.
· Oţeluri:
- de uz general: OL 52,
- rezistente la coroziune atmosferică:
RCB)52, - rezistente la rupere fragilă la
temperaturi scăzute: R52, RV52, R55,
R58,
OCS 52, OCS 55, OCS58 şi 10Ni35,
- pentru ţevi fără sudură: OLT 65 şi
- oţeluri pentru structuri mecanice: 15 Cr 08,
18 MnCr 10, 20 MnNi 35, 13 CrNi 17 etc.
II - Oţeluri cu rezistenţă înaltă (Rp 0.2 = (600¸800
MPa) şi Rm = 700 - 900 MPa).
· C ó 0.22, slab aliate iar Rm creşte prin călire
şi RvÎ, după laminare.
III - Oţeluri cu rezistenţă ultra înaltă (Rp0.2
=1200
¸1800 MPa şi Rm = 1400 ¸ 2200 MPa).
· Sunt slab aliate şi călite şi RvÎ iar Rm creşte
pentru că C ÷ 0.4 (Sdb. condiţionată şi
ÎMB ulterioară sudării).
· O categorie deosebită o formează oţelurile
maraging (martensită îmbătrânită). Ele conţin
C < 0.03, Ni < 30, împreună cu Co, Mo, Ti şi
Al. Caracteristicile de ultra înaltă rezistenţă şi
simultan, de tenacitate la rupere, sunt datora-
te mstr. de martensită plan lenticulară (tena-
ce) durificată dispers de faze secundare pre-
cipitate (coerente cu matricea). Se ajunge
astfel (Viscomax) la Rp0.2 = 2100 ¸ 2500
MPa, Rm = 2500 ¸ 2600 MPa şi HRC = 60.
2.2.4. Oţeluri petru structuri mecanice
Generalităţi
- Structurile mecanice sunt ansamble, suban-
samble de elemente mecanice componente ale
unei maşini care generează, transformă sau
transportă energia.
- Elementul mecanic (EM) este un tot unitar, ne-
demontabil. În funcţie de rolul lor funcţional, EM
se clasifică în: EM motoare, mecanisme şi trans-
misii de forţă, EM de fixare, asamblare, suspen-
sii, cabluri, lanţuri etc.
- Condiţiile generale de clasă sunt:
· Rezistenţ mecanică, tenacitate la rupere şi
rezistenţă la oboseală (Rob) cât mai mari şi
· Funcţionalitate şi durabilitate ridicate, cheltu-
ieli minime de fabricare şi alte criterii econo-
mice.
- În funcţie de tehnologia de fabricare, O. pentru
SM se clasifică în:
· O. carbon de uz general (OL).
· O. TT prin ÎMB sau călire superficială (CS).
· O. tratate termochimic (TTch.) prin carburare
(Cbr.) sau nitrurare (Ntr.).
· O. pentru turnare (Trn).
· O.pentru automate (AUT).
- În funcţie de natura ansamblului funcţional, O.
pentru SM se clasifică în:
· O. pentru elemente elastice.
· O. pentru organe de asamblare.
· O. pentru supape de motoare termice.
· O. pentru rulmenţi.
· O. cu rezistenţă mărită la uzare.
· O. pentru cabluri şi lanţuri.
1 - Oţeluri carbon de uz general (STAS 500/2)
- Sunt livrate în stare netratat sau RcN, sub
formă de laminate finite, bare forjate sau trase
la rece, fiind destinate fabricării prin aşchiere
(fără a fi tratate termic) de EM mediu solicitate
St sau Dn
la temp. cuprinse între - 40 şi 300 0C.
- Se produc mărcile (OL + Rm): OL 50 (~ 0.3
C), OL 60 (~ 0.4 C), OL 70 (~ 0.5 C) şi OL 30
 9

unde nu se garantează conţinuturile de C, Si şi exterioară a secţiunii transversale

Mn. - Pentru EM puternic solicitate St sau Dn, se uti-
- Se pot utiliza şi OL 32, OL 34, OL 37, OL 44 lizează O. nealiate sau slab aliate în stare TT
şi OL 52, dar neeconomic pentru că Rm lor prin ÎMB în întreaga secţiune transversală sau
creşte prin aliere cu Mn. prin călire, Crb., Ntr. etc. în z.ext.
- Utilizări: - Din punct de vederea al variaţiei solicitărilor în
· OL 50 - EM mediu solicitate St sau Dn secţiunea transversală, EM se clasifică în:
pentru mecanisme de transmisie - bare de · EM solicitate uniform în secţiunea transver-
tracţiune, RD pentru viteze reduse, sală (tensiuni de întindere sau
arbori drepţi, cotiţi, axe, pistoane, pârghii compresiune), fiind TT prin ÎMB sau RcN.
de distribuţie sau co- mandă, flanşe, · EM solicitate neuniform în secţiunea trans-
şuruburi de precizie, piuliţe, suporţi de versală, tensiunea maximă fiind în z.ext. a
rulmenţi, volanţi, cârlige de maca- ra, secţiunii transversale (încovoiere,
menghine de mână şi scule manuale. torsiune), fiind TT prin ÎMB sau RcN.
· OL 60 - idem OL 50 dar pentru solicitări mai · EM solicitate neuniform, maxim în z.ext. a
mari cum ar fi EM solicitate la presiune de secţiunii transversale (preponderent la
contact, RD, melci, ghidaje, ştifturi, cuie presiu-
de centrare, şnecuri, fusuri de prese, · ne de contact), fiind TT prin ÎMB sau RcN şi
şuruburi de presiune, pene, roţi de lanţ. apoi, prin CS sau TTCh. prin Crb., Ntr., carbo-
· OL 70 - piese solicitate Dn sau la uzare inten- nitrurare (CbN.) etc.
să cum ar fi axe, arbori rigizi, EM de - Asigurarea simultană a R şi a K se pune în pri-
distribu- ţie, RD, cuplaje, pene etc. şi scule mul rând la O. de ÎMB nealiate sau aliate, cu
dure necă- lite (matriţe, filiere, dornuri de mstr.
presare, valţuri, mandrine, ciocane etc.) şi fucţională de sorbită de revenire.
laminate finite, bare re forjate sau trase la - Livrarea O. nealiate sau aliate se face în stare
rece, destinate fabrică- rii prin aşchiere netratată termic, RcN, RcO sau ÎMB, sub formă
(fără a fi tratate termic) de EM mediu de laminate finite (bare, ţagle, benzi sau sârme)
solicitate St sau Dn. sau bare forjate cu diametre sau grosimi
cuprinse între 4 şi 250 mm.
Strategia alierii oţelurilor pentru - Din punct de vedere calitativ, O. se clasifică
structuri mecanice *
în:
Tipul oţelului şi Scopul Limita Rezisten-
· O. obişnuite (DC = 0.09 şi P,S < 0.040),
elementele alierii de curge- ţa la
de aliere re, Rp0.2 rupere, · O. superioare (DC = 0.06 şi P,S < 0.025),
[MPa] Rm [MPa] când simbolul mărcii este urmat de X,
1 2 3 4 · O. obişnuite cu conţinut controlat de sulf
O. nealiat -- 400 ¸ 600 ¸ (0.020 ¸ 0.035), când simbolul mărcii este
600 800 urmat de S şi
O. aliat cu Creşte 600 ¸ 800 ¸ · O. superioare cu conţinut controlat de sulf
1EA Rm 700 900 (DC = 0.06 şi S = 0.020 ¸ 0.035), când sim-
Mn, Cr, bolul mărcii este urmat de XS.
Cr-(Mo,V)
- Din punct de vedere al TT, O. se clasifică în:
O. aliat cu Creşte J 800 ¸ 900 ¸
2 EA şi Rm
· O. pentru imbunătăţire (ÎMB),
900 1000
Cr-Ni, Cr-Mn · O. pentru călire superficiala (CS),
Mn-Si, Cr-B · O. pentru carburare (Crb) şi
1 2 3 4 · O. pentru nitrurare (Ntr).
O. aliat cu 3 EA Se înlătură 900¸ 1000¸
Cr-Ni-Mo, frag. la RvÎ, 1000 1200 A - Oţeluri pentru îmbunătăţire
Cr-Ni-Mn creşte J şi - Reducerea greutăţii SM se realizează prin utili-
Rm
zarea O. cu rezistenţă specifică (Rm / g) maxi-
* Valorile caracteristicilor mecanice sunt valabile
pentru:(0.3¸0.6)C şi TT de ÎMB (călire martensitică + mă, în condiţii de K corespunzătoare. Cele două
revenire înaltă) la KCU > 70 J/cm 2 şi pentru epruvete condiţii sunt îndeplinite de către mstr. de sorbită
cu f = 25mm. Dacă f = 100mm valorile se reduc cu de revenire (formată dintr-o matrice feritică şi fa-
~ 30 %. ze disperse, globulare, de cementită sau carburi).
- TT de ÎMB constă din: încălzire de austenitiza-
2 - Oţeluri tratate termic în volum sau în re + răcire de călire martensitică (în apă - A, ulei
zona - U, sol. polimerice, săruri topite sau aer) =
 10

Călire Martensitică + Rv Î (550 ¸ 650 0C) Þ CM Rp0.2 ÷ 900

+ Rv Î. 40 CrNi 12 Arbori cotiţi, RD, buloane, biele.
- Tipic pentru aceste O., 0.25 < C < 0.60. În con- Rp0.2 ÷ 780
diţii de solicitare Dn. se recomandă C < 0.35 iar 35 MnSi 13 Arbori netezi sau cu caneluri,
R mare fiind asigurată prin aliere. Rp0.2 ÷ 680 arbori cotiţi, bandaje.
A1. Oţeluri carbon de calitate (STAS 880) 20MnCrSi11 Oţel economic, înlocuitor parţial
- Conţin (0.05 ¸ 0.60) C, Mn < 0.90 şi Si < 0.37. Rp0.2 ÷ 635 al oţelului 34MoCr11.
25MnCrSi11 Oţel economic, înlocuitor parţial
Marca Domenii de utilizare
Rp0.2 ÷ 830 al oţelurilor: 34MoCr11,
oţelului*
42MoCr11, 40CrNi12.
1 2
Oţel economic, înlocuitor parţial
OLC 10 Piese carburate cu rezistenţă mică: 31MnCrSi11 al oţelurilor: 34MoCrNi16 şi
Rp0.2÷206 bolţuri, pârgii, pene de ghidare Rp0.2 ÷ 830 30MoCrNi20.
OLC 15 Piese carburate cu rezistenţă mică: 36MnCrSi13 Oţel economic, înlocuitor parţial
Rp0.2÷225 bolţuri, pârgii, chei, pene de ghidare Rp0.2 ÷ 1275 al oţelurilor: Cr-Ni-Mo.
OLC 25 EM slab solicitate ca: axe, 30MoCrNi20 Biele, axe, fuzete, angrenaje mari.
Rp0.2÷370 buloane, manşoane, arbori, flanşe. Rp0.2÷1050
1 2 1 2
OLC 30 EM diverse (idem OL 25). 34MoCrNi16 Biele, arbori cotiţi, osii de
Rp0.2÷400 Rp0.2÷1000 locomotivă.
OLC 35 EM mediu solicitate ca: arbori 39MoAlCr15 RD, arbori, role, cămăşi de
Rp0.2÷430 cotiţi de dimensiuni mici, biele, Rp0.2 ÷ 830 cilindrii.
butuci sudaţi pentru roţi, bandaje. * Rp0.2 [MPa] pentru epruvete cu f=(16¸25)mm.
OLC 40 EM diverse (idem OL 35).
Rp0.2÷460 B - Oţeluri pentru călire superficială
OLC 45 EM cu R ridicată şi K medie ca: dis- (STAS 10677)
Rp0.2÷500 curi de turbină, arbori cotiţi, biele, - O. destiate EM care funcţionează în codiţii de
coroane dinţate, volante, roţi cu presiune de contact, conţin (0.35 ¸ 0.50) C şi
clichet, pene de ghidaj, melci,pene. sunt nealiate sau slab aliate cu (0.80 ¸ 0.12) Cr
OLC 50 EM puternic solicitate ca: RD, ban- şi (0.1 ¸ 0.3) Mo sau V.
Rp0.2÷520 daje, coroane, arbori, bolţuri de lanţ - TT preliminare CS sunt: ÎMB sau RcN.
OLC 55 EM cu R ridicată dar fără solicitări - Adâncimea de călire, d, variază în funcţie de di
Rp0.2÷550 mari la şoc: pinioane, tije, came. ametrul (D) EM şi a valorii tensiunii de contact,
OLC 60 EM cu R ridicată combinată cu între aprox. 10% pentru D ÷ 10 mm şi aprox. 5%
Rp0.2÷580 elasticitate: excentrice, bandaje, pentru D÷100 mm astfel că d este de (0.50¸3.0)
bucşe elastice, RD. mm., putând însă să atingă chiar 10.0 mm.
* Rp0.2 [MPa], pentru epruveta cu f = 16 mm. - O. pentru CS (STAS 10677) sunt: OLC 35 CS,
OLC 45 CS, OLC 55 CS, 40 Cr10 CS, 40 BCr 10
A2 - Oţeluri slab aliate (STAS 791) CS, 33 MoCr 11 CS, 41 MoCr 11 CS şi
Marca Domenii de utilizare 34 MoCrNi 15 CS.
oţelului*
1 2 C - Oţeluri pentru carburare
40 Cr 10 RD, arbori, tije de pistoane, discuri - TTCh. de Crb. constă din: încălzire la (870 ¸
Rp0.2 ÷780de fricţiune, supape de admisie. 950) 0C şi tizot.= (2 ¸ 12) h (în fucţie de d) + CM
40 BCr 10 Idem 40Cr 10, organe de simplă sau dublă + RvJ.
Rp0.2 ÷ 735 asamblare. - Frecvent d este de (0.3 ¸ 2.5) mm dar poate
26 MoCr 11 Înlocuitor parţial al oţelurilor Cr-Ni atinge chiar 5.0 mm.
Rp0.2 ÷ 700 pentru EM de autoturisme. - Viteza de difuzie a C este de aprox. 0.3 mm/h.
34 MoCr 11 AC, axe, fuzete, arbori cu came, - O. conţin (0.05 ¸ 0.25) C şi sunt nealiate (pen-
Rp0.2÷800 biele, RD, organe de asamblare, tru EM mici şi/sau slab solicitate) sau slab aliat
cârlige forjate pentru macarale. (pentru EM medii şi mari şi/sau puternic solicitate).
42 MoCr 11 Rotor de turbină, arbori pentru C1. Oţeluri carbon de calitate (STAS 880)
Rp0.2÷900 motoare cu ardere internă,
organe de asamblare. Marca oţelului,
51VMnCr11 Angrenaje, bile, came. Rp0.2 [MPa] Domenii de utilizare
 11

şi TT supape hidraulice.
OLC 8 Cuzineţi
Rp0.2÷198 E - Oţeluri pentru nitrurare (STAS 791)
Normalizat - TTCh. de Ntr. constă din: încălzire la ~ 550 0C
OLC 10 EM carburate cu R redusă în şi t izot.= (30 ¸ 60) h (în fucţie de d).
Rp0.2÷ 210 miez: şaibe, clicheţi, furci, tije, - TT preliminare Ntr.: ÎMB la (30 ¸ 32) HRC.
Normalizat pene de ghidare, culbutoare, - d = (0.10 ¸ 0.90 mm.
supape, discuri, eclise, bucşe - O. conţin (0.30 ¸ 0.60) C, obligatoriu sunt alia-
şi role pentru lanţuri de tracţiune te cu Cr - Mo (V) şi/sau nu (tipic pentru O. de
OLC 15 EM Cb cu R redusă în miez: Ntr.) (0.5 ¸ 1.0) Al.
Rp0.2÷ 225 bolţuri,pârghi, chei, pene de - O. pentru Ntr. (SR791) sunt: 40 Cr 10,
Normalizat ghidare 33 MoCr 11, 33 MoCr 11, 41 MoCr 11, 40 BCr
OLC 20 EM Cb cu R redusĺ în miez: 10, 50 VCr 11, 41 CrNi 12 şi tipic, 39 MoAlCr
15.
Rp0.2÷ 370 bolţuri, şaibe, bucşe.
CM + RvJ 3 - Oţeluri pentru turnare
- Avantajele (Avj) turnării O. în comparaţie cu
ansamblele sudate:
C2. Oţeluri slab aliate (STAS 791 şi 11512)
· CCh.nu este limitată de către condiţia de Sdb.,
Marca oţelului Domenii de utilizare · Proprietăţi mecanice sunt izotrope şi, în ca-
şi Rp0.2 zul O. aliate, R este superioară,
[MPa] · Se TT prin RcO, RcN sau ÎMB şi
15 Cr 9 Bolţuri pentru pistoane, culbu- · Tensiunile interne remanente sunt mici.
Rp0.2÷ 495 tori, arbori cu came, axe plane- - Avj. turnării faţă de forjare:
tare, bucşe, RD, melci. · Formă diversă, complexă,
17MnCr 10 Înlocuitor al mărcii17MoNiCr17, · Dimensiunile nu sunt limitate de utilajele de
RD mici, articulaţii cardanice. forjare şi
18MnCr11 Bolţuri, pistoane, arbori cu · Cost redus chiar în cazul producţie unicale.
Rp0.2÷ 735 came, RD. - Dezavantajele (Dzv.) turnării:
· Greutate superioară în comparaţie cu cea a
20MnCr 12 Oţel economic pentru EM la
ansamblelor sudate,
care este necesară o d mare
· Proprietăţi mecanice inferioare EM fabricate
de călire: RD mijlocii, axe etc.
prin forjare şi
20TiMnCr12 RD pentru maşini grele,arbori,
· Probleme tehnologice complexe şi caracteris-
Rp0.2÷ 880 arbori cu came.
tici mstr. şi mecanice mai dificil de controlat.
28TiMnCr12 Idem 20TiMnCr12.
- Principalele domenii de utilizare a EM turnate
Rp0.2÷ 1275 sunt: căile ferate (~ 40%), maşini şi utilaje mini-
19MoCr11 Înlocuitor parţial al oţelurilor Cr- ere, metalurgice, îndustria materialelor de cons-
Rp0.2÷ 750 Ni pentru: angrenaje, piese de trucţii, utilaje pentru construcţii şi agricultură
articulaţie, arbori, axe, bolţuri, (~25%), construcţii (~14%), autovehicule (~7%),
bucşe, manşoane de cuplaje. petrochimie (~6%) şi alte domenii (~8%).
21MoMnCr12 Idem 19MoCr11.
Rp0.2÷ 830 A - Oţeluri nealiate turnate pentru structuri
17CrNi16 RD, roţi de lanţ, alte EM din mecanice de uz general (SR ISO 3755)
industria autoturismelor. - Domeniul temp. de utilizare este (-10 ¸ +300)0C.
18CrNi20 EM destinate pentru pompe - Simbolul mărcii cuprinde: Rpo. 2 [MPa] + Rm
Rp0.2÷ 780 de injecţie şi transmisii cu RD. [MPa] ñ W (sudabil).
20MoNi35 RD, bolţuri pentru pistoane. - Se produc mărcile:
Rp0.2÷ 830 200- 400
17MoCrNi14 RD, arbori, pene. 200- 400W ( 0.25C şi 1.0Mn)
Rp0.2÷ 850 230-450 Si < 0.60
18MoNiCr17 RD, axe pentru diferenţiale şi 230-450W ( 0.25C şi 1.2Mn) P,S < 0.035
270-480
Rp0.2÷ 830 cutii de viteză
270-480W ( 0.25C şi 1.2Mn)
19CrNi10 RD de dimensiuni medii,
340-550
Rp0.2÷ 930 arbori canelaţi, semiaxe
340-550W ( 0.25C şi 1.5Mn)
planetare, articulaţii sferice,
 12
B - Oţeluri turnate de înaltă rezistenţă
pentru structuri mecanice şi metalice
de uz general(SR ISO 9477)
- Simbolul mărcii cuprinde: Rpo.2 MPa] +
Rm [MPa]
- Se produc mărcile:
410- 620
540-720 Si < 0.60
620-820 P,S < 0.035
840-1030
C - Oţel turnat pentru cupla automată şi
carcasa conductelor (STAS 11534-82)
- Simbolul mărcii cuprinde: T (turnat), cifre
(0.01C), simbol chimic, cifre (0.01EA).
- Se produc mărcile T 18Mn14 şi T 30CrMn3
care se TT prin RcN şi respectiv şi prin ÎMB.
D - Oţeluri aliate turnate In piese pentru
armături (SR 9277-84)
- Se produc mărcile: OTA 20, OTA 40Mn13,
OTA 30VMn13, OTA 17MoCr13, OTA 23VMo
Cr120, OTA 23 VWMoCr120, OTA 10NbMoNi
Cr170, OTA 10TiMoNiCr170 şi OTA 15Ni35.
- Piesele turnate se livrează în stare netratată
termic, TT prin RcO, RcN + RvÎ sau ÎMB.
- Utilizări: corpuri, capace, sertare, roţi de cablu,
roţi de lanţ, RD şi coroane dinţate, carcase de
reductor, corpuri de pompe, arbori cotiţi, flanşe
etc.
E - Oţel rezistent la temperaturi scăzute
turnat în piese (STAS 12403-85)
- Fiind utilizabile până la - 60 [ 0C] (marca cuprin-
de litera R), sunt aliate cu Cr -Ni-Mo, Ni-Mn, Ni
sau Mn.
- Se produc mărcile: T 15 MoCrNi 30 R,
T 9 MoCrNi 30 R, T 15 MnNi 25 R, T 15 Ni 35 R
şi T 30 Mn 14 R.
- Mărcile produse şi utilizările sunt:
· T 15 MoCrNi 30 R - pentru EM care lucrează
la presiuni ridicate, tracţiune la
temperaturi scăzute (corp de prevenitor
de erupţie sau cârlige de macara în
industria extracticvă a petrolului, etc.),
· T 15 MnNi 25 R - pentru accesorii de robine-
te, vane, corpuri de pompe, instalaţii
frigorifi- ce de tratament, stocaj şi
transport de gaze lichefiate,
· T 15 Ni 35 R - pentru instalaţii petrochimice,
care funcţionează până la - 60 [ 0C] şi
· T 30 Mn 14 R - pentru material rulant, rezis-
tente la şocuri la temperaturi scăzute sau
carcase pentru aparate de protecţie la
loco- motive.
F - Oţel carbon, slab aliat şi mediu aliat
rezistent la temperaturi ridicate turnat
în piese (STAS 12404-85)
- Oţelurile sunt utilizabile până la 575 [ 0C].
- Mărcile produse şi utilizările sunt:
· T 21 - pentru RD, roţi de funicular, discuri,
armături, piese de electromotoare sau
dina- muri etc., pentru max. 300 [ 0C],
· T 16 Mo 5 şi T 21 VMoCr 11 - pentru piese
cu pereţi subţiri ca: rame şi cadre pentru
loco- motivă şi caje de laminor, până la max.
500[0C],
· T 14 MoVCr 6 şi T 21 VMoCr 10 - pentru pie-
se complexe cu pereţi groşi ca: corpuri de
turbine cu aburi sau gaze, armături, până
la max. 550 [0C],
· T 17 VMoCr 12 şi T 17 VMoCr 14 - pentru
piese rezistente la atacul de hidrogen sub
presiune ridicată, instalaţii de sinteză în
industria chimică, până la max. 600 [ 0C] şi
· T 15 MoWVCr 12 - pentru piese solicitate la
uzură abrazivă ca plăci de prottecţie, bile
de măcinare şi sfărâmare de materiale
cuarţoa-se, minereuri, calcar, clinker, în
construcţia de cazane, până la max. 550
[0C]
G - Oţel inoxidabil turnat în piese
(STAS 10718)
- Sunt oţeluri cu max. 0.22C, înalt aliate cu
max. 22Cr, 27Ni, 6Mo, 3.5Cu, 2Mn şi 2Si.
- Prima grupă este cea a oţelurilor feritice
(martensitice) fiind formată din mărcile:
T 8 NiCr 130, T 20 Cr 140, T 22 NiCr 170 şi
T 5 MoNiCr 130.
- A doua grupă este cea a oţelurilor austenitice,
fiind formată din mărcile: T 3 NiCr 180, T 3
MoNiCr 180, T 6 NiCr 180, T 6 MoNiCr 180, T
10 NiCr 180, T 10 MoNiCr 180, T 15 NiCr 180,
T 15 MoNiCr 180, T 3 CuMoCrNi 250 şi T 6
CuMoCrNi 250.
4 - Oţeluri pentru automate
- O. sunt destinate fabricării de EM mici, în pro-
ducducţie în masă, prin aşchiere pe maşini unel-
te automate. O. au capacitate mărită de aşchie-
re, la viteze mari, cu consum redus de scule, cu
calitate superioară a suprafeţei prelucrate.
- CCh. cuprinde: (0.10¸0.45) C şi specific, (0.08
¸0.30) S şi (0.06 ¸ 0.15) P sau (0.18 ¸ 0.25) Pb.
- Datorită conţinutului ridicat de S şi P sau Pb,
O. au caracteristici reduse de plasticitate, K,
ROB şi Sdb. iar TDF este ridicată.
A - Oţeluri pentru automate (STAS 1350)
Marca oţelului Domenii de utilizare
 13
AUT 9 EM cu R mică: şuruburi,
piuliţe, prezoane, şaibe etc.
AUT 12 Idem AUT 9
AUT 20 EM cu R medie: axe, tije, şai-
be de presiune, şuruburi şi
piuliţe cu demontare frecventă.
AUT 30 EM cu R ridicată: bucşe,
bolţuri, ştifturi de centrare.
AUT 40Mn EM cu R ridicată: şurub con-
ducător la MU, axe canelate,
axe, cuplaje cu ghiară.
B - Oţeluri pentru automate (STAS 11521)
- Se fabrică două mărci aliate cu (0.2 ¸ 0.3)Pb:
OL 38 Pb, 37 Cr 5 Pb şi 18 MnCr 11 Pb.
5 - Oţeluri pentru elemente elastice
- O. pentru elementele elastice trebuie să aibă:
· Capacitate cât mai mare de acumulare elasti-
că a energiei mecanice.
· ROB şi sensibilitate redusă la concentratori de
tensiune.
· Stabilitate în timp a caracteristicilor mecanice
şi plasticitate la deformare la rece şi cald.
- Limita de elasticitate ridicată se realizează prin:
ecruisare sau prin TT de CM + Rv M sau Rv J.
- O. conţin (0.60 ¸ 1.0) C, fiind nealiate sau alia-
te cu Si, Si-W, Cr-V etc. Pentru J ridicată, plasti-
citate la fabricare şi ROB, se aliază şi cu Ni sau Mn.
- Utilizări: arcuri tip foi, elicoidale, spirale, disc,
inelare şi arcuri tip membrană.
6 - Oţeluri pentru arcuri (STAS 795)
- Livrate în stare laminată la cald (G < 80 mm),
sunt TT prin RcO, cojite, eplast. la dimensiunea fi-
nală după care sunt TT prin CM şi, deobicei, RvM.
- Se fabrică mărcile (OLC sau EA + A - arc):
OLC 55 A, OLC 65 A, OLC70 A, OLC 75 A,
OLC 85 A, OLC 90 A, 40 Si 17 A, 51 Si 17 A,
56 Si17A, 60 Si 17A, 51 VCr 11A, 60CrMnSi12A
şi 65 WSi18A.
- Pentru arcuri de supape de motoare sau pom-
pe de injecţie se utilijează OLC 66 S (STAS
8371).
7 - Oţeluri pentru organe de asamblare
- Se utilizează la fabricarea de: şuruburi, piuliţe,
prezoane, tije, buloane etc.
- O. trebuie să aibă în principal:
· Plasticitate ridicată,
· J controlată şi
· Rob.
- Produsul trebuie să aibă o mstr. cu fibraj conti-
nu (în zona capului buloului şi în zona filetată).
A - Oţeluri netratate termic, defirmate la rece
(STAS 9382/2)
- Se fabrică mărcile (OL sau RCB + q - organ
de asamblare): OL 34 q, OL 37 q şi RCB 52 q.
B - Oţeluri TTCh. prin Crb. (STAS 9382/3)
- Destiate în special fabricării şuruburilor şi piuli-
ţelor componente ale mecanismelor de rotaţie -
translaţie, se produc mărcile: OLC10q, OLC15q,
15 Cr 9q, 18 MnCr 11q, 17 MoCrNi 14q,
13 CrNi 30q şi 21 MoMnCr 12q.
C - Oţeluri TT prin ÎMB (STAS 9382/4)
- Destiate în special fabricării buloanelor de ma-
re rezistenţă, se produc mărcile: OLC25q,
OLC35q, OLC45q, 20MnB5q, 40Cr10q,
40BCr10q, 41CrNi12q, 33MoCr11q,
41MoCr11q, 34MoCrNi15q şi 30MoCrNi20q.
8 - Oţeluri pentru rulmenţi
- Pentru rezistenţă la presiune de contact (max.
3000 MPa), H trebuie să fie mare. Din acest mo-
tiv, O. sunt hipereutectoide, aliate cu Cr, Mn - Si,
Cr - Mn - Mo sau Cr - Ni - Mo. Pentru a avea
RCOR, se utilizează O. inoxidabile cu:
· C = (0.4 ¸ 0.9) şi aliate cu (30 ¸ 18) Cr având
(55¸58) HRC sau
· C ÷ 0.10 şi aliate cu 18Cr, 8Ni având ~180 HB.
- După prelucrarea prin aşchiere urmează: Rc de
globulizarea Cb. + CM + călire sub zero Celsius
(pentru reducerea cant. de A reziduală) + RvJ
(150 ¸ 200 0C), astfel că mstr. de funcţionare
este formată din martensită de revenire şi Cb.
fine de Cr.
- Tipice pentru rulmenţi sunt mărcile (STAS1456):
RUL 1 cu 1.0 C şi 1.50 Cr şi RUL 2 cu 1.0 C,
1.50 Cr şi 1.0 Mn. În ambele cazuri P < 0.025,
S < 0.020 şi Ni < 0.30.
- Caracteristicile mecanice sunt: HRC = 60 ¸ 65,
Rpo.2 =1150MPa, Rm =2500MPa şi E=215GPa.
- Utilizări:
· RUL 1 - inele, bile, role mici şi
· RUL 2 - idem RUL 1, pentru dimensiuni mari.
· Alte utilizări: pistoane, bucşe de pompe de in-
jecţie, cilindrii de laminare la rece şi scule de
e la rece. Pentru sape de foraj se recomandă
55 SiMo X (STAS 11507).
9 - Oţeluri pentru supape
- Supapele motoarelor cu aprindere prin scânte-
ie sau prin compresie trebuie să aibă următoa-
rele proprietăţi:
Grupa Regim Compoziţie chimică Micro-
şi desti- structură
naţia
A. Uşor 0.45C Hipo-
Adm. 0.45C-Cr-Mo(V) eutect.
0.45C-Cr-Ni-Mo ~ Mart.
 14

B. Greu 0.40C-4Si-2Cr Feritică obicei galvanizată, este de oţel nealiat cu (0.2 ¸

Adm. 0.4C-4Si-2Cr-Ni-Mo 0.9) C şi Rm cuprinsă între 600 şi 2000 MPa.
C. Greu 0.45C-3Si-8Cr - Sârma se realizează prin trefilare, între 1¸ 3
Adm. şi 0.3C-3Si-8Cr-Ni-Mo Feritică treceri intrecalându-se un TT de patentare care
Evac. Uşor 0.8C-2Si-20Cr-Ni constă dintr-o călire izotermă în domeniul temp.
D. Mediu 0.4C-24Cr-4Ni-Mo Feritică de trans. a A subrăcite în troostită sau bainită
Evac. 0.45C-24Cr-5Ni-3Mo superioară).
E. Greu (0.2-0.5)C-21Cr- - Sârma pentru cabluri de tracţiune (SR 1298)
Evac. -4Ni-7Mn-N. are diametul cuprins între 0.2 şi 5.6 mm, în func-
0.4C-19Cr-8Ni-3Si ţie de valoarea minimă a Rm se produc cinci ca-
0.2C-21r-12Ni-N Auste- tegorii de Rm (1180 ¸1960 MPa) şi în funcţie de
0.2C-28Cr-12Ni (T) nitică diferenţa de Rm admisă între capetele sârmei din-
0.45C-14Cr-14Ni-2W tr-un colac, se împart în trei categorii de
1C-15Cr-15Ni-3Si(T) calitate.
F. Foarte Superaliaje: - Sârmele din categoriile de rezistenţă I ¸ III se
Evac. Greu INCONEL fabrică din mărcile OL25, OLC35, OLC45, C55
aviaţie NIMONIC şi OLC60 şi din categoriile IV şi V, din oţeluri cu
C<0.85.
· ROB la şoc termic şi temp. ridicate, - Categoria A se utilizează pentru cabluri de
· Stabilitate dimensională la variaţii mari de transport de persoane, categoria B se utilizează
temp, pentru cabluri de transport de materiale şi de
· Rezistenţă abrazivă, erozivă şi RCOR la gaze tracţiune şi categoria C pentru cabluri de
fierbinţi. ancorare.
- Din punct de vedere funcţional, sunt: - O. categorie aparte o constitue cea a sârmei
· Supape de admisie T = (300 ¸ 400) 0C şi pentru cablurile de susţinere a podurilor rutiere.
Supape de evacuare T < 870 0C. Fabricate din oţel de calitate superioară cu (0.75
- Supapele sunt fabricate (prin matriţare) dintr-o ¸ 0.85) C, sunt trefilate, patentate şi, pentru a
singură bucată sau două bucăţi (sudate prin avea RCOR atmosferică, sunt zincate.
frecare), fără sau cu alezaj central de evacuare - În cazul cablurilor de transport al materialelor
a căldurii (conţine Na). la temp. ridicate (în idustria sticlei şi a materiale-
- Alegerea oţelurilor se face în funcţie de desti- lor ceramice), se utilizează sârmă din oţel refrac-
naţia supapei (admisie sau evacuare) şi regimul tar, austenitic (C < 0.14, 25 Cr şi 20 Ni).
de solicitare (uşor, mediu, greu şi foarte greu).
2.2.5. Oţeluri petru scule.
10 - Oţel pentru sape de foraj şi transmisii Generalităţi
hidraulice (STAS 11504) - Sculele din O. se utilizează la prelucrarea MM
- Utilizate în stare carburată pentru fabricarea şi nemetalice în scopul modificării macrogeome-
sapelor de foraj sau a transmisiilor hidromeca- triei (formei) sau a microgeometriei (calitatea su-
nice, se produc mărcile: 17 MoNi 35, 20 MoNi 35, prafeţei) prin îndepărtare de material (aşchiere,
20 MoCrNi 6 şi 22 MoCrNi 5. pilire etc.) sau fără îndepărtare de material (eplast.
11 - Oţeluri pentru şine grele de cale ferată sau turnare) cât şi în operaţii de măsurare dimen-
(STAS 1900) sională.
- Oţelurile pentru şine grele de cale ferată - Sculele sunt destinate:
livrate în două clase de calitate cuprinde trei · Prelucrărilor prin aşchiere (strunjire, frezare,
mărci şi anume: OS 70 (cu 0.5C + 1Mn), OS 90 dăltuire, pilire etc.),
A (cu 0.7C + 1.1Mn) şi OS 90 B (cu 0.65C + · Prelucrărilor prin tăiere (ştanţare, debavurare
1.5Mn), cifra reprezentând Rm [daN×mm-2] etc.),
· Prelucrărilor prin e la cald sau la rece,
12 - Oţeluri pentru cabluri · Turnării sub presiue şi
- Cablurile de oţel (STAS 1352 şi STAS 1710) · Măsurării dimesionale şi verificare.
sunt utilizate în SM de transport de persoane - Diversitatea condiţiilor de lucru, impun ca O. să
sau ma- teriale, pentru tracţiune, ancore etc. satisfacă un complex de proprietăţi. Astfel, prin-
- Secţiunea trasversală a cablului este rotundă cipalele codiţi de clasă sunt: H, R UZ, K, durabili-
sau profilată, inima cablului este vegetală, meta- tate la temp. ridicate şi stabilitate dimensională,
lică, polimerică sau de azbest, sensul înfăşurării cât mai mari.
este stânga sau dreapta, iar sârma utilizată, de - Preţul de cost al sculelor este mare pentru că:
 15
· Elaborarea O. se face în cuptoare electrice,
· Deformaţia plastică, prin forjare sau laminare,
se face cu grade mari de reducere, în codiţiile
unui material cu plasticitate redusă,
· TT se execută în condiţi speciale (fără apari-
ţia de e, fisuri şi fără decarburare),
· Se impun condiţii severe de calitate (puritate,
condiţi macro şi mstr., proprietăţi mecanice
şi tehnologice deosebite etc.) şi
· Volumul operaţiilor de aşchiere este mare.
- În funcţie de destinaţie, O. pentru scule se gru-
pează în:
· Clasa 1 - O. nealiate pentru prelucrări la rece,
· Clasa 2 - O. aliate pentru precucrări la cald,
· Clasa 3 - O. pentru prelucrări la cald şi
· Clasa 4 - O. rapide pentru scule.
- RUZ a sculei, care creşte cu H, este în funcţie
de CCh. a matricei, de natura, cantitatea şi gra-
dul de dispersie al Cb. din mstr. O., de Rm a ma-
terialului prelucrat, de coeficientul de frecare
sculă - piesă prelucrată etc. H se măreşte prin
creşterea conţinutului de C (în cazul uzării fără
încălzire - ştanţare, ambutisare, măsurare etc.)
şi/sau prin aliere cu EA care măresc stabilitatea
martensitei (în cazul uzării cu încălzire - eplast. la
cald, aşchiere cu viteză mare etc.).
- Tenacitatea mare, care în condiţiile unui conţi-
nut ridicat de C este o proprietate contradictorie,
este în funcţie de CCh. natura matricei, mărimea
sculei d de călire, temp. de lucru etc.
- H la temp. de lucru, este definită de către temp.
maximă până la care mstr. martensitică este sta-
bilă, netransformându-se în troostită de revenire
(cu H inferioară). Stabilitatea martensitei creşte
prin aliere, eficienţa EA mărindu-se în ordinea:
Ni, Mn, Si şi (în special cu EA care formează
Cb. stabile) - W, Mo, Cr, V etc.
1. - Oţeluri carbon pentru prelucrare la rece
- Oţeluri carbon pentru prelucrare la rece (OSC),
care reprezintă aprox. 20% din întreaga produc-
ţie de O. pentru scule, sunt relativ ieftine şi chel-
tuielile de fabricare sunt relativ mici.
- Au J mică, HRC este (54 ¸ 64), RUZ este mare
în z.ext. şi K în z.int.
- Din punct de vedere al calităţii, OSC sunt: de
calitate extrafină, calitate fină şi O. de uz gene-
ral şi de calitate.
A - Oţeluri carbon pentru scule (STAS 1700).
- Livrate în stare laminată, forjată sau trasă la re-
ce, sub formă de produse plate, profile, O. cali-
brat, sârmă laminată sau trasă şi bare sau blo-
curi forja- te, mărcile sunt simbolizate prin: OSC
+ conţiutul de C (0.1%), care variază între 0.65
şi 1.45 C.
- Operaţiile tehnologice de fabricare sunt:
· Forjare sau laminare de la 1150 la 850 0C,
· TT de RcO sau RcN,
· Prelucrări prin aşchiere la forma finală a sculei,
· TT final care constă din:
- Rc de globulizare a cementitei,
- Călire martensitică (completă în cazul O.
hipoeutectoide şi incompletă în cazul ce-
lor hipereutectoide) cu răcire directă în apă
sau în două medii (apă şi ulei), în cazul scu-
lelor cu formă complexă şi
- Revenire joasă (150 ¸ 300 0C).
· Prelucrări de aşchiere a suprafeţelor active.
- Microstructura finală este formată din marten-
sită de revenire, cementită globulară şi o canti-
tate minimă de Arez., duritatea este de min. (54 ¸
58) HRC şi de max. (60 ¸ 64) HRC, temp. max.
de utilizare este de (200 ¸ 250)0C şi viteza max.
de aşchiere este de 25 m/min.
- Se produc şi se utilizează următoarele mărci:
· OSC 7 - Scule solicitate Dn. (lovituri, şocuri),
cu K mare: ciocane de forjă sau
lăcătuşerie, baroase, dălţi, şurubelniţe,
vârfuri de strung, foarfece de mână pentru
tablă, poansoane pentru oţel moale, scule
de tâmplărie, coase, seceri, cleşti patent,
matriţe pentru mase plastice etc.
· OSC 8 - Scule solicitate Dn., cu K mare şi H
mijlocie: matriţe cu forme simple, cleşti şi
foarfece pentru materiale moi, scule de
tâm- plărie, scule pneumatice perforatoare,
burghie pentru MM cu H mijlocie, matriţe
mici pentru pentru mase plastice, scule de
tăiere sau în- doire la cald etc.
· OSC 8M - Fierăstrae circulare şi cu benzi
pentru lemn, dălţi pentru cărbune, pentru
cioplit piatră, sârme de mare rezistenţă,
matriţe pentru injectat mase plastice etc.
· OSC 9 - Scule supuse la lovituri, cu tenacita-
te mare cum sunt burghie pentr ciocane
per- foratoare, scule pentru prelucrarea
lenmului, cuţite pentru maşini agricole,
sârmă trefilată pentru arcuri.
· OSC10 - Scule solicitate St. (fără lovituri pu-
ternice) cu oarecare K, filiere, burghie
pentru roci dure, matriţe pentru monezi,
scule pentru fabri- carea şuruburilor, ace,
scule pentru ex- trudare, inele pentru
ambutisare, dornuri, cu- ţite de tăiat
elastomeri, calibre cu fomă sim- plă,
fierăstrae mecanice etc.
· OSC11 - Scule pentru lovituri mici, scule cu
tăişuri ascuţite, filiere, burghie, calibre,
fierăs- trae pentru MM etc.
· OSC12 - Scule solicitate St., cu H deosebită
şi muchii tăietoare foarte ascuţite cum ar fi
cuţite de prelucrat MM, scule pentru
 16
trefilare, dălţi, scule de prelucrat roci dure,
cuţite pen- tru aşchiere cu viteze mici etc.
B - Oţeluri pentru pile (STAS 1669)
- O. sunt simbolizatate prin: OSP + conţiutul de
C (0.1 %) şi Cr (dacă sunt aliate cu el), conţin
(0.6 ¸ 1.5) C şi dacă sunt aliate, (0.6 ¸ 1.2) Cr.
- Se produc şi se utilizează următoarele mărci:
· OSP6 - raşpele (pentru materiale nemetalice),
· OSP10 ¸ OSP15Cr - pile pentru MM.
C - Oţeluri pentru scule destinate prelucrării
materialelor nemelalice (STAS 1699)
- Simbolizate prin: OSL + conţiutul de C (0.1 %)
şi Cr (dacă sunt aliate cu el), conţin (0.4 ¸ 1.0)C
şi dacă sunt înalt aliate, (13 ¸ 18)Cr.
- Se produc şi se utilizează următoarele mărci:
· OSL4 - Cuţite de gospodărie, foarfece de uz
general etc.
· OSL8 - Cuţite de calitate, topoare, scule de
tâmplărie etc.
· OSL10 - Cuţite speciale pentru piele, tutun,
hârtie, textile, elstomeri, bricege etc.
· OSL4Cr, OSL5Cr şi OSL6Cr - Cuţite inoxida-
bile (cu mstr. feritică), brice, lame de ras, bis-
turie şi pensete chirurgicale, foarfece pentru
uz casnic.
D - Oţeluri de uz general
- Se utilizează oţelurile nealiate, cu (0.38¸0.65)C:
OL 50, OL 60, OL 70 (STAS 500), OLC 45, ..,
OLC 60 (STAS 880) pentru scule acţionate
manual, scule din agricultură etc.
2. - Oţeluri aliate pentru prelucrare la rece
- Oţelurile aliate pentru prelucrare la rece au, fa-
ţă de cele nealiate, avantajele unei J superioare
şi RUZ, stabilitate dimensională şi de proprietăţi
la temp. ridicate, rezistenţă la şocuri şi R COR,
superioare.
- Pentru mărirea duratei de funcţionare între do-
uă ascuţiri se recomandă TTCh. de Ntr., sulfiza-
re şi cromizare.
A - Oţeluri rezistente la uzare (STAS 3611)
- O. sunt slab sau mediu aliate, hipoeuctoide şi
se utilizează la fabricarea sculelor aşchietoare
cu dimensiui mijlocii, care funcţionează fără şo-
curi sau încălziri importante.
- CCh. cuprinde aprox. 1C, 1.5Cr, 1.5W, 1.5Mn
(pentru creşterea J), şi 0.1V (dacă O. este aliat
cu Cr sau Mn) pentru creşterea K. Simbolul
mărcii cuprinde: conţiutul de C (0.01 %) + E.A.
+ conţiutul principalului EA (0.1%).
- Se produc şi se utilizează următoarele mărci:
· 117 VCr 6 - Scule de e la rece şi scule pneu-
matice cum ar fi: burghie, tarozi, alezoare,
freze, scule de gravat etc.
· 90 VMn 20 - Scule de precizie (nedefor ma-
bile la TT) cum ar fi: filiere, calibre, şabloane,
matriţe, ştanţe la rece etc.
· 105 CrW 20 şi 105 MnCrW 11 - Scule pentru
prelucrare la rece cum ar fi: tarozi, bacuri
de filiere, burghie, broşe etc.
B - Oţeluri foarte rezistente la uzare
(STAS 3611)
- Conţinând (1.5¸2.0) C şi 12Cr, sunt de tip le-
deburitic, au o foarte bună RUZ , J ridicată (răci-
rea de călire făcându-se în ulei, aer sau săruri),
susceptibilitate minimă la e şi H constantă (58 ¸
65 HRC) până la (500 ¸ 550)0C dar K este mică.
- Se produc şi se utilizează următoarele mărci:
· 205 Cr 115 - Nedeformabil trasversal la Rv
între 200 şi 300 0C, se utilizează pentru
pentru scu- le foarte RUZ, care lucrează cu
şocuri sau lo- vituri puternice, cum ar fi
matriţe, poansoane, dornuri de tragere,
scule pentru laminare la re- ce sau forjare,
calibre, scule de extrudare etc.
· 165 VWMoCr 115 - Nedeformabil trasversal
la Rv între 250 şi 400 0C, se utilizează
pentru scule nedeformabile, foarte RUZ, cu
K ridicată cum ar fi broşe, freze, filiere,
tarozi, mandri-ne etc.
C - Oţeluri rezistente la şocuri (STAS 3611)
- Conţin max. 0.65 C, sunt slab sau mediu alia-
te, de tip ledeburitic şi se produc şi se utilizează
următoarele mărci:
· 51Si17A şi 56Si17A - Dălţi manuale şi pneu-
matice, poasoane, scule de nituit, scule de
tă- iat în industria carboniferă, matriţe
pentru de- bavurare, forjare în matriţă,
chei de lăcătuşe- rie, lame pentru foarfece
etc.
· 45 VSiCrW 20 - Scule rezistente la şoc cum
ar fi: buterole, dălţi pneumatice, ştanţe,
scule pen- tru prelucrarea lemnului,
matriţe pentru turna- rea metalelor
neferoase etc.
D - Oţeluri cu rezistenă sporită la anumite
medii corozive (STAS 3583)
- O. sunt inoxidabile, martensitice, înalt aliate cu
Cr, au RCOR atmosferică şi în medii chimice şi re-
zistenţă la oxidare (ROX) până la aprox. 600 0C.
- Se produc şi se utilizează următoarele mărci:
· 30Cr130 - Rulmenţi, scule de tăiere utilizate
în industria alimentară, instrumente
muzicale etc.
· 40Cr130 - Lame pentru cuţite, scule de tăiere
şi instrumente chirurgicale etc.
· 90VMoCr180 - Scule pentru prelucrări la re-
ce, cuţite de balanţă, instrumente
medicale şi piese solicitate la uzare în
medii corozive componente ale utilajelor
din industria minie- ră şi petrolieră,
rulmenţi etc.
 17

3 - Oţeluri de scule pentru prelucrare la cald · Mo Þ pentru fiecare Pct. înlocuieşte (1.6¸2.0) W,
- Principalele caracteristici ale clasei sunt: · V Þ formează Cb. complexe, foarte stabile
· Stabilitate la cald a caracteristicilor mecanice, (VC are 3000 HV), care măresc H la cald,
· H mare la temperatura de lucru, fiind astfel recomantat petru scule de preluc-
· Rezistenţă la şoc termic şi mecanic, rarea O. austenitice, superaliajelor, aliajelor
· Sensibilitate redusă la e la TT şi de Ti etc.,
· Prelucrabilitate prin aşchere bună. · Cr ÷ 4 Þ prezent în toate O. rapide, măreşte
- Conţinutul EA este limitat superior şi nu se de- J, stabilitatea martensitei şi ROX şi
păşeşte (0.3 ¸0.6) C pentru a nu se micşora · Co = (4¸12) - se dizolvă în martensită, acce-
con- ductibilitatea termică evitându-se astfel lerează durificarea secundară, mărind astfel
ruperea prin oboseală prin şoc termic. H la cald. Co însă, fragilizează O. şi ca Mo,
- Grupele de O. în funcţie de CCh. sunt: măreşte sensibilitatea la decarburare.
· Cr-Mo-V care conţin 0.4 C, max. 5 Cr, 1.5 - O. rapide (STAS 7382), simbolizate Rp + nr.
Mo de ordine, conţin (0.7 ¸ 1.3) C, Mn şi Si ó 0.45,
şi 1V (mărcile 40 VSiMoCr 52, P şi S ó 0.03 şi Ni ó 0.4, fiind aliate cu:
39VSiMoCr52 şi 31 VMoCr 29) se
utilizează pentru scule de e la cald Sim- Compoziţia chimică,[%]
(dornuri, mandrine la prese de ex- bol W Mo V Cr Co Utilizări
truziune) şi matriţe de turnare sub 1 2 3 4 5 6 7
presiune a metalelor uşoare. Rp 1 9 <1 2.5 4.1 5.5 Scule pt. tăiere
rapidă: freze, cuţite.
· Cr-W (36 VSiWMoCr 53 şi 30 VCrW 85) se
Rp 2 18 0.7 1.6 4.2 4.8 Scule de aşchiere la
utilizează pentru scule de e la cald viteze f. mari pt. ma-
(matriţe pentru extrudere la cald a MM teriale f.dure: freze,
neferoase), matriţe şi dornuri care cuţite.
1 2 3 4 5 6 7
lucrează până la 700 0C, foarfeci şi
cuţite de tăiat la cald, elemen- te de Rp 3 18 <.6 1.1 4.2 -- Scule de aşchiere la
viteze mari pt. mate-
matriţe pentru turnare sub presiune etc. riale dure: burghie,
· Cr-Ni-Mo (55 MoCrNi 16, 55 VMoCrNi 16, freze, scule de filetat.
55 MoCrNi 17 şi 57 VMoCN 17) se utilizea- Rp 4 6 5 3 4.2 -- Scule de aşchiere cu
randament satisfăcă-
ză pentru matriţe mari de forjare, cilindrii de tor pt. materiale dure:
laminor etc. burghie spirale, freze,
tarozi cuţite.
4 - Oţeluri rapide Rp 5 6 5 1.9 4.2 -- Idem Rp 4
Rp 9 3 2.7 2.4 4.2 -- O. rapid economic pt.
- O. rapide, de tip ledeburitic, au cele mai bune
regim de aşchiere mo-
proprietăţi de aşchiere, utilizâdu-se şi ca scule derat: burghie, freze.
pentru extruziune, turnare sub presiune, piese Rp10 2 9.8 1.2 3.9 -- O. rapid economic pt.
de uzură şi frecare la cald. regim de aşchiere uşor
- RUZ foarte mare este dată de Cb. primare şi se- a materialelor cu H mi-
că: burghie, scule de
cundare de W, Mo, V etc., care ocupă până la filetat, cuţite, freze
30 % din mstr., iar stabilitatea mare a H la cald a Rp11 2 8.6 2 3.9 -- Idem Rp 10
ma- tricei de martensită (600 ¸ 650 0C), este da-
torată conţinutului ei de aprox. 5 C şi de Co, Cr, - Capacitatea de aşchiere este în funcţie de
W, V etc. W echivalent, WE calculat de :
- O. rapide normale au (0.9 ¸1.0)C, cele cu C ridi-
cat au C < 1.1 şi cele supracarburate au (1.1 ¸ WE = 0.5×Cr+W+2×Mo+4×V+1.6×Co (2.2.)
1.15) C, atomii fiind distribuiţi între martensită şi
unde WE şi conţinutul EA este în Pct. greutate.
Cb. (0.2 ¸ 0.4 C), când se numeşte C de satura-
- Operaţiile tehnologice de fabricare sunt:
ţie, CS fiind dat de:
· Elaborare în cuptor electric cu arc, turnare în
CS = (W +1.9×Mo+6.3×V)×1/100 .... (2.1.) lingouri mici şi răcire lentă,
· TT de RcO,
unde CS şi conţinutul EA este în Pct. greutate. · Forjare sau laminare de la 1100 la 850 0C, cu
- Alierea se face cu: coroiaj (8 ¸12) pentru fărămiţarea
· W < 22 Þ formează W2C (2000 HV) care pre- mecanică a Cb. primare,
cipită la Rv la (510 ¸ 5900C) şi W6C (1500HV) · TT de Rc de înmuiere la (240 ¸ 300) HB,
la peste 650 0C mărind RUZ , · Prelucrări prin aşchiere la forma finală,
 18
· TT final care constă din:
- Călire martensitică (încălzire în două sau
trei trepte la 1200 ¸1300 0C) cu răcire în ulei
(scule mici, simple) sau aer (scule mari), în
urma căreia H este de (60 ¸ 62) HRC pentru
că Arez. este de (20 ¸ 30)%.
- Revenire repetată de două sau trei ori la
(520¸580)0C în săruri topite pentru a precipi-
ta Cb. Secundare şi a se transforma A rez. în
martensită ceea ce face ca H să crească la
(64 ¸ 66)HRC,
· Prelucrări de aşchiere a suprafeţelor active şi
· Eventual TTCh. de Ntr.
- O. rapide se eşalonează în ordine crescătoare
a performanţelor astfel: Rp9 ® Rp10 ® Rp11®
Rp5 ® Rp4 ® Rp3 ® Rp1 ® Rp2, putându-se
utiliza până la (600 ¸ 650) 0C şi viteze de
aşchiere de max. (70 ¸ 100) m/min.
2.2.6. Oţeluri cu proprietăţi speciale
1. Oţeluri rezistente la uzare
Mecanisme de uzare
- În mod normal, ieşirea din serviciu a unei piese
aflată în mişcare relativă, este datorată uzării su-
prafeţei în contact cu piesa conjugată.
- Frecarea este principala cauză a uzării, dacă se
exceptează uzarea produsă de mediu (uzare
termică sau chimică).
- Frecarea se produce prin alunecare sau rosto-
golire, este umedă, mixtă sau uscată, suprafeţe-
le în contact fiind:
· Metal - Metal (spre exemplu: fus - arbore, RD,
roţi de cale etc.),
· Metal - Nemetal (spre exemplu: maşini de pre-
lucrarea solului, transportoare cu racleţi, con-
casoare cu fălci etc.) şi
· Metal - Fluid (spre exemplu: turbine cu gaze,
cu aburi, elici de nave, pompe etc.).
- Frecarea, în funcţie de regim este:
· Umedă (presupune existenţa lubrefiantului
între cuplele de frecare),
· Mixtă şi
· Uscată (la pornire, oprire, la presiui de contact
mari etc., filmul de lubrefiat este rupt).
- Din punct de vedere a intensităţii, uzarea este
lentă sau rapidă (dacă presiunea de contact
creşte, viteza de uzare poate creşte cu până la
patru ordine de mărime).
- Mecanisme de uzare
I - Uzare de adeziune - succesiune de microsu-
duri şi ruperi prin forfecare a punţilor formate în-
tre microasperităţile suprafeţelor în contact reci-
proc. Ea are două dezvoltări:
- suprafeţele se rodează şi se elimină micro-
neregularităţile, scăzâd astfel presiunea de con-
tact sau
- calitatea suprafeţelor se deteriorează până
la gripare, când încetează mişcarea relativă da-
torită încălzirii locale peste temp. de topire a ma-
terialului, fără ca punţile create astfel să poată fi
rupte de către cuplul motor.
În cazul RD care fucţionează fără lubrefiere, uza-
rea de adeziune este independentă de timp, se
numeşte scoring şi evolează până la gripare,
producând degradarea suprafeţei prin formarea
de depuneri sau smulgeri mici de material.
II - Uzare abrazivă - produsă prin microaşchiere
sau tăiere, în condiţii de frecare uscată pe supra-
feţe neprotejate faţă de mediile abrazive cu care
vin în contact. Este produsă de particule dure,
abrazive, provenite din exterior sau desprinse
din mstr. heterogenă a materialului cuplei de fre-
care. Frecventă în cazul cuplei metal - nemetal,
este întâlnită la maşini şi utilaje din îndustria mi-
nieră, a materialelor pentru construcţii, utilaje
pentru construcţii, agricole etc. cum ar fi: conca-
soare, cuptoare rotative, buldozere, screpere,
excavatoare, pluguri etc.
-Uzarea abrazivă apare în special la cuple cu
duritate mult diferită. În cazul cuplei metal -mi-
neral, RUZ creşte proporţional cu H metalului iar
în cazul cuplei metal - metal, RUZ creşte cu mo-
dulul de uzare (raportul HB/E).
- Presiunea de contact şi viteza relativă au mare
influenţă asupra uzării. La încărcări mari, uzarea
este intensă, pe perioade mici de timp necesare
sfărâmării particulelor. La viteze relative mari,
chiar în cazul particulelor dure, uzarea se con-
tinuă cu caracter eroziv pe perioade lungi de
timp.
III - Uzare prin oboseală - apare la piese solici-
tate ciclic la presiune de contact (RD, came,
bandaje etc.). Z.ext. este eplast. de către tensiuni-
le de compresiune, se ecruisează, scade plasti-
citatea, apar fisuri şi ciupituri numite pitting şi în
final, datorită oboselii stratului intermediar şi in-
terior, exfoliază, defect numit spalling. RUZ se
măreşte prin durificarea z.ext. prin TTCh., călire
superficială sau rulare (eplast. la rece).
IV - Uzarea de impact (de percuţie sau prin ero-
ziune) - produsă prin lovire locală, repetată, cu-
mulează cele trei mecanisme elementare la ca-
re se adaogă şi uzarea termică şi chimică. Me-
canismul se produ-ce în cazul concasoarelor cu
ciocane, mori cu bile sau ciocane, sape de foraj
armate, maşini de perforat, de scris, came etc.
 19
V - Uzarea de coroziune sau de cavitaţie - pe
suprafeţele supuse frecării de către lichide sau
gaze la viteze mari de circulaţie, apar presiuni
negative foarte localizate care produc desprin-
deri mici de material. Mecanismul este prezent
în cazul paletelor de turbină, a rotoarelor de
pompă, la elicile de nave, la cilindrii motoarelor
Diesel, în cazul unor lagăre de alunecare etc.
Oţeluri rezistente la uzare
- Soluţiile constructive (natura O., a TT şi a TTCh.
pentru o RUZ cât mai mare, sunt în funcţie de
specificul condiţiilor de funcţionare. Astfel:
· În cazul structurilor mecanice unde gradul de
uzare este limitat de mărimea jocurilor ce
apar între piesele conjugate, se utilizează
O. şi teh- nologii de fabricare care măresc
RUZ numai în z.ext. a s.tr., z.int. asigurând
caracteristici de Rm şi K necesare
preluării solicitărilor portante, cu caracter
Dn.
· Dacă durata de funcţionare nu este limitată
de mărimea jocurilor, se utilizează O. şi TT
care măresc RUZ în întreaga s.tr., soluţie frec-
vent adoptată în cazul frecării uscate.
I - O. şi tehnologii care asigură RUZ în z.ext. a
s.tr.:
A - O. pentru călire superficială: OLC35¸OLC60
(călire cu flacăra sau CIF) pentru solicitări mici şi
O. slab aliate cu Mn, Mn-Si, Cr, Cr-Mo sau Cr-V
pentru solicitări mari. H ajunge la (50¸ 64) HRC.
- Se fabrică astfel: arbori cotiţi, RD, bucşe, cilin-
drii, axe cu came, matriţe de ambutisare sau pre-
sare, căi de alunecare, roţi de lanţ etc.
B - O. pentru Crb.: OLC10 ¸ OLC20 sau slab
aliate.
- Se fabrică astfel: bolţuri, arbori, axe, RD, ele-
mente de conducere, poansoane etc.
C - O. pentru Ntr.: 38MoCrAl09 şi slab aliate
Cr-Mo(V). RUZ devine foarte mare la alunecare
(nu impact) ca şi RCOR la temp. ridicate.
- Se fabrică astfel: căi de alunecare, elemente
de conducere, biele, bolţuri, arbori diuze, venti-
le, pistoane şi bucşe, sertare de distribuţie etc.
D - O. pentru carbonitrurare: idem O. pentru Crb.
- Mai economică decât Ntr., se aplică la aceleaşi
piese ca şi Crb., la care se adaogă cămăşi de
cilindrii de motoare auto, discuri de ambreaj etc.
E - O. pentru cromizare: O. nealiate sau slab alia-
te cu C scăzut sau mediu. H ajunge la (1600 ¸
1800) mHV, creşte RUZ şi RCOR.
- Se fabrică astfel: piese şi scule pentru maşini
textile, maşini automate de împachetat, elemen-
te de conducere, role, bolţuri, ştifturi etc.
F - O. pentru silicizare: O. de ÎMB. Creşte RUZ şi
în special ROX în medii acide.
- Se fabrică astfel cuple de frecare din industria
chimică, petrochimică, industria hârtiei etc.
G - O. pentru borizare: O. de ÎMB. H ajunge la
(1700¸2400) HV astfel că RUZ abrazivă şi la
temp. ridicate, este foarte mare.
- Se fabrică astfel: piese ale utilajelor pentru
construcţii (cilindrii şi pistoane ale pompelor de
beton), din industria materialelor de construcţii,
utilaje miniere, agricole etc.
II - O şi tehnologii care asigură RUZ în întreaga
s.tr.:
A - O. nealiate:
· solicitri reduse - O. nealiat cu C ó 0.4.
· solicitări puternice - O. nealiat cu (0.4¸0.6) C
sau (0.8 ¸ 1.3) C.
- Este de menţionat că mstr. de perlită lamelară
are RUZ superioară celei globulare şi că, în cazul
O. hipereutectoide, cementita secundară în
reţea micşorează R la gripare şi RUZ abrazivă.
B - O. slab aliate cu Mn (STAS 11513):
20 Mn 10, 40 Mn 10, 35 M 16 şi 65 Mn 10.
- Având RUZ în z.ext. şi K în z.int. se utilizează la
piesele solicitate la uzare abrazivă componente
utilajului minier, de construcţii, de agricultură etc.
C - O. slab aliate cu Mn-Si:
35 MnSi 12 şi 26MnSi14.
D - O. slab aliate cu Si: 51 Si 17A şi 56 Si 17A.
- Având RUZ la alunecare şi impact, se utilizează
la utilaje miniere, excavatoare, conveioare cu
lanţ etc.
E - O. pentru rulmenţi şi pentru scule:
Rul1, Rul2, MoVC50.13., .... , MoCN17 şi
Rp1, .... , Rp11.
- Au RUZ foarte mare şi se utilizează la cuple de
frecare cu presiuni de contact mari, viteze relati-
ve mici şi temp. ridicate.
F - O. austenitice manganoase (STAS 3718):
- Se utilizează numai ca piese turnate G<250mm),
până la 2000C, având o RUZ de aprox. 10 ori mai
mare ca cea a O. din grupa A.
- Simbolizate cu: T (turnat) + conţinutul de car-
bon (0.1 C) + EA + conţinut EA (0.1 EA), conţin
(0.6 ¸ 1.4) C, (11.0 ¸15.5) Mn (raportul Mn/C
fiind de aprox.10) şi pot conţine max. 4.0 Ni, max.
2.5 Cr şi max. 1.2 Mo. Conform STAS se produc
şase mărci şi anume: T105Mn120, T130Mn135,
T 120CrMn130, T 100NiMn130, T
100MoMn130 şi T 70Mn 140.
- După turnare, piesele prelucrate (numai) prin
polizare sunt TT prin călire de punere în soluţie
(răcire în apă de la 1050 ¸1100 0C) capătând o
mstr. austenitică.
- RUZ excepţională a O. manganos, este datora-
tă trans. martensitice induse prin eplast. a austeni-
tei în timpul funcţionării în condiţii de presiune
 20
de contact, cu caracter St sau Dn. Ca urmare a
trans. martensitice, dacă Rpo.2 =(240¸390)MPa,
după o alungire de (40 ¸ 55) %, din care 80 %
este uniformă, Rm atinge (780 ¸ 980) MPa.
- O. manganoase se utilizează pentru piese pu-
ternic solicitate la lovire, compresiune prin rosto-
golire sau alunecare, cum ar fi: fălci, cilindrii, co-
nuri şi inele de concasor, blindaje şi bile de mori
de măcinat minerale, cupe de excavator, lame
de buldozăr, şenile, site pentru materiale dure,
ace şi inimi de cale ferată etc.
G - O. inoxidabile austenitice Cr-Ni de tip 18-8.
- O. înalt aliate Cr-Ni austenitice, cum ar fi
10NiCr180, se utilizează pentru proprietăţile de
RCOR (mstr. monofazică) şi RUZ (capacitatea mare
de ecruisare a austenitei).
2. Oţeluri rezistente la coroziune
Coroziunea metalelor
- Marea majoritate a MM reacţionează spontan
cu mediul, degradându-se progresiv prin coro-
ziune, începând de la suprafaţă, atât din punct
de vede- re al mstr., cât şi din punct de vedere
al proprietăţilor mecanice şi de utilizare.
- Coroziunea chimică este reacţia chimică între
MM şi substanţele gazoase, lichide sau solide,
fă- ră conductibilitate electrică, cu care vin în
contact iar coroziunea electrochimică se pro-
duce într-un mediu de electrolit (cu conductibili-
tate electrică), între două metale, MM, sau faze
cu potenţial electrochimic diferit.
- Viteza de reacţie este în funcţie de:
· natura şi mstr. MM,
· natura mediului şi
· temperatură.
- Mecanismul cel mai frecvent de coroziune este
cel electrochimic, care constă dintr-un trasport
de electroni de la catod la anod, care îşi dizolvă
ionii pozitivi în electrolit.
Fig. 2.5. Mecanismul de coroziune electrochimică.
- Potenţialul electrochimic sau potenţialul de
electrod, care ordonează metalele în funcţie de
potenţialul de ionizare al H2, exprimă tendinţa de
a se coroda. Astfel, în funcţie de potenţialul chi-
mic, metalele se ordonează după cum urmează:
Pt +1.8, Au, Cr, Hg, Ag, Cu, H2, Sn, Pb, Ni, Co, Cd,
+ O
Fe, Zn, Al, Mg - 1.55
-
- RCOR min. o au metalele cu potenţial negativ şi
RCOR max. metalele cu potenţial pozitiv astfel că
me-talele din dreapta şirului se corodează. Între
două metale, cel din dreapta fiind anod corodea-
ză, dizolvându-se în electrolit.
- În atmosferă, sub acţiunea O 2, CO2 şi a altor
gaze, metalele formează oxizi. Viteza de oxidare
este în funcţie de caracteristicile de reţea ale
mstr. şi de conductibilitate electrică ale stratului
de oxid.
· Dacă stratul de oxid are reţea compactă, ne
putându-se desfăşura transportul de
masă (ionic) ea se micşorează. Spre
exemplu, în cazul Fe viteza de oxidere
creşte peste 570 oC pentru că între Fe şi
straturile de Fe3O4 - Fe2O3 çO2, se
formează un strat de FeO cu compactitate
atomică mică.
· Dacă stratul de oxid are rezistenţă electrică
mare (cum sunt oxizii de Zn, Mg, Al sau
Cr), ROX este mare pentru că nu se poate
desfăşu- ra transferul de sarcină
(electronic).
· Desfăşurându-se cu difuzie, viteza de oxida-
re este în funcţie şi de temp., care o intensifică.
- Tipuri de corosiune
· Coroziune de suprafaţă uniformă - efectează
foarte puţin proprietăţile mecanice.
Pelicula formată de soluţiile acide sau
oxidante, este de obicei protectoare.
· Coroziune punctiformă, de tip pitting - este
periculoasă (se produce orificii adânci, necon-
trolabile), producând concentratori de tensiuni.
Fig. 2.6. Mecanismul de coroziune punctiformă.
· Coroziune intercristalină - este periculoasă,
producând concentratori de tensiuni.
Astfel, caracteristicile mecanice sunt
compromise la o pierdere de numai 0.1 %
din greutate.
 21
· Coroziune selectivă - apărând la mstr. hetero-
gene, se dizolvă faza cu potenţial
electrochi- mic mai scăzut.
· Coroziune fisurantă - datorită coroziunii, echi-
librul tensiunilor interne se modifică, apar
eplast., stratul de coroziune fisurează,
coroziu- nea se produce local ăi prin
repetare, fisura avansează transcristalin
în întreaga secţiune.
· Coroziune de oboseală şi de cavitaţie - apa-
re în cazul mediilor slab corozive datorită
ac- ţiunii sarcinilor dinamice alternante sau
ciclice şi respectiv, a acţiunii cu şoc a
mediilor coro- zive.
Oţeluri inoxidabile şi anticorozive
- Cu excepţia O. rezistente la coroziune atmos-
ferică (aliate cu Cu), toate O. nealiate şi slab
aliate nu au RCOR.
- Principalele EA ale O. care măresc RCOR sunt:
· Cromul, care peste (12 ¸ 14)% formează la
suprafaţă o peliculă protectoare de Cr 2O3.
Are influenţă feritizantă (peste 12.5 Cr
apare pericolul de formare a fazei s dură
şi fragilă) iar în prezenţa C, formează o
carbură (Cr7C3) care dacă se găseşte
precipitată la limita de grăunte produce
coroziunea intercristalină (se
combate prin călire de punere în soluţie),
· Nichelul, cu influenţă puternic austenitizantă,
măreşte RCOR în medii slab oxidante şi
neoxi-dante, măreşte ductilitatea, Rm la
cald, suda- bilitatea şi J. Împreună cu Cr
dă mstr. austeni- to-feritică,
· În afară de Cr şi Ni, O. inoxidabile se aliază cu:
- Mo şi Cu, care măresc RCOR în medii ume-
de, acizi reducători şi medii cu Cl,
- Ti (min. 5×C) sau Nb (10×C) pentru a se evi-
ta formarea precipitatelor de Cr7C3 şi
- Mn şi N, care fiind austenitizante, permit re-
ducerea conţinutului de Ni.
15.15/458
Fig. 2.7. Diagrama structurală Schäffler a
oţelurilor inoxidabile, anticorozive.
- În funcţie de suma influenţei austenitizante sau
feritizante a EA, O. inoxidabile se înmpart în:
A - Oţeluri martensitice sau feritice.
· Sunt livrate în stare turnată, laminată şi TT
sub formă de profile, produse plate sau
tubulare, sârmă trefilată sau semifabricate
pentru forjare.
· Sunt înalt aliate cu Cr, conţin Mn şi Si < 1,
P ó 0.045, S ó 0.030, unele mărci au Ni <
1,
Mo < 1, Al < 0.3 şi pentru stabilizarea C, con-
ţin V sau Ti.
· În funcţie de conţinutul de C şi Cr, O. se îm-
part în patru grupe. Astfel:
- Grupa I - C< 0.15, Cr = (12 ¸ 13) şi
- Grupa II - C = (0.2 ¸ 0.4), Cr = (13 ¸ 14) au
Rm, ductilitate şi RCOR până la 300 0C, bune.
Exemple: 10 Cr 130 şi T 15Cr 130 (Gr I) şi
20 Cr 130 şi T 20Cr 130 (GrII).
- Grupa III - C = (0.6 ¸ 1.0), Cr = (14 ¸ 16) şi
Grupa II cu conţinut ridicat de C au RCOR şi
Rm bune până la 500 0C dar ductilitatea este
mică. Exemple: 40 Cr 130 şi T 40Cr 130
(Gr II) şi 90 VCr 180 (Gr III).
- Grupa IV - C ÷ 0.1, Cr = (16 ¸ 18) şi Ni = (2
¸ 4) au RCOR maximă. Exemplu: 8Cr170.
· TT pentru RCOR mare: călire de punere în so-
luţie (CPS) + Rv la T < 350 sau la T >
6500C. Între 350 şi 650 0C scade RCOR
pentru că pre- cipită Cb.
· RCOR în: atmosferă, gaze oxidante (sulfuroa-
se), acizi minerali şi organici diluaţi, soluţii
apoase de săruri, substanţe bazice, apă,
abur, produse pertoliere şi alimentare. Nu au
RCOR în: acid concentrat, cloruri şi apă de
mare cu excepţia Gr. IV.
B - Oţeluri feritice.
· Grupa I:
- C < 0.15, Cr = (15 ¸ 18) ® 8 Cr 170.
T 15Cr 170.
- + 2 Ni (creşte K) ® 22 NiCr 170.
- + Ti sau Nb (creşte Sdb) ® 8 TiCr 170.
- + S < 0.1 (creşte prelucrabilitatea prin aş-
chiere).
- + Cu, Mo, Si (creşte RCOR) şi
- C < 0.3 (creşte capacitatea de turnare) dar
Cr = (18 ¸ 20) ® T 15Cr 200.
- Dacă Cr > 16 şi T = (400 ¸ 500) 0C, K se
micşorează şi TDF creşte.
- TT: RcO la (750 ¸ 850) 0C / aer sau apă.
- ROX mare până la (800 ¸ 850) 0C şi în medii
de sulf. RCOR este superioară O. martensi-
tice sau feritice, în atmosferă, apă de mare,
acid azotic, fosforic, acizi organici şi săruri
oxidante.
· Grupa II:
 22
- C < 0.35, Cr = (25 ¸ 30) ® T 15Cr 280.
- ROX la temp. ridicate şi RCOR în medii umede.
- TT: idem Gr. I.
- ROX : medii oxidante sulfuroase, acid azo-
tic, clorhidric (mai mică), cloruri şi apă de
mare.
- Se utilizează pentru schimbătoare de căldu-
ră, instalaţii de piroliză, cutii refractare, şica-
ne de camere de ardere, electrozi de bujii
uto etc.
· La cele două grupe se adaogă:
- Cr = (12 ¸ 14) + Al = (0.2 ¸ 4.0) ® 7AlCr130.
- Al este feritizant, măreşte Sdb., O. utilizân-
du-se pentru ţevi ale schimbătoarelor de căl-
dură, elemente de asamblare a recipienţilor
de la rafinarea ţiţeiului etc.
C - Oţeluri ferito - austenitice
· Cr > 20 + Ni ó 8. Cu 2.5 Mo sau Cu, creşte
insebilitateala coroziune intercristalină şi
cu (3¸4)Si creşte RCOR fisurantă în medii
cu cloruri.
· RCOR intercristalină şi fisurantă, capacitate bu-
nă de trn. şi sdb. Dar prelucrarea prin eplast.
este modestă datorită R mari.
· Se utilizează pentru cazane, rezervoare, con-
ducte, ţevi pentru schimbătoare de
căldură, condensoare de apă de mare,
instalaţii de de- salinizare etc.
D - Oţeluri austenitice.
· C < 0.1, Cr = (12 ¸ 25), Ni = (5 ¸ 25) ®
RCOR maximă (cel mai reprezentativ fiind O.
cu 18Cr şi 8Ni - “18 - 8”). Oţelul mai conţine:
- Ti< 0.8, Nb<1.3 ® formează Cb. stabile mă-
rind RCOR intercristalină şi capacitatea de Trn
- Mo = (2 ¸ 5) ® RCOR punctiformă, acizi orga-
nici, acid clorhidric, cloruri;
- Cu ÷ 1.5 care cu C ó 0.03 + Cr÷20 + Ni÷25
+ 4.5 Mo, Ti, Nb ® RCOR acid sulfuric 60%,
acid clorhidric, acizi organici, apă de mare
şi medii alcaline;
- Si = (1 ¸ 5) ® ROX şi RCOR punct. şi fisurantă,
- N < 0.25 ® micşorează formarea fazei s (fra-
gilă), înlocueçte aprox. 6Ni şi
îmbunătăţeşte
ambutisabilitatea şi
- Al,W,Be,B sau P plus Ti,Mo,V ® măreşte Rm.
· Ni poate fi înlocuit cu (15 ¸ 22) Mn dar scade
eplast. la rece şi RCOR intercristalină.
Proprietăţi bune se menţin dacă Ni = (2 ¸
3), 12Mn, 18Cr, N = (0.25 ¸ 0.45).
· C trebuie să fie cât mai scăzut (< 0.02) pen-
tru că micşorează RCOR intercristalină şi
ductili- tatea. TT: CPS de la (1000 ¸ 1100)
0
C / apă sau aer.
· Caracteristici mecanice (în stare CPS):
A = (30 ¸ 50) %, KCU > 80 J/cm2,
Rpo.2 = (180¸250)MPa, Rm = (450¸700)MPa
şi TDF < (-200 ¸ -250) 0C.
Prin eplast la rece Rm creşte cu (150¸200)MPa,
raportul Rpo.2 / Rm creşte de la (0.4 ¸ 0.5) la
(0.8 ¸ 0.9) şi A, K se micşorează.
· Caracteristici tehnologice:
Deformabilitate şi Sdb. foarte bune (au însă
tendinţă de carburare).
Dacă în stare călită se menţine timp îndelun-
gat la (500 ¸ 800) 0C, răcirea făcându-se lent,
la limita grăuntelui precipită (CrFe)4C, scade
conţinutul de Cr de la limită şi în consecinţă
structura se fragilizează, creşte TDF şi scade
RCOR.
· CCh. A O. inox. Prelucrate prin deformare
(STAS 11523 şi STAS 3583) şi turnate
(S TAS 10718): C < 0.1 (O. deformate) şi
C < 0.25 (O. turnate), Cr = 17 ® 26,
Ni = 8 ® 27, Mn < 2, Si < 2, P ó 0.045,
S ó 0.030 şi + Mo < 5, + Cu < 2 şi corelat
cu C, + Ti, Nb.
· Utilizări: Au RCOR maximă în atmosferă indus-
trială, marină, acid azotic, sulfuric
(concentra- ţie 15% ® 75%), acetic,
carbonic, fosforic,
amoniac gazos şi soluţie apoasă, azotaţi de
amoniu, de Ag, Na, K etc., clorură de amoniu,
cianură de potasiu, fenol, substanţe alcaline,
produse pertoliere (nu păcură care conţine
acid sulfuric), produse alimentare etc.
· Sub formă de tablă sudată se fabrică armă-
turi de cuptoare, retorte, electrozi de bujii au-
to, utilaje de rafinarea pertolului, recipienţi din
industria alimentară, echipamente refrigera-
toare, fierbătoare, cutii de recoacere, piese
ale turbinelor cu gaze, piese ale motoarelor
reactive, rezervoare şi vagoane cisternă etc.
· Exemple: 22NiCr170, 2NiCr185, 10TiNiCr180,
2MoNiCr175, 10TiMoNiCr175,
2NbNiCr250 şi 2CuMoCrNi250.
3. Oţeluri refractare şi rezistente la fluaj
Oţeluri refractare
- Refractaritatea este proprietatea tehnologică
a unui material de a avea la temp. ridicate pro-
prietăţi mecanice la valori utilizabile şi de a nu
reacţiona cu mediul de serviciu.
- La creşterea temp. peste (400 ¸ 500) 0C, sca-
de ROX , RCOR , R, E, apare eplast. de fluaj şi se pro-
duce fragilizarea mstr.
- În funcţie de temp. de funcţionare O. refracta-
re trebuie să aibă:
· stabilitate maximă a proprietăţilor mecanice,
· rezistenţă la acţiunea chimică a mediului,
· rezistenţă la şoc termic si mecanic şi
 23
· conductivitate termică ridicată.
- Aţiunea oxidantă a mediului de serviciu este
redusă dacă pe suprafaţa elementului se for-
mează un strat de oxid refractar, cu reţea com-
pactă şi fără defecte (pentru a se împiedica difu-
zia ionilor metalici şi de oxigen).
- EA ale O. refractare sunt:
· Cr (principalul EA) care formează Cr2O3
- Cr = 5 ® ROX la T ÷ 600 0C,
- Cr = (10 ¸ 12) ® ROX la T ÷ 800 0C,
- Cr = 22 ® ROX la T ÷ 1000 0C şi
- Cr = (27 ¸ 30) ® ROX la T ÷ 1100 0C.
Dacă sunt prezenţi vapori de apă, R OX se re-
duce cu (200 ¸ 300) 0C.
· Si (formează SiO2) şi Al (formează Al2O3) ridi-
că temp de utilizare a O. aliate cu Cr.
· Ni măreşte ROX. Dacă Cr < 20, Ni în cantităţi
mici şi dacă Cr > 20, Ni = (10 ¸ 20).
· Pentru creşterea R şi a ROX la temp. ridicată
se utilizează Ti, Nb, Co iar V sau Mo > 6,
micşorează ROX.
· Pentru creşterea ROX se utilizează Ce, Ca sau Th.
A - Oţeluri martensitice sau feritice
- Grupa I - C< 0.10, Cr = (5 ¸ 6) şi
Al = (0.3 ¸ 0.6), 1 Si, Mo, V, W ~ Ti.
Au ROX în aer până la (625 ¸ 650)0C şi cu Si,
Al, până la 800 0C, iar în H2S sau hidrocarburi
până la 500 0C. Se utilizează pentru instalaţii
de rafinare a ţiţeiului, sinteza carbonaţilor, su-
praîncălzitoare de cazane cu aburi etc.
Exemplu: 10 MoCr 50 (SR 8184).
- Grupa II - C = (0.2 ¸ 0.4), Cr = (7 ¸ 12) şi
Al = (1 ¸ 2), 3 Si, 1 Mo.
Au ROX în gaze de ardere până la 750 0C şi cu
Al până la 900 0C. Având stabilitate la gaze
sulfuroase oxidante, se utilizează la recupe-
ratoare de căldură, supraîncălzitoare de aburi,
instalaţii de cracare sau cutii de recoacere.
Exemple:
45 SiCr 85(95) (STAS 11311) şi T 20MoCr
90
(STAS 6855).
- Grupa III - C < 0.4, 13 Cr şi 3 Al, 1 Si.
Au ROX până la 900 0C şi fiind stabile la gaze
sulfuroase oxidante, se utilizează pentru pa-
lete de turbine cu aburi, supape etc.
Exemple: T 15 sau 20, 40 Cr 130 şi
T 40SiCr 130 (STAS 6855).
- Grupa IV - C > 0.4, Cr = (20 ¸ 22) şi Ni, Si.
Au ROX până la 10000C şi se utilizează pentru
supape de motoare reactive cu combustibili
care conţin tetraetil de Pb.
Exemple: 80 SiNiCr 200 (STAS 11524).
B - Oţeluri feritice.
- O. cu Cr÷17. Exemplu: 8TiSiCr170 (STAS
3583). Au ROX în aer până la 900 0C şi cu Al
până la 1050 0C şi se utilizează în medii
sulfuroase.
- O. cu Cr = (27 ¸ 30). Exemplu: T 75Cr 280
(STAS 6855).
Au ROX în aer până la (1100 ¸1200)0C şi în
gaze carburante sau sulfuroase, până la
9500C. Se utilizează (în stare turnată sau
forjată) pentru arzătoare de gaze, cutii de
recoacere, mufle de cuptoare, creuzete
pentru Pb topit etc.
- O. cu Cr = (5 ¸ 30) şi A = (0.7 ¸ 5.0).
Exemplu: 10 AlCr 240 (STAS 11523).
Au ROX până la 8000C în medii sulfuroase oxi-
dante şi medii reducătoare. Sunt sudabile, se
pot prelucra prin eplast., dar prelucrabilitatea
prin aşchiere este redusă. Fragilizarea
(Cr >13) datorată apariţiei fazei s (Cr>13) de
la (450¸525) 0C, se înlătură prin RcO. (Tînc >
600 0C) şi fragilizarea (Cr > 20) de la (600 ¸
850) 0C, se înlătură prin RcO (Tînc >900 0C).
Fragilizarea datorată creşterii grăuntelui de
A se înlătură prin aliere cu T, Ni, Cu.
C - Oţeluri Cr - Ni austenitice.
- Grupa I - C mediu cu 25Cr, 3Ni (feritice) şi cu
27Cr, 5Ni (ferito-austenitice) au R OX până la
1100 0C şi cele cu 28Cr, 9Ni (80% austenită)
ROX până la 1150 0C.
În stare ÎMB, se utilizează în atmosferă
redu-
cătoare sulfuroasă la creuzete pentru săruri,
supape de evacuare de motoare reactive,
auto etc.
- Grupa II - C < 0.15, 20 Cr, Ni = (10 ¸ 12) şi
Si şi W. Exemplu: 15 SiNiCr 200.
Au ROX în atmosferă oxidantă până la 900 0C
şi până la 7000C în medii reducătoare sulfu-
roase. Se utilizează la recuperatoare de căl-
dură, piese de cuptoare, conducte de eva-
cuare a produselor de ardere etc.
- Grupa III - C mediu, 25Cr şi 12Ni.
Exemplu: T35 NiCr 260 (STAS 6855). Au
ROX în atmosferă oxidantă şi azot până la
1150 0C şi până la 900 0C în medii redu-
cătoare sulfuroase. Se utilizează la cutii de
carburare, creuzete de săruri etc.
- Grupa IV - C redus, 25Cr, 20Ni şi Si = (1 ¸ 2).
Exemple: 12 NiCr 250 (STAS 11523),
15 SiNiCr 250 (STAS 3583) şi T 25NiCr 250
(STAS 6855). Se utilizează la schimbătoare
de căldură, recuperatoare, arzătoare, caza-
ne, ne, creuzete pentru săruri, camere de
combustie de turboreactoare etc
- Grupa V - C mediu, Cr = (13¸17), Ni = (13¸15)
sau Cr = (19¸22), Ni = (4¸12) şi W= (2¸3), Mn,
Nb, N. Exemplu: 53 NMnCr 210 (STAS
11524). Au ROX în atmosferă cu oxid de Pb
 24

utilizându-se la supapele de evacuare ale Sub- Compoziţia Tutil Tratament termic

motoarelor cu ardere internă. grupa chimică [ C]
0 Limita de fluaj
[MPa]
- Grupa VI - Aliaje de Fe cu Cr = (15 ¸ 22), C< 0.2, 0.5Mo, < 500 RcN + RvÎ
I
Ni = (28 ¸ 40), 1.5 Si, Ca, Ce. 0.2 V R1/1E5 ÷ 75
Exemple: 12 SiCrNi 360, 40 SiCrNi 380 II C=(0.15¸0.25), < 525 RcN + RvÎ
(STAS 11523) şi T20 (35) CrNi 370 (STAS 0.5Cr, 0.5Mo R1/1E5 ÷ 90
6855). III C=(0.15¸0.41), < 575 RcN + RvÎ
1.25Cr, O.5Mo R1/1E5 ÷ 40
Au ROX şi fisurare corozivă în aburi supraîn-
IV C < 0.1, < 600 RcO + RvÎ
călziţi până la 1050 0C, utilizându-se la pale- 2.25Cr, 1Mo R1/1E5 ÷ 50
tele turbinelor cu aburi, cutii de Crb, recoace- V C=(0.12¸0.25), < 600 RcN ~ CM(U)+RvÎ
re, creuzete, elemente de încălzire cu rezis- 1Cr,1Mo, 1V. R1/1E5 ÷ 55
tenţă electrică etc. VI C<0.25,1.25Cr < 620 RcN ~ CM(U)+RvÎ
Oţeluri rezistente la fluaj 0.5Mo, 0.2V R1/1E 5 ÷ 90
- Prin aliere, comportarea la fluaj se îmbunătă-
C - Oţeluri mediu şi înalt aliate cu crom
ţeşte pentru că: temp. de recristalizare creşte,
martensitice sau feritice.
se for mează carburi şi compuşi intermetalici şi
- Conţin Cr = (5 ¸13), Mo = (0.5 ¸1.4), W < 0.85,
devin aplicabile TT de stabilizare termică a mstr.
V, Nb < 0.6, Al < 0.5 şi Si < 1.
- Alierea se face cu: Cr, Mo < 1.0 (se dublează
Tutil < 650 0C şi presiune, P < 1500 N/cm2.
R la fluaj a O. nealiate), V ÷ 0.5, Ti şi Nb (corela-
te cu conţinutul de C) şi în secundar cu W, Al, Ni Sub- Compoziţia Tutil Tratament termic
şi Mn. grupa chimică [ C]
0 Limita de fluaj [MPa]
- Reţeau CFC are R la fluaj superioară reţelei CVC. 1 2 3 4
- Granulaţia mstr. este în funcţie de temp. şi mă- I C=(0.12¸0.26), < (550 ¸ RcN ~ CM(U)+RvÎ
rimea tensiunilor mecanice (s). Astfel: Cr=(5¸6), 600) R1/1E5 =(450¸500)
Mo=(0.5¸1.6),
· Dacă Tfuncţionare< Techicoeziune şi s este ma- re,
Si, W, V ~ Nb
ruperea se produce intragranular astfel că II Cr=(7¸10),1Mo < (550 RcN + RvÎ
mstr. optimă este cea fină. 1Ti, 0.5 Al ¸ 600)
· Dacă Tfuncţionare> Techicoeziune şi s este mică 1 2 3 4
III C= (0.1¸0.3), < 650 CM(U) + RvÎ
că ruperea se produce intergranular astfel că Cr=(11¸13),
mstr. optimă este cea grosolană. Mo=(0.5¸1.5),
- Dacă T ÷ 500 0C şi durata de funcţionare este W, V ~ Nb
mică, se utilizează O. Cr-Mo, Cr-Ni-Mo sau O. se utilizează în industria petrolieră, în medii
Cr-Mo-V cu mstr. bainitică şi în măsură mai mică, cu hidrocarburi, cu H2 (Sgr. I şi II), arbori, palete
cu mstr. martensitică. şi carcase de turbină cu gaze sau aburi, ţevi su-
- Dacă T = (550 ¸ 600) 0C şi tensiunea de func- praîncălzite, conducte de aburi, rotoare de com-
ţionare este mică, mstr. de recoacere ferito-perli- presor etc. (Sgr. III).
tică este superioară. D - Oţeluri Cr - Ni austenitice
- Dacă temp. de funcţionare este ridicată, se uti- - Cunoscute ca oţeluri de tip 18-8, conţin C <
lizează O. înalt aliate Cr-Ni a căror comportare 0.15, 18Cr, 8Ni şi adaosuri de Ti, Mo, Nb etc.
la fluaj se îmbunătăţeşte prin ecruisare (eplast = - TT constă din: călire de punere în soluţie de
15%), iar tendinţa de îmbătrânire, şi deci de fra- la (1050 ¸ 1350) 0C şi RcO (1050 0C), mstr. este
gilizare, se combate prin aliere cu Ti sau Al. austenitică cu Crb. precipitate la limita de grăun-
A - Oţeluri nealiate. te şi Tutil < (600 ¸ 750) 0C.
- Tutil < (300 ¸ 400) 0C şi calmate (Al) şi aliate - Se utilizează pentru turbine cu aburi sau ga-
cu 1.6Mn, au Tutil< 5000C. Pentru Tutil < (400 ze, în industria chimică şi aeronautică.
¸ 500)0C şi presiune, P < 600 N/cm2, se uti- - Exemple: Ti = (0.3 ¸ 0.6) - 10 TiNiCr 180
lizează: OLT35k, OLT45k (STAS 8184) şi (STAS 3583) şi 12 NiCr 180 (STAS 11523);
K41, K52 (STAS 2883). Mo = (2 ¸ 3) - 2MoNiCr175 (STAS 11523);
B - Oţeluri slab aliate. Tip 18-8 - 12 NiCr 180 (SR 3583), T 15NiCr 180
- Având mstr. ferito-perlitică sau bainitică, con- (STAS 6855), 10 TiMoNiCr 175 (STAS 3583) şi
ţin 2.5 Cr, Mo < 1.0 şi V < 0.25. T 12TiMoNiCr 175 (STAS 6855).
- Au ROX în aer, vapori şi gaze de ardere până
la T < 600 0C, având R bună la fluaj până la 4. Oţeluri cu proprietăţi magnetice
T < 650 0C şi presiune, P < 1500 N/cm2. - Toate materialele din natură sunt magnetic
(mgn.) active, clasificându-se în:
 25
· Feromagnetice: Fe, Co, Ni şi aliajele lor, care
având electroni necompensaţi,
interacţionea- ză cu câmpul magnetic
exterior având astfel y >> 0 şi m >>1. y
este susceptibilitatea magnetică (M/H)
şi m este permeabilitatea magnetică
(B/H), unde M este magnetizarea, H este
intensitatea câmpului magnetic exte- rior,
[A/m] sau [Oe] (1 Oe = 79.6 A/m) şi B este
inducţia magnetică, [ T ] sau [Gs] (1 Gs =
1E -4×T).
· Paramagnetice: Al, Ba, Li, Na, Mg, Ca, Ti, Zr,
Nb, W, Cr, Pt etc., care interacţionând
slab cu câmpul magnetic exterior au y =
(1E-3 ¸ 1E-6 şi m >1.
· Diamagnetice: Ag, Au, Cu, Si, Ge, Sn, Pb, B,
Be, As, Sb, Bi etc., care interacţionând foarte
slab cu câmpul magnetic exterior au y ÷1E-6
şi m << 1.
- La magnetizarea MM feromgn., inducţia mgn.
B creşte linear (1a) cu intensitatea câmpului
mgn. exterior, H, pentru a cărei valori mici, este
reversibilă. Odată cu creşterea lui H, B creşte
rapid până la valoarea maximă (1b), când este
ireversibilă, atingând apoi valoarea maximă a
permeabilităţii, mmax. La valorea Hmax, B se apro-
pie asimptotic de Bmax, cu caracter reversibil, re-
prezentând inducţia mgn. de saturaţie, B S.
La H = 0, B devine inducţie mgn. remanentă B r
(2), iar când se anulează, valoarea lui H se
numeşte forţă (câmp) coercitiv, Hc.
Fig. 2.8. Ciclul de hysterezis magnetic (a) şi
ramura de demagnetizare cu curba de energie
B×H (b).
- Suprafaţa curbei de hysterezis mgn. (1, 2
şi 3) este proporţională cu energia [erg/cm3] în-
magazinată de material.
- La (B×H)max.= (B0×H0), energia mgn. specifică
este maximă şi defineşte punctul optim de
funcţionare.
- Raportul (B×H)max./ (B0×H0) se numeşte factor
de umplere, având semnificaţie de randament
mgn.
- Mm. feromgn. au mstr. împărţită în domenii
mgn. al căror “perete” este format dintr-un şir de
dislocaţii marginale suprapuse. Dat fiind că la
magnetizare - demagnetizare, pereţii domeniilor
se deplasează, în funcţie de mobilitatea lor, MM
se clasifică în materiale mgn. moi şi dure .
Materiale magnetice moi
- Caracteristicile magnetice ale materialelor
mgn. moi sunt:
· Pierderi minime (datorate frecărilor interne)
de hysterezis;
· Pierderi minime datorate datorate curenţilor
turbionari;
· Br maximă, Hc minimă şi m maximă şi
· Cu variaţia temp., m trebuie să fie cvasi con-
stantă şi astfel, variaţie ei este minimă.
Aceste caracteristici sunt îndeplinite dacă:
· Puritatea materialului este mare (în cazul Fe,
conţinuturile de C, S, N, O etc. să fie
minime);
· Microstr. este de echilibru, cu densitate mini-
mă de dislocaţii şi
· Dimensiune maximă de grăunte, fără tensiuni
interne reziduale şi orientare cristalină contro-
lată pe direcţia de magnetizare uşoară care
în cazul Fea este [100] şi al Ni este [111]).
A - Fierul pur.
- Numit fier ARMCO, electrolitic, carbonil etc.,
conţine C ó 0.03, P ó 0.01 şi S ó 0.03.
- TT constă dintr-o RcO cu răcire lentă în vid
sau H2 de la 800 0C sau (1000 ¸ 1400) 0C.
- Br = (1.0 ¸1.2) T, m = (8E3 ¸ 4E4) Gs×cm×A-1 şi
Hc = (6 ¸ 40) A/m.
- Se poate utiliza şi fontă (B r < (1.1 ¸ 1.4) T) sau
oţel cu conţinut redus de C sau de ÎMB şi aliat
cu Cr, Co, Ni, Mo, V etc., când: B r < (1.4 ¸ 1.9)
T şi Hc > 2E3 A/m.
- Utilizări: circuite de curent continu (c.c.), carca-
se pentru maşini electrice (fontă), juguri magne-
tice, piese polare etc. fiind ieftine şi cu bune ca-
racteristici mecanice.
B. - Oţeluri silicioase.
- CCh constă din C < 0.08, Si = (0.5 ¸ 4.5),
Mn < 0.35 şi P,S < 0.035.
- Sunt elaborate în cuptoare electrice cu arc, la-
minate la cald până la o grosime de (0.3¸1.0)mm,
TT prin RcO prin răcire cu (10¸30)0C/h de la 800
0
C, operaţii de ştanţare, îndoire, tăiere, presare
etc. şi, în final, TT prin RcO de la 800 0C. Pentru
reducerea pierderilor datorită curenţilor turbio-
nari, tabla se izolează cu oxizi, hârtie sau lac.
- O. electrotehnice laminate la cald (SR 11508)
şi laminate la rece cu grăunţi orientaţi (SR
11526) sunt livrate ca table cu G = (0.3 ¸ 0.5)
mm sau benzi cu G = (0.05 ¸ 0.35) mm.
- Utilizări:
· Si <1 - tole pentru motoare mici de curent al-
ternativ (c.a.), piese polare, relee;
 26

· Si = 2.5 - motoare de c.a. şi c.c., transforma- - Având permeabilitate mare la densităţi mari de
toare şi Si = (3 ¸ 4) - transformatoare de dis- flux, se utilizează pentru piese polare, electro-
tribuţie şi putere şi generatoare de curent. magneţi în c.c. şi diafragme telefonice.
- Tehnologiile moderne realizează mstr. orientată F. Ferite
controlat. Astfel, după laminarea la cald (G = 3 - Sunt oxizi complexi (NiFe2O4 sau MnFe2O4 +
mm), urmează o RcO cu răcire de la 760 0C, la ZnFe2O4), cu proprietăţi de izolatori, fiind utilizaţi
minare la rece (intercalată cu RcO cu răcire dela pentru miezuri magnetice de transformatoare cu
la 950 0C) la grosimi de 0.35 până la 0.014 mm. frecvenţă mare (H.F.) şi foarte mare (U.H.F.) de
- Orientarea cristalină se realizează prin RcO (la curent, negenerând curenţi turbionari.
T > 1200 0C) în atmosferă de N2 cu (2 ¸3) H2. Materiale magnetice dure
Izolaţia se realizează de către un strat de fosfat - Caracteristicile magnetice ale materialelor mgn.
de fier, oxid de magneziu sau de silicat în grosi- dure sunt:
me de max. 0.02 mm. Au B S = 2 T, Hc ÷ 16 A/m. · Hc maximă;
- Utilizări: telecomunicaţii, televizoare, tehnica · Energie magnetică (proporţională cu supra-
frecvenţelor înalte, radar, echipamente spaţiale etc. faţa buclei de hysterezis) înmagazinată
C. Aliaje Fe - Al (tip Alfenol). maximă şi
- CCh. constă din C < 0.0025, 16 Al şi ~ 3.5 Mo. · Factor de umplere, g maxim.
- Au rezistivitate electrică mare, permeabilitate Aceste caracteristici sunt îndeplinite dacă:
mare, BS = 0.8 T, Hc = 2 A/m, mi = 4E3 Gs×cm/A · Microstr. fină, cu faze secundare precipitate
şi mmax = 1E5 Gs×cm/A. sau disperse într-o matrice cu densitate
- Turnate în bare, sunt laminate la cald şi la rece maxi- mă de dislocaţii şi
până la grosimi de 8 mm. (folie). · Tensiuni interne de ordinul III (la nivel ato-
- Având duritate mare - HRC = (29 ¸ 30), au RUZ mic), H mare şi pereţi imobili ai domeniilor
fiind utilizate pentru capete de redare-înregistra- magnetice.
re pe bandă, se lipesc cu Sn şi nu conţin EA - În felul acesta, cele mai bune caracteristici mag-
deficitare. netice ale materialelor pe bază de Fe, sunt rea-
D. Aliaje Fe - Ni. lizate de către o mstr. de RvJ (martensită de re-
- În funcţie de conţinutul de Ni,se clasifică în venire şi Crb. disperse).
aliaje cu conţinut mare de Ni (65 ¸ 80), cu conţi-
nut mediu de Ni (45 ¸ 60) şi cu conţinut mic de
Ni (35 ¸ 36). A. Oţeluri nealiate şi aliate
· Aliajele cu conţinut mare de Ni au permeabi- - O. nealiate cu C > 0.65 - utilizate foarte rar,
litate mare şi forţă coercitivă mică. nimai pentru magneţi mici şi
· Aliajele cu conţinut mediu de Ni magnetizare - O. cu (0.7 ¸ 1.0) C şi aliate cu Cr, W şi Co.
de saturaţie mare şi bucla de hysterezis - TT tipic constă din călire martensitică şi RvJ
este astfel că Tutil.100 0C.
dreptunghiulară (laminat la cald şi TT B. Aliajele intermediare ale fierului.
special). - Aliajele Fe cu Co, Ni, Cu şi Mo, au înlocuit O.
· Aliajele cu conţinut mic de Ni au pierderi mici martensitice, având caracteristici magnetice su-
datorate curenţilor turbionari. perioare, fiind şi eplast.
- Sunt elaborate în cuptoare cu inducţie, turnate Compoziţia chimică şi caracteristici magnetice
în vid, Rc în H2 fiind răcite de la (1050 ¸ 1300) Mate- Compoziţia Car. magnetice
0
C/3h în cuptor sau în aer. rial chimică, [%] Br Hc (B×H)max
- Utilizări: transformatoare, bobine audio, relee, C Cr W Co [T] A/cm mWs/cm3
piese polare. 1 2 3 4 5 6 7 8
E. Aliaje Fe - Co (tip Supermendur). O.nealiat 0.65 -- -- -- 1.0 34 1.43
0.65C
- Conţin max. 49Co şi 2V (măreşte plasticitatea). 1 2 3 4 5 6 7 8
- Dacă conţin 34.5Co, BS = 2.42 T. O.nealiat 1.0 -- -- -- 0.90 41 1.59
- Preţul de cost este mare (datorită Co), sunt fra- 1.0 C
gile dacă Co > 30, au rezistivitate electrică mică O. aliat 1.0 3.5 -- -- 0.95 53 2.3
şi pierderi prin hysterezis. 3.5 Cr
O. aliat 0.70 0.5 6.0 -- 0.95 59 2.62
- Cu adaosuri de V şi Cr, cu TT speciale şi lami- 6W
nare la rece se obţin table de orice grosime ca- O. aliat 0.70 2.5 8.3 17.0 0.95 135 5.17
re, având plasticitate se pot ştanţa, forfeca etc. 17 Co
O. aliat 0.80 5.8 3.8 36.0 0.98 192 7.39
36 Co
 27

· Aliajele Fe - 12 Co cu 20 Mo (Remalloy) sau de formă se face numai prin electroeroziune şi

cu 17Mo (Comol) sunt eplast prin laminare rectificare (avans / trecere < 0.01 mm) cu scule
sau forjare şi se pot prelucra prin abrazive moi şi răcire intensă cu ulei.
aşchiere. TT prin călire şi RvÎ, se - Utilizări:
utilizează pentru recep- toare telefonice. - Alni 22 çi Alni 23 - magneţi mici pentru sonerii,
· Aliajele Fe - 50Co cu (8 ¸ 15) V (Vicalloy) sau căşti audio, aparate de măsură de bord;
52Co cu 3.5 V şi 0.5 Mo (Remedur) sunt - Alni 24 şi Alni 25 - magneţi mijloci;
eplast prin laminare (tablă cu G >1 mm) sau - Alni 28 - magneţi mari pentru motoare de trac-
trefila- re cu e > 90% (F < 3 mm). Aliajele tor, motoare stabile, navale medii şi mari;
Vicalloy se utilizează pentru motoare cu - Alnico 12 şi Alnico 15 - mai ieftine, se toarnă
hysterezis, ace de busolă, miezuri pentru pe roata turnantă volantă a motorului de barcă şi
memorii etc. iar aliajele Remedur se - Alnico 24 şi Alnico 25 - magnetouri de motoare
utilizează pentru mag- neţi mici şi inducţie militare şi civile de aviaţie, camioane, motoare de
mare în telecomunicaţii. bară, motoare mici de c.c., dispozitive de fixare,
difuzoare, voltmetre, relee polarizante etc.
Compoziţia chimică şi caracteristici magnetice
Mate Compoziţia chimică, % Car. magnetice Compoziţia chimică şi caracteristici
rial magnetice
Co Mo Cu Ni V Br Hc (B×H)m Materi Compoziţia chimică, [%] Car. magnetice
[T] [A/cm] mWs/cm3 al Ni Al Co Cu Ti Bo Ho (B×H)m
Remallo 12 20 -- -- -- 0.9 256 11.2 T kA/m JWs/m3
y
Alni 22 22 11 -- 4.5 0.40 13.9 5.57
Comol 12 17 -- -- -- 1.0 192 8.0
Alni 23 23 11 -- 4.5 0.37 13.7 6.36
Vicalloy I 52 -- -- -- 9.5 1.45 115 8.0
Alni 24 24 12 -- 4.0 0.35 20.7 7.16
VicalloyII1) 52 -- -- -- 13 1.0 240 15.5
Alni 25 25 13 -- 3.5 0.35 21.5 7.55
VicalloyII2) 52 -- -- -- 13 1.15 300 25.0
Alni 28 1) 28 10 -- 5.0 0.5 0.34 23.5 7.96
Remedur 52 0.5 -- -- 3.5 2 ~ 32 4
Alnico 12 17 10 13 6.0 0.5 0.34 25.5 10.80
Fe-Cu -- -- 50 -- -- -- 168 14.4
Alnico 15 17 9 15 6.0 0.46 27.9 12.74
Fe-Cu-Mn -- -- 18 -- -- 1.47 28 --
Alnico 24 2) 14 8 24 3.0 0.94 32.3 30.25
Cunife 1 -- -- 60 20 -- 0.57 480 15
Alnico 25 15 8 25 4.0 1.00 40.0 40.00
Cunife 2 2.0 -- 50 20 -- 0.73 210 6.4
Alnico24 2) 14 8 24 3.0 0.5 0.85 35.8 30.25
Observaţii: 1) bandă şi 2) sârmă. Alnico 32 15 8 32 5.0 5.0 0.50 48.0 24.00
· Aliajele Fe - Cu: Observaţii:1) conţine V, 0.5 şi 2) conţine 1.0 Nb.
- (28 ¸ 70) Cu;

- 18.3Cu + 1,7Mn (cu coeficient de dilatare, a Cap. 3. MATERIALE METALICE

egal cu al sticlei);
- (50 ¸ 60) Cu + 20 Ni + 2.5 Co (Cunife).
C. Aliajele fierului de tip Alnico.
- Având mare stabilitate termică, energie maximă
de magnetizare şi elaborare simplă, cu pierderi
mici de material, ele reprezintă peste 90 % din
producţia de magneţi permanenţi. Fabricarea lor
se face prin turnare sau prin sinterizarea pulberi
lor. Principalele dezavantaje sunt comportarea
fragilă şi preţul de cost ridicat.
- Co măreşte Br şi energ. de magnetizare, Ni şi
Cu măresc Hc dar micçorează Br iar Ti şi Nb mă-
resc Hc, finisează mstr., şi, formând Crb. Atenu-
ează influenţa C.
- Se produc aliajele:
· Alni - (10¸15) Al, (20¸30) Ni, (3¸6) Cu + Ti, V.
· Alnico - (8 ¸ 10) Al, (14 ¸ 17) Ni, (5 ¸ 40) Co,
(3 ¸ 6) Cu + Ti, Nb.
- Elaborate în şarje mici în cuptoare cu inducţie,
sunt TT prin Rc de omogenizare (1100¸13000C)
şi Rv la 6000C timp de (4¸48)h, răcirea lentă fă-
cându-se în câmp magnetic orientat pe direcţia
caracteristicilor magnetice maxime. Schimbarea
NEFEROASE
3. 1. Generalităţi
- Metalele neferoase, a căror producţie reprezin-
tă numai 5 % faţă de producţia de oţel, cu toate
că în scoarţa terestră conţinutul lor este redus,
dispu- nerea lor este localizată geografic şi, dat
fiind afinitatea mare din combinaţiile naturale,
preţul lor de cost este ridicat, sunt de neînlocuit.
- Principalele proprietăţi ale MM neferoase sunt:
RCOR, capacitate bună de turnare, eplast., aşchiere,
conductibilitate termică şi electrică sau rezistivi-
tate electrică mare, caracteristici deosebite de
dilatare, refractaritate şi rezistenţă specifică
(Rm/g) superioară MM feroase.
- Clasificate în funcţie de densitate, g [g/cm3]
sunt:
· Me neferoase grele (g > 5) - Au, Ag, Pt, Cu,
Ni, Cr, Co, Zn, Sn, Pb etc.;
· Me neferoase uçoare (g = 2 ¸ 5) - Ti, Al etc.
· Me neferoase ultrauşoare (g < 2) - Mg, Be etc.
3.2. Aluminiul şi aliajele sale
3.2.1. Aluminiul
 28
- În Tabelul Periodic Al are A = 13, Z= 27, se gă-
seşte în perioada III, grupa IIIB şi are str. de
elec- troni [Ne]103s23p1.
- De culoare albă strălucitoare, are reţea CFC,
Ttop = 658.9 0C, g = 2.7 g/cm3, are proprietăţi bu-
ne de plasticitate la rece şi la cald, conductibili-
tate termică şi electrică, RCOR , ROX şi capacitate
mare de reflecţie a radiaţiei electromagnetice.
Caracteristici mecanice
Stare Rpo.2 Rm A E
[MPa] [MPa] [%] [MPa]
Recoaptă 50-80 60 30-40 6E4 ¸ 7E4
Deformată 12 15 5-10 idem
- Utilizări:
· Având conductibilitate electrică ridicată (62%
faţă de cea a Cu dar, la greutate egală,
sec- ţiune transversală a Al este de 3.33
ori mai mare), se utilizează pentru
conductori de re- ţele exterioare (de înaltă
tensione) şi interioa- re (dacă volumul nu
este o condiţie restrictivă).
· Conductibilitatea termică bună (la 20 0C, fiind
de 0.52 cal×cm-1×s-1) face să fie utilizat în
ter- motehnică la schimbătoare de căldură
şi pen- tru pistoane de motoare cu ardere
internă (avânt inerţie mică şi viteză mare
de transfer termic).
· RCOR face să fie utilizat în industria chimică
(acizi organici şi acid azotic), în
termotehnică (elemente de încălzire -
răcire în mediu oxi- dant şi T < 400 0C), în
industria alimentară şi a bunurilor de larg
consum, Al2O3 fiind ade- rent şi cu reţea
compactă.
· Având afinitate mare faţă de O 2, se utilizează
la dezoxidarea oţelurilor şi în
aluminotermie.
· Deformat plastic se utilizeazĺăpentru vase de
preparat alimente, folii, rezervoare (acid
azo- tic, bere, lapte, conserve, băuturi,
spray-uri etc.), plăci anticorozive cu rol
estetic etc.
3.2.2. Aliajele aluminiului
- Prin aliere cu Cu, Mg, Zn, Mn, Si, Ni, Fe, Ti etc.,
creşte R, fără sau cu TT care constă din călire
de punere în soluţie urmată de îmbătrânire arti-
ficială sau naturală. Durificarea este dată de fa-
zele secundare (Al2Cu, Al3Mg, Al2CuMg, Al3Ni
etc.) precipitate în matricea de ss. a .
Aliajele de aluminiu turnate (STAS 201)
A. Al - Si (Silumin)
Fig. 3.1 Diagrama
de echilibru fazic
Al - Si.
- Se utilizează aliaje hipoeutectoide (apropiate
de concentraţia eutentică) modificate la (750 ¸
800)0C cu (0.05 ¸ 0.15)Na provenit din 2/3 NaF
şi 1/3NaCl în proporţie de (1 ¸ 2)% din greutatea
tea topiturii. Se evită astfel apariţia reţelei dis-
continui de eutectic disociat. Prin modificare, Rm
creşte de la 150 la 200 MPa şi A de la 4 la 12%.
- Siluminul are foarte bune proprietăţi de turnare,
contracţie mică la solidificare, sunt sudabilile oxi-
acetilenic, dar RCOR este inferioară altor aliaje.
- Siluminul se toarnă în piese complicate, cu pe-
rete subţire, slab solicitate cum ar fi corpuri de
pompă, răcitori, fitinguri, blocuri motor, cartere,
chiuloaase, echipamente casnice etc.
- Pentru creşterea R, siluminul se aliază cu Mg,
Cu, Ni şi Mn. Astfel Mg < 1.5, care formează
(prin îmbătrânire la 180 0C) Mg2Si, măreşte Rm
la 220 MPa, utilizându-se la turnarea de cartere,
cutii de viteză, aparate electrice etc.
- Aliat cu Cu < 5 (creşte H, Rm, Rpo.2 şi preluc-
rabilitatea prin aşchiere), se utilizează pentru
carcase, corpuri diverse şi, dacă sunt aliate şi
cu Mg şi Ni (care micşorează coeficientul de di-
latare lineară, a mărind stabilitatea la cald), se
utilizează pentru pistoane de motor.
- Alierea cu Mn < 0.9, finisează formaţiunile de
Si mărind astfel caracteristicile mecanice.
B. Al - Cu.
- Aliajele (Cu < 10) se toarnă greu având fluidi-
tate scăzută şi tendinţă de fisurare. Precipitatele
q (Al2Cu) măresc Rm la aprox. 400 MPa.
Fig. 3.2. Diagrama
de echilibru fazic
Al - Cu (reprezenta-
re parţială).
- Aliate şi cu Si < 6 şi Fe < 1.5, creşte Rm la cald.
- Aliate şi cu Mn < 0.6 scade tendinţa de fisurare.
- Aliate şi cu Mg < 1.8 creşte Rm şi H dar scade
ductilitatea.
- Se utilizează în industria aeronautică pentru
pistoane, chiulase etc.
C. Al - Mg.
 29
Fig. 3.3. Diagrama
de echilibru fazic
Al - Mg (reprezenta-
re parţială).
- Aliajele (Mg < 10) au densitate minimă, Rm este
de maximum 400 MPa, au RCOR Şi prelucrabilita-
te foarte bună prin aşchiere.
- Dezavantajele constau din: tendinţă de oxidare
re la turnare, capacitate redusă de turnare şi la
solidificare, tendinţă de fisurare la concentratorii
de formă.
- Se utilizează pentru piese importante în indus-
tria aeronautică şi chimică.
- Aliate şi cu Si < 2, se îmbunătăţeşte capacita-
tea de turnare dar plasticitatea se micşorează.
- Aliajele nu se TT.
D. Al - Zn.
Fig. 3.4. Diagrama
de echilibru fazic
Al -Zn (reprezenta-
re parţială).
- Aliajele conţin Zn < 12, Si < 8, Ti < 0.3 şi 0.5 Cr.
- Cu toate că se elaborează mai uşor, au densi-
tate mai mare, R şi RCOR mai scăzute.
- Se utilizează la turnarea sub presiune a piese-
lor cu pereţi groşi şi care trebuie să aibă stabili-
tate mare dimensională în funcţionare.
Aliaje de aluminiu deformabile (STAS 7608)
- Produse în cantitate mai mare decât cele tur-
nate, se produc prin laminare la cald, extrudere,
forjare, matriţare, ambutisare etc.
I - Aliaje netratabile termic (Al - Mg).
- Conţin (0.5 ¸ 6.0) Mg, ñ 1.5 Mn (măreşte RCOR
în aer umed şi apă de mare), C < 0.2, ñ 0.35 Cr.
- TT constă dintr-o Rc de înmuiere executată la
(340 ¸ 530) 0C/max 24 h urmată de răcire în aer.
- Produsele (profile, table, ţevi etc.) sunt livrate în
stare Rc, semi ecruisată sau ecruisată.
II - Aliaje tratate termic (Duraluminiu)
- Conţine Cu < 5, Mg < 3, 1 Si, Zn ~ 7 şi pentru
mărirea deformabilităţii prin forjare conţine şi
Mn < 1, Ni < 1.5, Cr < 0.25 şi Ti < 0.15.
- În urma TT, care constă din călire de punere în
soluţie (de la 5000C) urmată de îmbătrânire natu-
rală (ore - zile) sau artificială (120¸150 0C), mstr.
constă din ss. a şi faze secundare precipitate de
CuAl2, Mg2Si, CuMgAl2, MgZn2 etc.
- Se realizează o Rm de maxim 700 MPa. Dacă
Rm = (450 ¸ 500) MPa, A este de aprox. 25 %.
- Aliat cu Pb = (1¸3) sau Bi, prelucrabilitatea prin
aşchiere este foarte bună.
- RCOR se măreşte prin placare cu Al pur.
Utilizarea aliajelor turnate sau deformate
1 - În industria aerospaţială: avioane, rachete,
na- ve spaţiale, la fabricarea structurilor portan-
te, elici, rezervoare de combustibili şi oxidanţi
lichizi etc.
2 - În industria autovehiculelor: turisme, autobu-
ze, troleibuze, tramvaie, trailere, vagoane de pa-
sageri, rame de metrou, la finisaje, mobilier, tâm-
plărie metalică, vagoane cisternă, frigorifice etc.
3 - În industria navală: suprastructură, echipa-
mente de ventilaţie etc.
4 - În industria electronică: radar, sonar, antene TV.
5 - Echipamente electrice: aspiratoare, mixere etc.
6 - Mobilier de birou.
7 - În construcţii: clădiri, poduri, turnuri, spitale,
şcoli, spaţii comerciale, birouri, scări de ponpieri,
poduri mobile militare, macarale etc.
8 - În industria chimică şi petrochimică: la fabri-
carea cauciucului, explozivilor, la fafcicarea şi
transportul acidului sulfuric, a sulfului, a sulfuri-
lor şi sulfaţilor etc.
9 - În industria energetică nucleară: teci de pro-
tecţie a barelor de uraniu şi tancuri de apă grea.
10 - În industria alimentară: ambalaje etc.
11 - În industria minieră, agricolă: ţevi etc.
12 - În industria textilă, a hârtiei şi tipografică.
13 - La fabricarea de instrumente, reflectoare de
radiaţii în infraroşu şi solare etc.
3.3. Magneziul şi aliajele sale
3.3.1. Magneziul
- În Tabelul Periodic Mg are A = 24.3, Z= 12, se
găseşte în perioada III, grupa IIA şi are str. de
electroni [Ne]103s2.
- De culoare albă cenuşie, are reţea HC,
Ttop = 6500C, g = 1.74 g/cm3 şi este foarte reactiv.
- Fiind foarte reactiv, reduce oxizii din MM nefe-
roase, se utilizează ca modificator al fontei şi
sub formă de pulbere se utilizează în magnezo-
termie. În alcool metilic formează un amestec
exploziv. RCOR este mică dat fiind că stratul de
MgO sau MgCO3 nu este rezistent la umezeală.
Din acest motiv, piesele sunt protejate cu lacuri
sau tratate cu bicromat de potasiu.
 30

A. Mg - Al - Zn.
3.3.2 Aliajele magneziului - Aliajul conţine (3¸9)Al, (0.5¸1.0)Zn şi Mn < 0.5.
- Principalele avantaje ale aliajelor Mg sunt den- - Au RCOR, şi forjate la cald sau ştanţate, se utili-
sitatea mică (metal ultra uşor) şi R specifică ma- zează pentru piese cu formă complexă.
re iar dezavantajele sunt condiţiile grele de ela- B. Mg - Mn - Th.
borare şi turnare cât şi RCOR redusă. - Aliajul conţine (2 ¸ 3) Th şi Mn < 1.5, are gra-
- Se utilizează turnat sau eplast.exclusiv aliat cu nulaţie fină şi proprietăţi mecanice îmbunătăţite.
Al, Zn, Mn, Zr, Th şi pământuri rare. Astfel: C. Mg - Mn - Zr.
· Al formează o ss. terminală care prin călire şi - Aliajul conţine (1 ¸ 6) Zn şi 0.6 Zr la care se
îmbătrânire se durifică, eutecticul măreşte adaogă Li, Ag, Cd, Be şi pământuri rare.
ca- pa citatea de turnare, se îmbunătăţeşte - Sdb. tuturor aliajelor este satisfăcătoare dacă
ROX şi RCOR. operaţia se face cu preîncălzire şi se execută
· Zn măreşte Rm, A, şi RCOR, dar micorează flu- în atmosferă protectoare.
iditatea şi uniformitatea mstr. în sec. trans.
şi formează microretasuri şi crăpături la 3.4. Cuprul şi aliajele sale
cald. 3.4.1. Cuprul
· Mn măreşte Rm, A, RCOR şi Sdb. - În Tabelul Periodic Cu are A = 63.5, Z= 29, se
· Si măreşte Rm şi capacitatea de turnare, mic- găseşte în perioada IV, grupa IB şi are str. de
şorează tendinţa de crăpare la cald şi de electroni [Ar]183d104s1.
for- mare a segregaţiilor, dar micşorează - De culoare roşie, are reţea CFC, T top = 10830C,
RCOR. g = 8.93 g/cm3, are proprietăţi bune de plasticita-
te la rece şi la cald, conductibilitate termică şi
Aliajele de magneziu turnate electrică, RCOR în aer (nu aer umed), în gaze us-
- Topirea şi turnarea (sub presiune, în vid sau cate, apă dulce şi de mare, vapori supraîncălziţi
în argon) se fac cu mari dificultăţi şi unii acizi organici.
tehnologice datorită tendinţei mari de oxidare
pentru a cărei prevenire se utilizează fluxuri Caracteristici mecanice
protectoare. Stare Rpo.2 Rm A E
A. Mg - Al - Zn (Electron) [MPa] [MPa] [%] [MPa]
Recoaptă 70 200-240 40-50 1.32×E5
Deformată --- 400-500 4-6 idem

Caracteristici tehnologice
Operaţia Tempera- Condiţi
tura [0C] tehnologice
Fig. 3.5. Diagrama Turnare 1150-1230 Contracţie: 2.1 %
de echilibru fazic Deformare 900-1050 Decapare H20+10%H2SO4
Recoacere 500-700 Atmosferă N2+ (2-3)% H2
Mg - Zn (reprezen
Recristalizare 200-300 Flux: mangal uscat
tare parţială).

- Aliajul conţine (4 ¸ 10) Al, (0.5 ¸ 3.0) Zn şi - Impurităţi:

(0.2 ¸ 0.4) Mn.
- Având Rm, A, şi K îmbuntăţite, se utilizează în
industria aeronautică pentru elici, tren de ateri-
zare, cartere şi corpuri de pompă, pentru apara-
te optice (foto), maşini de scris etc.
B. Mg - Zn - Zr.
- Aliajul conţine (2 ¸ 6) Zn, (0.5 ¸ 0.8) Zr şi
(2 ¸ 3) Th sau Ce.
- Este utilizat din ce în ce mai frecvent pentru K
superioară cât şi pentru rezistenţa la fluaj până
la 350 0C.
C. Mg - Mn.
- Aliajul conţine Mn < 2.
- Are sdb., RCOR (la HF, săruri, alcalii etc.) fiind
utilizat pentru rezervoare şi recipienţi.
· Conductibilitatea electrică se micşorează da-
că Cu conţine Al, Fe, Sn sau Zn.
· Bi şi Pb formează un eutectic uşor fuzibil la li-
mita de grăunte astfel că nu se mai poate
realiza eplast. la cald, iar Sb, formând o ss.
are aceaşi influenţă.
· La 0.39O2,se formează un eutectic (Cu+Cu2 O)
la limita de grăunte care micşorează plastici-
tatea şi capacitatea de brazare sau lipire
moale (cu Sn). În mediu reducător (H 2, CO
sau hidrocarburi), prin reducerea Cu 2O din
eutectic, se pierde etanşeitatea, defect numit
boală de hidrogen.
- Produse: sârmă, bare, tablă, plăci, platbande,
discuri etc.

Aliajele de magneziu deformabile - Utilizări:

 31
· Datorită rezistivităţii electrice mici (r la 200C
este de 0.0178 W×mm ×m ), 50 % din
2 -1
produc- ţia totală de Cu se utilizează în
electrotehnică şi electronică pentru
conductori electrici.
· Conductibilitatea termică ridicată, de 0.941
cal×(cm×s×grd)-1, face să se utilizeze pentru
schimbătoare de căldură, plăci de focare,
benzi radiatoare, răcitori, elemente de etan-
şare etc.
· Acoperiri galvanice, lipire tare (brazare), me-
talizare şi pulbere pentru sinterizare.
3.4.2. Aliajele cuprului
Alamele
Fig. 3.6. Diagrama de echilibru fazic Cu - Zn (a)
şi variaţia cu conţinutul de Zn a unor caracteris-
tici mecanice (b).
- Alamele, aliaje ale Cu cu Zn, care pentru utili-
zări industriale conţin max. 45Zn, au mstr. până
la 39Zn formată din ss. a, moale şi plastică. În
intervalul (39 ¸ 50) Zn (în condiţii practice de ră-
cire, peste 36 Zn), apare ss. b care prin răcire,
la traversarea intervalului (454 ¸ 468) 0C, se or-
donează (b') devenind dură. În aceste condiţii,
odată cu creşterea conţinutului de Zn, caracte-
risticile de rezistenţă se măresc iar cele de plas-
ticitate, peste 30 Zn, se micşorează.
- Proprietăţile alamelor sunt:
· Capacitate bună de turnare (temp. de topire
relativ mică, fluiditate mare, interval mic al
temp. de solidificare şi retasură
concentrată).
· Bună prelucrabilitate prin eplast. la rece (alame-
mele a) şi la cald (alamele a + b). Alamele
cu Pb, Bi şi Sb, se fragilizează.
· Sunt RCOR în atmosferă uscată, aburi supraîn-
călziţi, apă dulce şi de mare, acid acetic şi
te- traclorură de carbon, dar au R COR mică
în apă de mină, săruri de iod, soluţii
oxidante, acid azotic, clorhidric, fosforic,
acizi graşi, SO2, H2S, soluţii bazice
caustice, amoniac, atmos-
feră umedă etc.
· Dacă piesa ce corodează conţine şi tensiuni
interne, se produce dezincare şi fisurare, fe-
nomen numit crăpare sezonieră. El este în-
tensificat pentru conţinuturi ridicate de Zn şi
tensiuni mecanice mari, fiind nesemnificativ
pentru Zn < 7 şi s < 60 MPa.
- Utilizări:
Zn < 20 Þ Monezi, medalii, ornamente de ar-
hitectură, armături de marină (alama amirali-
tăţii), tuburi şi capse de cartuşe şi proiectile,
bijuterii, suport pentru emeiluri vitroase, ghid
de undă, tuburi flexibile, componente de in-
stalaţii, aparate electrice etc.
· Zn = (20 ¸ 30) Þ În arhitectură, îndustria auto
pentru pentru radiatoare, rezervoare de com-
bustibil, muniţii etc.
· Zn = (30 ¸ 40) Þ Aport la operaţia de brazare
a Cu, a bronzului sau a fontei.
Alame speciale
- În afară de Zn, RCOR, proprietăţile mecanice şi
tehnologice ale alamelor, sunt mărite şi de către
alte EA. Astfel:
· Al < 4 Þ Creşte RCOR, Rm, H dar se micşorea-
ză RCOR în apă de mare, creşte tendinţa de
crăpare la coroziune şi scade capacitatea de
bra- zare şi cositorire. Dacă Zn = (18 ¸ 30) şi
Al = (3 ¸ 5), prin călire se formează o mstr mar-
tensitică (cu 85 HB) care după revenire are o
duritate de 170HB. Dacă alama conţine max.
6Ni, mstr se finisează, creşte RCOR, K şi defor-
mabilitatea la cald şi la rece.
- Alamele aliate cu Al, turnate (SR199) sau
deformate (SR 95), se utilizează pentru tubu-
rile condensoare ale schimbătoarelor sau
transmiţătoarelor de căldură, pentru arcuri,
bucşe, roţi dinţate, componente aeronautice etc.
· Si < 5 Þ Creşte RCOR în apă de mare, atmos-
feră marină, cresc Rm, capacitatea de turna-
re şi de brazare sau lipire. Al, Fe, Sb, As sau
Pb sunt impurităţi.
- Alamele aliate cu Si, în stare turnată, for-
jată sau laminată, se utilizează pentru armă-
turi, roţi dinţate, lagăre, piese navale etc.
· Mn < 4 Þ Măreşte Rm, Rpo.2, E şi RCOR în
cloruri, apă de mare, aburi supraîncălziţi, dar
se formează crăpături.
- Alamele aliate cu Mn, se utilizează la com-
ponente care funcţionează în apă de mare
(capace, corpuri, telescoape, lagăre, elici pen-
tru nave marine şi submarine), roţi dinţate,
conducte sub presiune etc.
· Ni < 6 Þ Măreşte Rm, RUZ, prelucrabilitatea
prin aşchiere şi deformabilitatea şi R COR în
mediul ambiant, apă de mare şi în medii
bac- teriene.
 32
· Pb < 4 (Müntz metal) Þ Măreşte prelucrabili-
tatea prin aşchiere (alamă pentru automate),
deformabilitatea la rece şi cald, dă proprietăţi
antifricţiune şi cu (0.5 ¸ 1.5) Sn se măreşte
RCOR în apă de mare (alame marine).
- Alamele aliate cu Pb, se utilizează pentru
şuruburi, roţi dinţate, piese cu calitate ridica-
tă a suprafeţei componente ale aparatelor de
precizie, piese antifricţiune etc.
Bonzurile
Fig. 3.7. Diagrama de echilibru fazic Cu - Sn (a)
şi variaţia cu conţinutul de Sn a unor
caracteristici mecanice (b).
Aliajul Cu cu Sn, Al, Si, Mn, Pg sau Be are de-
numirea generică de bronz.
A - Bronzurile cu staniu
- Până la 15.8Sn şi 520 0C, mstr este formată din
ss. a, cu reţea CFC, moale şi plastică şi în con-
diţii industriale, prin răcire lentă, ss. a poate con-
ţine max. 12 Sn. La un conţinut superior de Sn
domeniului monofazic a, ca urmare a reacţiei:
s.l. + aCFC ® bCC® aCFC + gCC® aCFC + dCFC
mstr. constă dintr-o matrice a şi eutecticul
puncti-form instabil a + d (Cu31Sn8) care prin
recoacere îndelungată se transformă în a + e
(Cu3Sn).
- În condiţii industriale de răcire, mstr. aliajelor
Cu-Sn constă din ss. a şi, la creşterea conţinutu-
lui de Sn, din a + eutectoidul (a + d). Compusul
definit, d este dur şi fragil astfel că împreună cu
ss. a cresc H, Rm, Rpo.2 dar A, Z, şi K, se mic-
şorează.
- Proprietăţile bronzurilor sunt:
· Capacitate bună de turnare (gazele nu se di-
zolvă, contracţia la solidificare este mică
(0.9 %), fluiditatea este mare, dar au
tendinţă de segregare chimică.
· Bună prelucrabilitate prin eplast. la rece (bronzu-
rile a) şi la cald (bronzurile a + b).
· Insensibilitate la supraîncălzire.
· Sudabile prin brazare sau lipire.
· Proprietăţile mecanice bune se păstrează şi
la temp. scăzute.
· Proprietăţi antifricţiune - bronzurile cu mstr.
a + e(a+ d).
· RCOR atmosferică, în aburi uscaţi şi umezi,
apă dulce şi de mare, gaze uscate şi în
O2,
la temp. normală. Nu au RCOR în apă de
mină cu săruri oxidante, soluţii de
amoniac, gaze cu Cl, Br sau I la temp.
ridicate şi în gaze sulfuroase umede.
· Lovite nu dau scântei şi sunt diamagnetice.
- Influenţa elementelor de aliere:
· P < 0.5 Þ Cresc proprietăţile mecanice, de
turnare, aşchiere şi cele antifricţiune.
· Pb = (1.5 ¸ 4.5) Þ Creşte prelucrabilitatea
prin aşchiere dar peste 0.5 Pb, bronzul nu
se mai poate eplast. la cald.
· Fe < 0.3 Þ Finisează mstr., cresc proprietăţi-
le mecanice şi creşte temp. de
recristalizare.
· Al şi Bi sunt impurităţi pentru că dau mstr. gro-
solană şi micşorează Rm.
- Bronzurile pentru turnare (STAS 197)
- Conţin (10 ¸ 14) Sn, Zn, Pb (“bronzuri roşii”) şi
Ni. Sunt turnate în amestec de formare, cochilă,
centrifugal sau continuu. Având proprietăţi anti-
fricţiune se utilizează pentru cuzineţi, bucşe, bol-
ţuri de piston, roţi şi sectoare melcate, cuplaje,
piuliţe de şurub conducător etc. şi având R COR,
se utili- zează pentru armături, carcase de pom-
pe, statoare sau rotoare, palete de trbină etc.
- Bronzurile deformabile (STAS 93)
- Conţin Sn < 9, Zn, Pb. Au mstr. monofazică
(ss. a) fiind livrate ca table, bare, sârmă pentru
şuru- buri, elemente elastice, plase, armături,
piese din industria chimică, roţi dinţate etc.
B - Bronzurile cu aluminiu (STAS 198 şi
STAS 203)
- Până la 9.4 Al mstr. este formată din ss. a, cu
reţea CFC, moale şi plastică şi dacă Al > 9.4 în
mstr. apare faza b - Cu3Al, cu reţea CC.
La 11.8 Al/565 0C, se desfăşoară reacţia eutec-
toidă b ® e(a + g2), compusul g2 (Cu3Al2) mărind
H, Rm, Rpo.2 dar micşorând A, Z şi K..
- Aliajul se TT prin călire de la (750 ¸ 800) 0C/apă
şi revenire la (400 ¸ 450)0C, când Rm < 900MPa.
Dacă TRev. > 650 0C, creşte A, Z şi K.
Fig. 3.8. Diagrama de echilibru fazic Cu - Al (a)
şi variaţia cu conţinutul de Al a unor
 33
caracteristici mecanice (b).
- Proprietăţile bronzurilor cu Al sunt:
· Proprietăţi mecanice superioare Bz. cu Sn.
· Capacitate bună de turnare (fluiditate mare,
retasură concentrată dar contracţia la
solidifi- care este mare - (1.5 ¸ 2.2) %).
· RCOR în atmosferă, apă dulce şi de mare, acid
carbonic, oxalic, citric, lactic etc. Nu au
RCOR în aburi supraîncălziţi.
· Lipirea se face greu.
· Fe, finisând mstr., măreşte caractristicile me-
canice, stabile şi la temp. scăzute. Ni şi Mn
măresc RCOR. Modificate cu 0.01B sau 0.01Ti,
creşte Rm şi foarte mult, plasticitatea. Bi, S
şi Zn, sunt impurităţi, micşorând proprietăţile
mecanice şi tehnologice.
- Utilizări:
· Fiind cu (40 ¸50)% mai R şi cu 10 % mai uşoa-
re ca bronzurile cu Sn, se utilizează în
con-
strucţii aeronautice.
· Pentru matriţe şi RD, fiind autocălibile.
· În industria navală (elici, bucşe port ax şi etan-
bou, cârme şi armături), fiind rezistente la
ca- vitaţie, având RCOR, ROB şi la crăpare.
· În industria energetică (dispozitive de prinde-
re a electrozilor, port perii la motoare
electrice, co- mutatoare de sarcină etc.),
fiind diamag- netice.
· Pentru piese ale utilajelor chimice şi pertochi-
mice, la fabricarea cocsului, hârtiei etc.
· La instalaţii energetice sau de apă pentru tije,
axe şi panouri pentru vane de reglare a debi-
tului, carcase, armături şi rotoare de pompă,
mecanisme de reglaj etc.
C - Bronzurile cu siliciu
- Până la 6.7 Si / 750 0C, mstr. constă din ss. a
iar peste 6.7Si, se formează compusul definit b
(Cu6Si cu reţea HC). La răcire, b ® [a+d(Cu15Sn4)]
® [a + g(Cu5Si)], compusul definit g fiind dur, mă-
reşte Rm şi H.
- Se utilizează bronzurile cu max. 3Si + Zn (mă-
reşte capacitatea de turnare), Fe (măreşte Rm),
Mg şi Ni (măresc RCOR şi caracteristicile mecani-
ce) Pb, şi Al.
- Bronzurile cu siliciu au caracteristici mecanice
bune şi stabile la temp. scăzute, capacitate bună
de turnare, sunt deformabile la cald şi la rece, au
proprietăţi antifricţiune, sunt sudabile, se lipesc
bine şi sunt diamagnetice.
- Au RCOR în apă dulce şi de mare, în gaze usca-
te (Cl2, Br, F2, HF, SO2, NH3, HCl) şi satisfăcă-
toare în gaze umede şi substanţe bazice.
- Nu au RCOR în ape oxidante de mină, şi substan-
ţe bazice. Pentru ca RCOR să nu se micşoreze,
Fe< 0.3, Pb < 0.01 şi Bi, As, Sb, S şi P < 0.002.
- Aliat cu Ni au Rm < 800MPa astfel că se utili-
zează pentru piese puternic solicitate ale motoa-
relor din aviaţie şi în industria chimică, ca înlocu-
itor al bronzului cu Sn.
D - Bronzurile cu mangan.
- Conţinând (5 ¸ 17) Mn, aflat în soluţie cu Cu,
au: RCOR, A, Z, K şi H, Rm (max. 600 MPa) şi
Rpo.2 ridicate şi constante şi la temp. ridicate.
- Aliate cu Zn, Al şi Ni, cresc în continuare propri-
etăţile mecanice, capacitatea de turnare şi RCOR.
- Se utilizează la piese puternic solicitate meca-
nic şi termic (T< 300 0C) cum ar fi: arcuri, RD, şu-
ruburi, armături, ventile, conducte de aburi etc.
E - Bronzurile cu plumb
- Conţinând Pb < 20 + Sn, Zn şi Ni, au înalte pro-
prietăţi antifricţiune, utilizându-se pentru cuzineţi
de lagăre de alunecare la presiuni specifice mari.
F - Bronzurile cu beriliu
Fig. 3.9. Diagrama
de echilibru fazic
Cu - Be (reprezen-
tare parţială).
- La 2.7 Be şi 866 0C, se formează ss. a care la
răcire îşi micşorează solubilitatea până la 0.16 Be.
- La 6Be şi 605 0C, ss. b se transformă în (a + g²),
g² fiind compusul definit Cu7Be6 cu reţea C.Cpx.
- Bronzul conţine Be < 2.5 şi se TT prin: călire de
la 800 0C/apă + îmbătrânire la (300¸360)0C/(2¸3) h.
- Dacă mstr., formată dintr-o matrice a şi faze se-
cundare g², este eplast. la rece, se realizează carac-
teristici excepţionale de H şi R : Hv < 400, Rm ó
1500 MPa, Rpo.2 ó 1300 MPa, E = 1.3×105
MPa şi KCU ó 143 J/cm2.
- În stare călită (A = 30 ¸ 35 %), se poate prelu-
cra prin eplast. la rece, aşchiere, sudare sau lipire.
- În scopul micşorării conţinutului de Be (de la 2.5
la 1.2) se utilizează Mn (formează MnBe 2), Ni,
Co, Ti, Ag etc. În cazul acestor bronzuri, Al, Si,
Mg, P dar în special Bi, Pb şi Sb, sunt
impurităţi.
- Având caracteristici bune de H, Rm, E, R OB,
RUZ, conductibilitate termică şi electrică şi R COR
în apă dulce şi de mare, aburi, acizi organici,
sulfuric, clorhidric, substanţe alcaline concentra-
te etc., se utilizează sub formă de benzi, platban-
de, table sau bare pentru elemente elastice, pie-
 34
se puternic solicitate, instrumente de precizie,
contactoare şi scule fără scântei utilizate în medii
inflamabile sau explozive.
G - Bronzurile cu crom
- Cr formează cu Cu o ss. a terminală (0.55 Cr
la 1076 0C) din care la răcire se separă o fază b
durificatoare.
- Bronzul conţine (0.5 ¸1.0) Cr şi în stare turnată
are Rm = (200 ¸ 230) MPa, A = (34 ¸ 38) % şi
conductibilitate mare termică şi electrică (r = 35
m/(W×mm2)). În stare călită este moale şi plastic
iar în urma îmbătrânirii (400 ¸ 600 0C/4 h) are 140
HB, Rm ÷ 530 MPa şi conductibilitatea electrică,
r este de 55 m/(W×mm2), similară cu cea a Cu.
- Rezistenţa mecanică ridicată, stabilă până la
400 0C şi conductibilitatea electrică fac ca bron-
zurile cu Cr să fie utilizate în electrotehnică pen-
tru: electrozi de sudură prin rezistenţă electrică,
părţi din conductori şi separatoare electrice soli-
citate dinamic, conductori care lucrează şi ca ele-
mente elastice, colectoare de curent (utilizate
pentru pro- prietăţile de antifrcţiune), piese com-
ponente ale tu- burilor electronice etc. Cu adaos
de Sn, se utili- zează şi ca material antifricţiune
pentru cuzineţii lagărelor care funcţionează la
presiuni de contact mari.
H. Bronzurile cu argint şi cadmiu.
- Similar cu bronzurile cu Be sau Cr, au conducti-
bilitate electrică şi Rm ridicate până la 400 0C.
- Dacă conţin Ag < 1, în stare eplast. la rece au
Rm = (450 ¸ 550) MPa, A = 15 % şi r = 48
m/W×mm2), fiind utilizate (electrozi de sudură prin
rezistenţă şi piese ale maşinilor electrice) până
la 400 0C (cu intermitenţe până la 450 0C).
- Dacă conţin Cd < 1.2 , în stare eplast. la rece au
Rm £ 700 MPa constantă până la 300 0C şi r =
48 m/(W×mm2) utilizându-se pentru contacte de
maşini electrice, electrozi rotativi de sudare, co-
lectori de curent la troleu etc.
Aliajele cupru - nichel
- Cu cu Ni formează o serie izomorfă de sss.
- Principalele aliaje utilizate sunt:
· Melchior. Conţine (18 ¸ 33) Ni, are Rm =
(350 ¸ 500) MPa, A = (25 ¸ 10) % şi RCOR
în apă dulce şi de mare, în soluţii bazice şi
orga- nice, fiind utilizat pentru tuburi
condensoare de nave de mare, în
energetica nucleară, pen- tru monezi, în
mecanica fină, instrumente me- dicale,
tacâmuri etc.
· Alpaca, Neusilber, Maillchort, Argentan etc.
Conţin (55 ¸ 65) Cu, (12 ¸ 18) Ni, restul fiind
Zn. Au Rm = (350 ¸ 700) MPa, A < 38 %, se
eplast. la cald şi la rece prin fasonare, presare,
ştanţare, ambutisare etc. şi au RCOR în soluţii
de săruri, acizi organici etc. Se utilizează la in-
strumente medicale, aparatură telefonică, ar-
mături de apă dulce şi de mare, aburi, în me-
canica fină şi la piese de artă.
· Cunial. Conţine (5 ¸ 15) Ni, (1 ¸ 3) Al, are
Rm = (500 ¸ 700) MPa, A < 7 % este RCOR,
se poate eplast. la cald şi la rece, fiind
utilizat ca aliajul alpaca.
· Copel. Conţine 43 Ni şi (0.1 ¸ 1.0) Mn, are
forţă termo-electro-motoare mare,
utilizându-se pentru termocuple copel -
cromel, cabluri de compensaţie,
reostate, contacte electrice şi instalaţii de
încălzit (T < 600 0C).
· Constantan. Conţine (40¸45) Ni + Co, (1¸2) Mn,
are forţă termo - electro - motoare şi rezistenţă
electrică mari, utilizându-se pentru termocu-
ple, reostate şi instalaţii de încălzit (T< 5000C).
· Manganin. Conţine (4 ¸20)Ni, (10 ¸27)Mn,
are forţă termo - electro - motoare mare,
utili-zându-se pentru termocuple copel -
cromel, cabluri de compensaţie, reostate,
contacte electrice şi instalaţii de încălzit
(T< 600 0C).
3.5. Nichelul şi aliajele sale
3.5.1. Nichelul
- În Tabelul Periodic Ni are A = 58.71, Z= 28, se
găseşte în perioada IV, grupa VIIIB şi are str.
de electroni [Ar]183d84s2.
- De culoare albă strălucitoare, are reţea CFC,
Ttop = 1455 0C, g = 8.9 g/cm3, este feromagnetic
cu TCurie = 3600C, are proprietăţi bune de plastici-
tate şi este RCOR în: atmosferă, apă dulce şi de
mare, soluţii de săruri neutre, alcaline, acizi orga-
nici, acid sulfuric şi fosforic, substanţe alcaline
concentrate şi atmosfere acide uscate.
Caracteristici mecanice
Stare Rpo.2 Rm A E G
[MPa] [MPa] [%] [MPa] [MPa]
Recoaptă 120 400-500 35-40 2×E5 0.73×E5
Deformată --- --- 2-4 idem idem
- Ni formează ss. izomorfe cu Mn, Co, Fe, Si şi
Cu. Cu (0.3 ¸ 0.4) C, se separă intergranular
grafit care micşorează maleabilitatea, S se
dizolvă în Ni ce devine fragil la roşu iar Mg sau
Mn cu S formează sulfuri puţin dăunătoare.
3.4.2. Aliajele de nichel
A - Aliajele Ni - Mn şi Ni - Cr cu proprietăţi
speciale
- Au mstr. monofazică, rezistenţă electrică mare
şi variaţie mică cu temp. şi forţă termo-electro-
motoare mare.
- Sunt deformabile, refractare, au R OX, temp. de
vaporizare mare şi având putere mare de emisie
 35
de electroni, se utilizează în tuburi catodice sub
formă de benzi şi sârmă.
B - Aliajele Ni - Fe cu permeabilitate magnetică
· Aliaje de tip Permalloy (Permalloy, Superm-
alloy Megaperm etc.) conţin (65 ¸ 80) Ni,
(17 ¸ 25) Fe + Mo, V, Mn, Cr, Al, Si, Ti. Au
per- meabilitate magnetică mare şi forţă
coercitivă mică.
· Aliajele Ni-Fe-Al (Alni), Ni-Fe-Al-Co (Alnico) şi
Cu-Ni-Co (Cunico), au magnetizare
remanen- tă şi forţă coercitivă mare
(magneţi perma- nenţi), caracteristici
datorate fazelor pricipita- te dispers de
Ni3Al şi FeAl3.
Aliaje cu proprietăţi speciale
Denumirea Elemente de Utilizări
aliajului aliere [%]
Ni manganos 1 (2.3 ¸3.3) Mn Electrozi de bujii
pentru motoare
Ni manganos 2 (4.6 ¸ 5.4) Mn tractor, auto sau
avioan
Alumel (1.6 ¸2.4) Al Sârmĺ pentru
(0.85 ¸1.5) Si termocuple (cu
(1.8 ¸2.7) Mn cromel)
Cromel 1 (9.0¸10.0) Cr Sârmă pentru
termocuple (cu
Cromel 2 (8.5¸10.0) Cr alumel) Cablu de
compensaţie
C - Aliajele Ni - Fe cu proprietăţi speciale de
dilatare termică
· Invar. Conţine 36 Ni, C < 0.3 şi Fe rest, are
co- eficientul mediu de dilatare lineară, a
= 0 până la T < 100 0C şi se utilizează la
instru- mente de măsură.
· Elinvar. Conţine 36 Ni, (8¸12)Cr, (0.1¸0.3)C
şi Fe rest, are modulele de elasticitate E şi
G constante până la T< 100 0C şi se
utilizează ca elemente elastice la aparate
de pricizie şi ceasornicărie.
· Platinit. Conţine 46 Ni şi Fe rest, are coefi-
cientul mediu de dilatare lineară a, egal cu
cel al sticlei şi se utilizează drept
conductor de traversare a sticlei becurilor
şi tuburilor incandeşcente.
· Kovar. Conţine (20 ¸ 30) Ni, (20 ¸ 40) Co şi
Fe rest şi are coeficientul mediu de dilatare
lineară a = 0 sau negativ.
D. Aliajele nichelului rezistente la acizi
- Conţin C < 0.25 şi sunt aliate cu Mn, Si, Cr,
Cu, Fe, Mo, Ti, W şi Al fiind rezistente la acizi.
· Monel. Conţine Cu şi are RCOR în aer uscat,
apă distilată, acid sulfuric diluat, substanţe
bazice concentrate, acizi organici, gaze
usca- te la temp. obiçnuită şi apă de
mare.
· Monel K. Are Rm mare şi se uilizează pentru
scaune de supape de pompe şi piese în
me- dii corozive (fără S) la T < 315 0C.
· Monel S. Are Rm mare şi se uilizează pentru
scaune de supape şi piese de turbine de
ga- ze solicitate la uzare.
· Inconel. Aliaj Ni-Cr-Fe, se utilizeează pentru
piese care funcţionează în medii
oxidante
(fără S) la T < 815 0C.
· Hestelloy. Aliaj Ni-Fe-Mo, Ni-Cr-Fe-Mo sau
Ni-Si, este recomandat a se utiliza în medii
acide (HCl) şi temp. ridicate. Astfel:
- Hestelloy A - HCl la T < 70 0C, 50 % H2SO4
şi în apă la T < 100 0C.
- Hestelloy B - HCl la T < 100 0C, acizi neoxi-
danţi sau aer la T < 760 0C.
- Hestelloy C - Cl2 umed, hipoclorit, Cl2Cu,
HNO3, acid fosforic, amestec de HCl cu H2SO4,
în mediu oxidant, acid acetic sau formic, în
apă de mare sau aer cu T< 1100 0C.
- Hestelloy D - Turnat în amestec de turnare
sau în cochilă (se prelucrează greu prin aş-
chiere) rezistă în 70% H2SO4.
- Hestelloy F - Turnat sau laminat se utilizea-
ză pentru piese care fincţionează în substan-
ţe bazice sau acizi, în medii oxidante sau
redu-
cătoare.
- Niconel - Aliaj Ni-Mo-Cr-Fe, se utilizează
pentru recipienţi de acid fosforic, azotic, acizi
organici, amestecuri acide şi săruri minerale,
combinaţii de F şi S sau apă de mare.
E. Aliajele pe bază de Ni, refractare, tip Nimonic
- Apărute odată cu tehnica motoarelor reactive,
în anii ’50, conţin C < 0.15, (55 ¸ 80) Ni, (10 ¸
30) Cr + Ti, Al, Mo, W, Nb, Si etc.
- TT constă din încălzire la 1000 0C, răcire în aer
şi îmbătrânire îndelungată la o temp. superioară
celei de funcţionare.
- La temp. normală Rm = (700 ¸1100) MPa, la
800 0C este de ÷ 650 MPa şi la 1000 0C este de
aprox. 140 MPa.
- Se utilizeazĺ la T = (750 ¸ 1100) 0C pentru Rm,
rezistenţa la fluaj, ROB, ROX, la fabricarea tuburi-
lor radiante ale cuptoarelor de TT, la schimbăto-
are de căldură, cuptoare electrice, cutii de car-
burare, matriţe de forjă, extrudare, supape de
evacuare cu regim foarte greu, camere de com-
bustie ale motoarelor Diesel, elemente elastice
cu temp. ridicate de serviciu şi în cazul motoare-
lor reactive pentru ca-merele de ardere, ajutaje,
palete sau discuri.
3.6. Zincul şi aliajele sale
3.6.1. Zincul
 36
- În Tabelul Periodic Zn are A = 65.38, Z= 30,
se găseşte în perioada IV, grupa II B şi are str.
de electroni [Ar]183d104s2.
- De culoare albă cenuşie, are reţea HC,
Ttop = 419.5 0C şi g = 7.13 g/cm3.
- Are proprietăţi foarte bune de turnare, eplast. lipi-
re iar ZnO are stabilitate chimică mare în atmos-
feră şi apă.
- Impurităţi:
Sn < 0.002 şi Cd < 0.5 Þ Dau fragilitate la cald.
Pd < 1 Þ Dă atac chimic.
Fe < 0.01 şi Mg < 1 Þ Au efect dirificator (mic-
şorând eplast.), Fe mărind temp. de recristalizare.
- Zn are proprietăţi excelente de turnare şi eplast.
(130 ¸170) 0C. Prin laminare sau extrudere se
produce tablă, benzi, produse tubulare, sârmă,
elemente galvanice, plăci pentru gravură, foto,
se utilizează pentru zincare la cald, pentru fabri-
carea ZnO şi ca element de aliere a altor metale.
3.5.2. Aliajele de zincului
A. Aliajele Zn - Al
- Aliajele deformabile conţin (1¸ 5) Al şi pentru
turnare, conţin (5 ¸ 55) Al.
- Dat fiind că la 22 Al şi 275 0C se desfăşoară o
transformare eutectoidă, aliajele cu (20 ¸ 25) Al
au Rm ò 300 MPa şi A = 30 %.
- Dacă este TT prin RcO + călire în apă, capătă
proprietăţi de superplasticitate.
B. Aliajele Zn - Cu
- Aliajele deformabile conţin Cu < 8 + Mn, Be, Bi,
Pb, Ag iar cele pentru turnare conţin Cu < 4 + Cd,
Ni, Sb sau Pb.
- Dat fiind solubilitatea mică a Cu (2.68Cu la 424
0
C şi 0.1Cu la 200C), aliajele se durifică prin pre-
cipitarea fazei e (CuZn5) în s.s. termina lă, h.
C. Aliajele Zn - Al - Cu de tip Zamak
- Aliajul conţine 4Al, 1Cu, 0.05Mg, are Rm de
(180 ¸330)MPa şi A = (0.5 ¸7.0)%, se toarnă sub
presiune, în cochile, în amestec de turnare sau
se eplast.
- Neavând RCOR în vapori de apă, acizi sau sub-
stanţe alcaline, se utilizează în industria auto
pentru piese mici, cu formă complexă, cu pereţi
subţiri (min. 0.6 mm) cum ar fi carburatoare, pie-
se de mecanică fină, ştanţe, martiţe şi forme de
presare a maselor plastice, ustensile casnice,
echipamente de birou, armături diverse, jucării
etc. Cu adaosuri de Sn, Pb şi Sb, având propri-
etăţi antifricţiune, se utilizează pentru cuzineţi şi
cu adaosuri de Mg, se utilizează în tipografie.
D. Aliaje diverse
- Zn cu Mn < 1 (tornat), Zn cu Li < 0.5 (eplast.) şi
Zn cu Cd < 40, se utilizează la sudarea prin bra-
zare a aliajelor de Al şi Mg.
3.7. Plumbul, staniul şi aliajele lor
3.7.1. Plumbul
- În Tabelul Periodic Pb are A = 207.2, Z= 82,
se găseşte în perioada VI, grupa IV B şi are str.
de electroni [Xe]54 5s106s26p2.
- De culoare cenuşie, are reţea CFC, T TOP =
327.4 0C şi g = 11.34 g/cm3.
- Are proprietăţi foarte bune de turnare, eplast., de
lubrefiere şi lipire.
- Este RCOR în atmosferă, apă dulce şi de mare,
acid fluorhidric, sulfuric, cromic, acetonă, aceti-
lenă, săruri, hidrocarburi etc.
Caracteristici mecanice
Stare Rpo.2 Rm A Z E
[MPa] [MPa] [%] [%] [MPa]
Recoaptă 50 200 50-70 80 (0.15¸0.17)×E5
- În stare turnată, e prin laminare sau extrudere
sub formă de tablă, folii, produse tubulare sau
sârmă, se utilizează pentru protecţia cablurilor
electrice sau telefonice, pentru acumulatori, ba-
terii electrice, în industria chimică pentru vopse-
le protectoare, muniţii, în petrochimie (tetraetil
de Pb - antidetonator în benzină), garnituri etan-
şe, acoperiri protectoare depuse galvanic sau la
cald, la lestări diverse, pentru distribuţia apei
potabile, înpreună cu cauciuc sau mase plastice
ca material de amor- tizare a vibraţilor, ca fono-
absorbant, de protecţie la radiaţii X sau g, pentru
alierea oţelurilor de automate, în aliaj cu Ag ca
anod la protecţia de coroziune a structurilor de
oţel în apă sărată, iar anumiţi compuşi ai lui au
proprietăţi semiconductoare sau piezoelectrice.
3.7.3. Staniul
- În Tabelul Periodic Sn are A = 118.69, Z= 50,
se găseşte în perioada V, grupa IV B şi are str.
de electroni [Kr]365s25p2.
- Are Ttop = 232 0C, până la 13.2 0C are reţea cu-
bică - Sna (de culoare cenuşie), cu g = 5.76g/cm3
iar peste această temp., are reţea tetragonală -
Snb (de culoare albă), cu g = 7.3 g/cm3. Dilatarea
rea care însoţeşte transformarea de la răcire
Snb ® Sna, duce la dezintegrarea în pulbere.
În condiţii normale, datorită subrăcirii, Snb se
menţine până la - 40 0C.
- Are proprietăţi excelente de turnare, de eplast.
(până la 100 0C pentru că la temp. mai mari de-
vine casant) şi de lipire.
Caracteristici mecanice
Stare Rpo.2 Rm A Z E
[MPa] [MPa] [%] [%] [MPa]
Recoaptă 12 20 80-90 80 0.415×E5
- Are mare RCOR în atmosferă, în apă dulce şi
de mare, abur, lapte, alimente, produse pertolie-
 37
re, săruri neutre, acid butiric dar mai puţin în
acid acetic. RCOR sade foarte mult în acizi tari,
săruri acide, este atacat moderat de acid acetic,
oxalic, lactic, acizi graşi, carbonat de sodiu etc.
- Se utilizează la acoperiri protectoare depuse
galvanic, la cald sau sub formă de folii (G < 0.3
mm), în compuşi chimici, la aliajele sale sau la
alte aliaje.
3.7.3. Aliajele plumbului şi staniului
I - Aliaje antifricţiune de Pb, Sn şi
alte materiale metalice
- Lagărele de alunecare au rolul de a prelua com-
ponenta încărcării elementului mecanic aflat în
mişcare relativă de rotaţie sau translaţie şi com-
ponenta statică, în condiţiile unei reduceri cât
mai mari a forţelor de frecare, de degajare de
căldură etc.
- Încărcarea radială este preluată de suprafaţa
ac- tivă cilindrică, cea axială de este preluată de
su-prafaţa activă axială şi cea radial - axială
este preluată de suprafaţa activă compusă.
- Principalele condiţii de funcţionare a cuplelor
de alunecare în frecare lubrefiată, mixtă sau us-
cată sunt date de:
- viteza relativă a pieselor conjugate;
- valoarea presiunii de contact;
- condiţiile de coroziune;
- condiţiile de lubrefiere;
- condiţiile de contaminare cu particule străine
a suprafeţelor active şi
- duritatea piesei rezemate.
- Alegerea materialelor (prin compromis) trebuie
să satisfacă următoarele cerinţe:
· Rezistenţă maximă la gripare (frecarea creşte
până la încetarea mişcării relative datorită
mi- crosudurilor).
· Capacitate portantă sau rezistenţă la compre-
siusiune ridicată, mai ales la presiuni mari
de contact când şi datorită temp.
materialul este extrudat;
· Deformabilitate suficientă asigurării condiţiilor
de conformabilitate (piesa rezemată fiind
dură, nu se eplast.);
· ROB ridicată mai ales în cazul funcţionării cu
încărcare neuniformă;
· RCOR, cauzată de formarea acizilor la descom-
punerea termică a lubrefiantului, oxidare sau
de produsele de ardere (în cazul motoarelor
termice);
· Conductivitate termică ridicată pentru disipa-
rea căldurii pentru a se evita dilatarea,
elimi- narea lubrefiantului şi gripajul;
· Capacitate ridicată de rodare (preluarea aş-
chiilor desprinse şi a particulelor de impuritate)
fără deteriorarea suprafeţelor active;
· RUZ controlată - datorită preţului de cost de
execuţie şi montaj al piesei rezemate care
de obicei este mult mai mare decât al
cuzinetului;
· Asigurarea frecării lubrefiate şi
· Preţ de cost scăzut.
- Materialele antifricţiune au în general structură
microduplex.
· În cazul presiunilor de contact reduse şi vite-
zelor relative mari, mstr. constă dintr-o
matri- ce moale şi faze secundare dure şi
disperse. În aceste condiţii, se satisfac
condiţiile de an- tigripare, conformabilitate,
capacitate de ro- dare, frecare lubrefiată
(matricea prin uzare devine rezervor de
lubrefiant), capacitate por- tantă şi RUZ
controlată (în funcţie de suprafaţa
însumată a fazelor secundare).
· În cazul presiunilor de contact mari şi viteze
re- lative mici, mstr. constă dintr-o matrice se-
mi dură care asigură capacitatea portantă,
ROB şi RUZ şi faze secundare moi sau de tip
eutectic.
A. Aliajele antifricţiune de Sn şi de Pb, de tip
Babitt sau aliajele albe
I - Aliajul Sn-Sb-Cu conţine (65 ¸ 90) Sn, (5 ¸15)
Sb, (2 ¸ 8) Cu + Fe, As, Bi, Zn şi Al. Matricea
moale (ss. de Sn) conţine faze secundare dure
de SnSb şi Cu6Sn5.
- Se utilizează pentru cuzineţi (G < 0.75 mm pe
oţel sau fontă) cu încărcare uniformă, continuă,
în condiţii de presiuni de contact mici şi viteze re-
lative mari cum este cazul motoarelor cu ardere
internă mici şi mijlocii, ventilatoarelor, pompelor,
mo-toarelor şi generatoarelor de curent electric.
II - Aliajul Pb-Sb-Sn conţine (75¸85)Pb, (10¸15)
Sb, (1¸10) Sn + Cu < 0.5 + As < 1 sau (70¸90)
Pb, (10¸15)Sb, (1¸10)Sn + Cu < 0.5 + As < 1 +
Ca < 0.5 sau Cd < 1.5. Sunt aliaje eutectice
pseudobinare (Pb + SbSn) şi faze secundare
SbSn şi Cu6Sn5.
- Aliajul este mai ieftin ca aliajul de Sn şi se utili-
zează pentru cuzineţi (G < 0.75 mm pe oţel, fon-
tă sau bronz) cu încărcare neuniformă, presiuni
mici de contact şi viteze relative mari pentru
compresoare şi motoare mijlocii şi mari cu arde-
re internă.
B. Aliajele antifricţiune de Zn, de Cd şi Ag
· Aliajul Zn , Al < 30, 1.5 Pb şi 0.5 Fe, înlocu-
ieşte aliajele albe, se utilizează până la
900C dar are tendinţă de gripare şi nu are
RCOR în medii acide sau alcaline.
· Aliajul Cd, Ag < 2, Cu < 2 sau 1.6 Ni, are R OB
superioară aliajelor albe.
· Ag se depune electrolitic (G < 0.2 mm) după
care se prelucrează suprafaţa şi se depune
 38
un strat de Pb şi In sau Pb - Sn, fiint utilizat
la cuzineţii motoarelor de aviaţie.
C. Aliajele antifricţiune de Cu.
- Au rezistenţă mare la presiune de contact şi
viteze relative mici, pentru că matricea este se-
midură iar fazele secundare sunt moi.
· Aliajul cu (20 ¸ 50) Pb şi eventual (1 ¸ 5) Sn
şi (1 ¸ 5) Ag, are mstr. dendriticĺ de Cu
astfel că în funcţie de valoarea presiunii
de contact se opti- mizează conţinutul
său. Cuprul dă re- zistenţă la presiune de
contact, ROB, RUZ, conductivitate termică
iar Pb dă capacitate de antigripare,
lubrefiere, conformabilitate şi rodare. Ne
având RCOR în substanţele acide din
anumite uleiuri, se acoperă cu Ni (G ÷ 50
mm) sau alamă şi un strat de Pb cu (8 ¸
12) Sn. În anumite cazuri, cuzinetul se
execută din pulberi de Cu şi Pb depuse
pe o platban- dă de oţel trecută apoi printr-
un cuptor pentru a se produce
sinterizarea. Se utilizează în condiţii de
funcţionare alternativă sau variabi- lă
pentru cuzineţii cu suport de oţel ai
motoa- relor Diesel de tractor, maşini
agricole, gene- ratoare de curent electric,
startere, motoare de aviaţie şi accesorii
sau în condiţii de încăr- care statică pentru
cuzineţii de remorci, trac- toare, cupe de
transport pământ şi vagoane de mină.
· Aliajul cu (20 ¸ 50) Pb şi (10 ¸ 15) Sn se utili-
zează pentru încărcări mari, viteze relative
mici, în condiţii de lipsă momentană de
lubre- fiant, având capacitate portantă
mărită chiar dacă scad proprietăţile
antifricţiune. Ne având conformabilitate
trebuie prelucrat avansat. Se utilizează la
mecanismele de transmisie ale
locomotivelor, pentru lagărele arborilor
verti- cali ai volanţilor sau de RD sau la
alte piese cu mişcare predominant de
alunecare.
· Bronzul cu (10 ¸ 20) Sn, 1P şi Zn < 5, numit
bronz fosforos împreună cu
· Alama cu Zn < 40, (3 ¸ 8) Al, (2 ¸ 5) Mn, sunt
utilizate când capacitatea portantă este
de primă importanţă. Având rezistenţă la
presiu- ne mare de contact, se utilizează
pentru la-gărele reductoarelor mari, ale
rolelor de spri- jin ale morilor de ciment,
ale materialului ru- lant, poduri mobile sau
pentru sprijinirea plă- cilor de dilatare.
· Bronzul cu Al sau Mn şi P, se utilizează pen-
tru lagăre care funcţionează la sarcini dima-
mice mari (bucşa bielei de la capătul dinspre
piston), pentru piese alunecătoare, pentru cu-
legătoare de curent (trolee) etc. când se utili-
zează şi bornz cu Be sau Cd. Bronzul cu Sn
şi Mn, având RCOR se utilizează pentru lagăre
de pompe, sisteme hidraulice etc. Pentru
condiţii grele de lucru (maşini de dezbătut,
vibratoare, separatoare magnetice etc.), se
utilizează alama (Cu - Zn) aliată cu Si sau
Mn, Al şi Fe.
D. Aliajele antifricţiune de Al.
- Aliajele conţin (5 ¸ 7) Sn, (0.5 ¸ 1.3) Cu, (0.3
¸ 2.0) Si, (0.3 ¸ 1.0) Mg şi Ti, având mstr forma-
tă dintr-o matrice semidură cu faze secundare
disperse de NiAl3 şi încluziuni moi de Sn. Faţă
de aliajele albe sunt mai ieftine, sunt de 2 - 3 ori
ai dure, rezistă la temp. mai ridicate şi având
bună RUZ şi ROB, le înlocuiesc ca şi pe bronzurile
cu Pb şi cu Sn.
- Aliajele moi se utilizează pentru cuzineţi bime-
talici formaţi dintr-o folie de Al şi aliajul antifric-
ţiune depuse pe carcasa de oţel sau dural.
- Aliajele semitari sau tari, neavând conformabi-
litate şi capacitate de rodare, impun realizarea
unor suprafeţe bine prelucrate.
- Aliajele Al-Si sunt recomandate pentru funcţio-
nare în condiţii de încărcare alternantă sau uni-
formă, pentru cuzineţi de motoare cu combusti-
bil lichid sau gazos, compresoare, pompe, mo-
toare şi generatoare electrice etc.
- Aliajele cu Sn < 30 şi Cu < 3, se utilizează cu
bronzul cu Pb pentru cuzineţi bimetalici.
- Aliajele Al-Sb cu matrice semidură şi AlSb înlo-
cuiesc bronzul cu Pb pentru cuzineţi bimetalici
care funcţionează la sarcini mijlocii, în condiţii
bune de lubrefiere.
- Aliajele Al cu 11.7 Si + Cu, Ni, Mn, Mg, Fe,Ti şi
Zn, au mstr. eutectică şi se utilizează pentru lagă-
rele motoarelor cu ardere internă.
E. Aliajele antifricţiune de Zn
- Aliajele conţin Zn, 4 Al, Cu < 1.2, 0.03 Mg sau
0.2 Mn. Ele înlocuiesc aliajele albe şi bronzul cu
Pb. Cu toate că au tendinţă de gripare în contact
tact cu materialele feroase, au coeficientul de
frecare mai scăzut şi comportare bună la ulei.
Cu Al < 10, se utilizează pentru lagărele maşini-
lor unelte, având proprietăţi intermediare aliaje-
lor albe şi bronzurilor.
F. Fonte antifricţiune
- Sunt destinate lagărelor care funcţionează la
pre- siuni de contact foarte mari şi viteze relative
reduse.
- Sunt fonte hipoeutectice nealiate sau aliate cu
Cr, Ni, Cu, Ti, Si (perlitice), cu Mn, Al (austeniti-
ce) sau perlito - feritice (Fgn, Fm) şi care conţin
grafit dispers, uniform distribuit şi steadit.
- Se utilizează la lagăre, cuzineţi sau bucşe de
ma- şini agricole, bucşe pentru sertare, cuzineţi
 39
pentru vagoane de marfă şi aliate cu Ni, pentru a
avea stabilitate la coroziune, la construcţia
aparatelor chimice.
II - Aliajele pentru lipire
- Caracteristicili materialelor pentru lipire sunt:
· Temp. lor de topire (TTOP) este inferioară TTOP
a materialului de bază,
· Capacitate mare de umectare a materialului
de bază şi
· Formează prin difuzie în materialul de bază,
o zonă aliată, de grosime minimă.
- Dacă TTOP a materialului de aport este mai mi-
că de 4500C, se numeşte aliaj moale şi pocede-
ul se numeşte lipire moale, iar dacă TTOP este
mai mare de 450 0C, se numeşte aliaj tare şi
procedeul se numeşte lipire tare sau brazare.
Aliaje moi
Fig.3.10.Diagrama
de echilibru fazic
Pb - Sn.
- Aliajele Pb-Sn conţin (2 ¸ 90) Sn, şi sau nu
Sb < 3 (care formând SbSn, măresc H şi R) sau
numai Pb sau Sn.
- Având rol de etanşare (Rm < 70 MPa) şi de
continuitate electrică, aliajele se utilizează în tini-
chigerie pentru lipirea tablei, la fabricarea radia-
toarelor şi la ajustarea caroseriilor auto, la echi-
pamente casni-ce, în industria alimentară la lipi-
rea cutiilor de con- serve, a vaselor alimentare,
a ambalajelor, la cositorire, la lipirea tablei de
Cu, alamă, Zn etc., la lipirea sârmei zincate, a
manşoanelor de Pb ale cablurilor electrice sau
telefonice, în electrotehnică şi electronică la lipi-
rea conductorilor, a circuitelor integrate etc.
· Aliajele de lipit pe bază de Pb sau Sn au TTOP
de max. 183 0C - aliaje uşor fuzibile.
· Aliajele de Zn-Sn-Cd, Sn-Zn şi Cd-Zn, conţin
(35 ¸ 70) Zn, (17 ¸ 65) Sn, (24 ¸ 83) Cd
+Al sau Ag şi se utilizează la lipirea Al şi a
aliaje- lor sale dat fiind că Zn şi Cd
difuzează în el.
· Aliajele de Cd -Zn conţin 40Zn şi se utilizează
la lipirea Al - Al sau Al - oţel (având RCOR
bună).
Aliaje tari (pentru brazare) (STAS 204 şi
STAS 8971).
- Conferă R şi RCOR bune şi se utilizează în spe-
cial la lipirea Cu, Ag, Au şi Al.
· Cu sau Cu + Zn < 50 + Si < 3, se utilizează la
brazarea oţelului, fontei, alamei, bronzului, Ni.
Pentru a se mării Rm şi RCOR, se adaogă
(8¸11) Ni.
· Cu + 8 P, se utilizează la brazarea Cu fără
fondanţi.
· Al + Si <12 sau Zn + Al < 30, se utilizează la
brazarea Al sau a aliajelor sale.
· Aliajele Ag au temp. max. de lucru de 250 0C,
capacitate bună de umectare, Rm şi R COR
mari.
Se utilizează aliajele de Al + Si < 12 şi Al - Cu,
cu (0.5 ¸12) Ag, max. (20 ¸ 50) Ag + Zn, Cd şi
Mn sau Ni (care măreşte capacitatea de umec-
tare a oţelurilor aliate) în electrotehnică pentru
lipituri mici ale pieselor de Cu, aliaje de Cu, Ni
şi aliaze de Ni, Ag, oţel inoxidabil şi metale du-
re. Pentru Rm riđicată, se utilizează şi Ag +
20 Pd + 5 Mn.
· Aliajul de Au +10Cu + Cd şi aliajul Au-Cu-Zn
se utilizează pentru lipirea componentelor
e- lectronice, iar pentru lipirea W se
utilizează Pt.
III Aliaje uşor fuzibile
- Aliajele uşor fuzibile sunt aliaje binare, ternare
sau complexe de Bi (TTOP = 2710C), Pb, Sn, Cd
(TTOP = 3210C), In (TTOP = 156.40C) sau alte metale.
- Fiind aliaje eutectice, au T TOP mult inferioară
metalului pur.
- Bi şi Sb îşi măresc volumul la solidificare şi la
îmbătrânire. Astfel la solidificare, dacă Bi < 48 se
produce contracţie, între 48 şi 55 Bi volumul nu
variază, iar la Bi > 55, se produce dilatare.
Aliajele Bi + (33 ¸ 66) Pb îşi măresc volumul în
timp datorită îmbătrânirii.
- Având R redusă şi deformare de fluaj la temp.
normală, aliajele uşor fuzibile nu pot fi solicitate
mecanic în funcţionare.
- Utilizări: ancorarea cablurilor, barelor sau a pie-
selor tubulare, lipituri ceramică - metal, fixarea
sticlei optice, în mecanică fină şi radiotehnică,
ansamble de ştanţare şi matriţare, la turnarea,
presarea sau duplicarea maselor plastice, în
compozitele cu fibre de sticlă (cu rol de matrice),
aliaje dentare pentru mulaje, capsularea compo-
nentelor electronice din aviaţie, siguranţe etectri-
ce fuzibile, mediu de acumulare şi transfer ter-
mic, etanşări şi aliaje de umplere la îndoirea pro-
duselor tubulare, sprinclere, aparate de alarmă
şi detectarea incendiilor, la fixarea probelor me-
talografice etc.
IV Aliaje tipografice (STAS 672)
- Aliajel tipografice sunt aliaje ale Pb cu Sb, Sn,
Cu şi As, fiind utilizate la turnarea formelor de ti-
par, a literelor şi altor semne tipografice, pentru
stereotipie şi maşini de cules.
- Sb (max. 30) şi Sn (max. 10) măresc H, Rm şi
 40
micşorează TTOP şi contracţia de la solidificare.
- Sn măreşte fluiditatea astfel că aliajul se utili-
zează pentru turnarea caracterelor mici.
- Cu măreşte H şi împiedică segregaţia.
- As înlocuieşte Sn şi măreşte H şi Rm.
3.8. Titanul aliajele de titan
3.8.1. Titanul
- În Tabelul Periodic Ti are A = 47.9, Z= 22,
se găseşte în perioada VI, grupa IV A şi are str.
de electroni [Ar]18 3d24s2.
- De culoare alb cenuşie, Tia până la 883 0C are
reţea HC, Tib are reţea CVC, TTOP = 1674 0C şi
g = 4.54 g/cm3.
- Fiind element de tranziţie, Ti are o metalurgie
amplă. Prin aliere şi TT, Ti capătă o rezistenţă
specifică (Rm/g ) superioară oţelului, are tenaci-
tate bună la temp. normală şi criogenică, are
rezistenţă la fluaj până la 550 0C şi RCOR (for-
mând o peliculă de oxid) în aer, apă dulce şi de
mare (superioară oţelurilor inoxidabile), în acid
azotic, acizi organici, cloruri umede şi alcalii
diluate.
Caracteristici mecanice
Stare Rpo.2 Rm A Z E în ss. b metastabilă. Prin aliere cu elemente be-
[MPa] [MPa] [%] [%] [MPa]
Recoaptă 130 320 62-70 80-85 1.125×E5
- Se prelucrează prin eplast., TT şi îmbinare prin
sudare.
- Dezavantajele Ti sunt:
· Având reactivitate mare cu substanţele în
contact (O2, N2, H2, şi C) la temp. ridicate,
se- mifa- bricatele de calitate se fabrică în
condi- ţii riguroase de lucru (în vid sau în
Ar).
· Prelucrabilitatea prin eplast rece este modestă.
· RCOR în gaze uscate de Cl, acid fosforic, clor-
hidric, sulfuric şi oxalic este mică.
· Preţul de cost este mare.
- Utilizări: industria aerospaţială, navală, militară,
nucleeară şi chimică sub formă de tablă, bare,
profile, produse tubulare, sârmă şi forjate atunci
când RCOR este principala condiţie de utilizare.
3.8.2. Aliajele de titan
Fig. 3.10. Diagrama de echilibru fazic a titanului
cu elemente alfagene (a), betagene (b), betage-
ne şi cu reacţie eutectoidă (c) şi cu solubilitate
nelimi tată în ambele forme alotropice (d).
- Ti se aliază cu:
· Elemente alfagene: Al, Ga, Ge, C, O şi N.
· Elemente betagene: Mo, V, Ta şi Nb.
· Elemente betagene cu reacţie eutectoidă:
Mn, Fe, Cr, Co, Ni, Cu şi Si.
· Elemente cu solubilitate nelimitată: Sn şi Zr.
- Elementele de aliere se grupează în:
I - EA. alfagene (ridică temp. de trans. a ® b)
şi
II - EA. betagene (coboară temp. de trans. a ®b)
- EA. betagene (coboară temp. de trans. a ® b
şi dau o reacţie eutectoidă.
- Sn şi Zr, sunt utilizate ca EA. cu rol durificator.
- Ss. a are morfologie echiaxă, alungită (eplast.)
sau aciculară (formată prin germinare şi creştere
pe anumite plane b în condiţii de răcire în aer
când mstr. este de tip Widmanst„tten).
- Ss.b prin răcire rapidă sau indus prin eplast. se
trans. martensitic în ss. suprasaturată a‘ instabi-
lă, aciculară şi b reziduală.
- Microstr. bifazică (a + b) răcită rapid se trans.
tagene trebuie să se asigure ca MS < Tnormală.
- Prin îmbătrânirea martensitei a‘ sau a ss. meta-
stabile b, se formează o mstr. de echilibru (a + b).
Ss.b se trans. în (b + w), w fiind fază de tranziţie.
Apoi, după îmbătrânire îndelungată se formează
mstr. (b + a).
- În funcţie de mstr. aliajele de Ti se împart în:
· Clasa aliajelor cu mstr. a aliate cu Al şi adao-
suri de EA stabilizatoare de b.
· Clasa aliajelor cu mstr. (a + b).
· Clasa aliajelor cu mstr. b aliate cu EA betage-
ne şi adaosuri stabilizatoare de a.
Fig. 3.12.Diagrama
de echilibru fazic
Al - Ti.
I - Clasa aliajelor cu mstr. a
- Sunt aliaje ternare cu Al < 18 + Sn, Zr, Nb, Mo,
V sau Ta şi, cu excepţia Al, EA durifică ss. a.
Astfel:
Rm < 1600 MPa, Rpo.2 < 1200 MPa, A = (10 ¸
¸18)%, Tmax. de utilizare este de (600 ¸ 650) 0C
şi RCOR în atmosferă se păstrează până la 1100
 41
0
C. Sunt forjabile, nu se fragilizează la TT şi sunt
sudabile. Peste 6 Al, eplast. este dificilă. ACRONIMELE UTILIZATE ÎN TEXT
II - Clasa aliajelor cu mstr. (a + b)
- Conţin Al < 18 + V, Mn, Co, Cr, Mo, V sau Fe. 1/ MM = material metalic;
Au Rm superioară tuturor aliajelor de Ti şi se 2/ Fc, Fgn, Fm, Fa, Fr,= fontă cenuşie, nodu-
prelucrează prin forjare, matriţare sau laminare, lară, maleabilă, rez. la uzare şi refractară;
mai bine ca aliajele a sau b. TT constă din călirea 3/ mstr. = microstructură;
4/ F, P = ferită (feritică), perlită (perlitică);
ss. b, urmată de înbătrânire, când precipită dis-
5/ G = grosime;
pers a. Tendinţa de fragilizare la TT şi sudabili-
6/ TT = tratament termic;
tatea sunt inferioare ss. a.
7/ ÎMB = TT de îmbunătăţire;
II - Clasa aliajelor cu mstr. b
8/ CCh. = compoziţie chimică;
- Conţin Al < 13 + Cr < 11, 13 V şi 5 Fe. În lipsa
9/ z.int.(ext.) = zona interioară (exterioară.) a
Al conţin 30 Mo. Sunt sudabile şi se TT prin căli-
secţiunii transversale;
rea ss. b urmată de înbătrânire, când precipită 10/ RcN = TT de recoacere de normalizare;
dis- pers a şi TiCr2. Se realizează Rm < 1500 11/ EM = element mecanic;
MPa dar A < 5 %. La temp. scăzute, creşte Rm, 12/ O. = oţel;
A scade dar rămâne la valori utilizabile (A la - 13/ EA = elemente de aliere;
250 0C este de 12 % pentru Ti + 6 Al + 4 V). 14/ RcO = TT de recoacere obişnuită;
- Aliajele de Ti, având rezistenţa specifică maxi- 15/ e (eplast.) = deformare, deformaţie (plastică);
mă tuturor MM (max. 350 MPa×g×cm-3), se utili- 16/ ss i(s) = sol. sol. interstiţială (de substituţie);
zează (90% din producţie) la fabricarea avioane- 17/ Temp. = temperatura;
lor super- sonice şi navelor spaţiale pentru bor- 18/ Cb. = carbură;
durile de atac ale aripilor, stabilizatorului şi conu- 19/ Trans.= transformare de fază în stare solidă;
lui de atac (în zone la care T< 500 0C), pentru 20/ A = austenită;
structura de rezistenţă (lonjeroane, nervuri şi ele- 21/ J = călibilitate;
mente de rigidizare), pentru trenul de aterizare, 22/ M(MRv) = martensită (martensită de revenire);
amortizoare, clapete, bolţuri, capota motorului, 23/ T(TRv) = troostită (troostită de revenire);
pentru rachete (rezervor de combustibil liche- 24/ SMS = structură metalică sudată;
fiat) etc. 25/ R = rezistenţă mecanică;
- Având RCOR mare, se utilizează în industria pe- 26/ K = tenacitate la rupere;
trochimică (de extragere şi prelucrarea ţiţeiului), 27/ Sdb. = sudabilitate;
industria chimică, navală, alimentară etc. 28/ Dn (St) = solicitare dinamică (statică);
- Refractaritatea şi rezistenţa la fluaj mari, fac să 29/ SM = structuri mecanice;
se utilizeze în industria energetică pentru palete 30/ RCOR = rezistenţă la coroziune;
şi discuri de turbine cu abur şi gaz. 31/ RUZ = rezistenţă la uzare;
32/ TDF = temp. de tranziţie ductil - fragil;
33/ RvJ(M,Î) = TT de revenire joasă, meie, înaltă;
34/ EM = element mecanic;
35/ ROB = rezistenţa la oboseală [MPa];
36/ OL = oţel de uz general;
37/ CS = TT de călire supefficiala;
38/ TTch = tratament termochimic;
39/ Crb. = TTch. de carburare;
40/ Ntr. = TTch. de nitrurare;
41/ Trn. = ternare;
42/ AUT = oţel cu bună aşchiabilitate;
43/ RD = roată dinţată;
44/ CrdN. = TTCh. de carbonitrurare;
45/ CM = TT de călire martensitică;
46/ d = adâncime [mm] de difuzie sau călire;
47/ Avj. (DvJ.) = avantaj (dezavantaj);
48/ OSC = O. carbon pentru prelucrare la rece;
49/ ROX = Rezistenţă la oxidare;
50/ CPS = TT de călire de punere în soluţie;
51/ Mgn. = magnetic;
 42

de unităţi de măsură
Denumire Unitatea de Simbol
măsurĺ
1 2 3
masă kilogram kg
gram g
tonă t
lungime metru m
milimetru mm
timp secundă s, ¢¢
minut min, ¢
oră h
temperatură kelvin K
0
grad Celsius C
catitate de mol mol
substanţă kilomol kmol
arie metru pătrat m2
milimetru pătrat mm2
volum metru cub m3
milimetru cub mm3
densitate kg/metru cub kg/m3
g/centimetru cub g/cm3
frecvenţă hertz HZ=1×s-1
forţă newton N
kilonewton kN
meganewton MN
presiune, newton/m.pătrat N/m2
tensiune meganewton/ MN/m2
m.pătrat GN/m2
mecanică giganewton/m.pătrat 1Pa =
pascal 1N/m2
1MPa =
megapascal MN/m2
1bar =
bar 0.1MPa
energie, lucru joule 1J =
mecanic, canti- 1N×m
tate de căldură
capacitate ter- joule / (kg×kelvin) J/(kg×K)
mică masică
putere, flux watt 1W =
energetic 1J/s
intensitate de amper A
curent electric
potenţial, ten- volt 1V =
siune electrică W/A
cantitate, sarci- coulomb 1C =
nă electrică 1A×s
rezistenţă ohm 1W =
electrică 1V/A
conductanţă siemens 1S =
electrică 1A/V

Sistemul internaţional 1 2 3
 43

fluxul weber 1Wb =

magnetic 1V×s
densitate de tesla 1T=
flux magnetic 1Wb×m-2
inductanţă henry 1H =
1Wb×A
flux luminos lumen 1 lm =
1cd.sr
iluminare lux 1 lx =
luminoasă 1lm×m2

Valori ale diverselor

constante fizice
Denumire Valoarea UM
Nr. lui Avogadro 6.022×E23 at×mol-1
Cta. Faraday 96.487 C×g-1(gr.echiv)
Sarcina electronului (elc) -1.60×E-19 C
Viteza luminii (în vid) 2.998×E8 m×s-1
Masa atomului de 12C 1.9926×E-23 g
Masa de repaos electron 9.1096×E-28 g
Masa de repaos proton 1.6726×E-24 g
Cta. Planck, h 6.6234×E-34 J×s
Cta. Boltzmann, k 1.3807×E-23 J×K-1
Cta. molară Boltzmann, R 8.31441 J×mol-1×K-1
Cta. molară Boltzmann, R 1.98719 cal×mol-1×K-1
Acceleraţia gravitaţională 9.781 m×s-2
Volumul gazului (STP) 22.4 litru×mol-1
Parametrul reţelei (tipic) ~ 0.35 nm
Vectorul Burgers (tipic) ~ 0.25 nm

Multipli şi submultipli zecimali

ai unităţilor S.I.

Facto- Pre- Sim- Facto- Pre- Sim-

rul de fixul bolul rul de fixul bolul
multi- multi-
plicare plicare
1018 exa E 10-1 deci d
1015 peta P 10-2 centi c
1012 tera T 10-3 mili m
109 giga G 10-6 micro m
106 mega M 10-9 nano n
103 kilo k 10-12 pico p
102 hecto h 10-15 femto f
101 deca da 10-18 atto a
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA UTILAJ TEHNOLOGIC
Catedra TEHNOLOGIE MECANICĂ ŞI ORGANE DE MAŞINI

MATERIALE INGINEREŞTI
Prof. Dr. Ing. Tudor - Andrei Muţiu

Bucureşti
1999

CUPRINS
 Pagina
Cap.1. INTRODUCERE _____________ 1

Cap. 2. MATERIALE METALICE FEROASE _ ____________ 1

2.1. Fonte _____________ 1
2.2. Oţeluri _ _____________ 3
2.2.1. Clasificarea oţelurilor ______________ 3
2.2.2. Elemente de teoria alierii oţelurilor _____________ 3
2.2.3. Oţeluri petru structuri metalice _____________ 5
2.2.4. Oţeluri petru structuri mecanice _____________ 8
2.2.5. Oţeluri petru scule _____________ 14
2.2.6. Oţeluri cu proprietăţi speciale _____________ 18

Cap. 3. MATERIALE METALICE NEFEROASE _____________ 27

3. 1. Generalităţi _____________ 27
3.2. Aluminiul şi aliajele sale _____________ 27
3.2.1. Aluminiul _____________ 27
3.2.2. Aliajele aluminiului _____________ 28
3.3. Magneziul şi aliajele sale _____________ 29
3.3.1. Magneziul _____________ 29
3.3.2 Aliajele magneziului _____________ 29
3.4. Cuprul şi aliajele sale _____________ 30
3.4.1. Cuprul _____________ 30
3.4.2. Aliajele cuprului _____________ 30
3.5. Nichelul şi aliajele sale _____________ 34
3.5.1. Nichelul _____________ 34
3.4.2. Aliajele de nichel _____________ 34
3.6. Zincul şi aliajele sale _____________ 35
3.6.1. Zincul _____________ 35
3.6.2 Aliajele zincului _____________ 35
3.7. Plumbul, staniul şi aliajele lor _____________ 36
3.7.1. Plumbul _____________ 36
3.7.2. Staniul _____________ 36
3.7.3. Aliajele plumbului şi staniului _____________ 36
3.8. Titanul şi aliajele de titan _____________ 39
3.8.1. Titanul _____________ 39
3.8.2. Aliajele de titan _____________ 39
Anexe _____________ 42