ACADEMIA ”ȘTEFAN CEL MARE” A MAI

Facultatea Drept

FILOSOFIA ROMÂNĂ DIN EPOCA MODERNĂ: V.CONTA,

T.MAIORESCU Ş.A.

Referat
la Filosofia dreptului
a studentului , gr.DFRB211
Ceapa Constantin
Consultant ştiinţific: Simion Roşca,
doctor în filosofie, profesor
universitar interimar

Chişinău 2021
 Plan

Introducere...........................................................................................................pag.3

1. ………………………….......................................................................................pag.4

2. ...............................................................................................................................pag.9

3. ...............................................................................................................................pag.15

Concluzie.............................................................................................................pag.19

Bibliografie..........................................................................................................pag.20
 Introducere.

Filosofia (din greaca antică: φιλοσοφία, philosophia, „iubire de înțelepciune”)[1][2]

[3], sau filozofia, este studiul întrebărilor generale și fundamentale, precum cele
despre existență, cunoaștere, valori, rațiune, minte și limbaj.[4][5] Astfel de întrebări
sunt adesea puse ca probleme [6][7] care trebuie studiate sau rezolvate. Termenul a
fost inventat probabil de Pitagora (c. 570 - 495 î.Hr.). Metodele filosofice includ
interogarea, discuția critică, argumentul rațional și prezentarea sistematică.[8] Din
punct de vedere istoric, filosofia cuprindea toate grupurile de cunoștințe și un
practicant era cunoscut ca filosof.[9] De pe vremea filosofului grec Aristotel până în
secolul al XIX-lea, „filosofia naturală” cuprindea astronomie, medicină și fizică.[10]
De exemplu, Principiile matematice ale filosofiei naturale din 1687 a lui Newton a
devenit ulterior clasificată drept carte de fizică.

În secolul al XIX-lea, dezvoltarea universităților moderne de cercetare a condus

filosofia academică și alte discipline la profesionalizare și specializare.[11][12] De
atunci, diferite domenii de cercetare care au făcut tradițional parte din filosofie au
devenit discipline academice separate, cum ar fi psihologia, sociologia, lingvistica și
economia.

Astăzi, subdomeniile majore ale filosofiei academice includ metafizica, care se

preocupă de natura fundamentală a existenței și a realității; epistemologia, care
studiază natura cunoașterii și a credinței; etica, care se referă la valoarea morală; și
logica, care studiază regulile inferenței ce permit deducerea concluziilor din premise
adevărate.[13][14] Alte subdomenii notabile includ: filosofia științei, filosofia
politică, estetică, filosofia limbajului și filosofia minții.
Epoca modernă

Filosofia modernă timpurie din lumea occidentală începe cu gânditori precum

Thomas Hobbes și René Descartes (1596–1650).[18] În urma ascensiunii științelor
naturii, filosofia modernă s-a preocupat de dezvoltarea unei fundații laice și raționale
pentru cunoaștere și s-a îndepărtat de structurile tradiționale de autoritate precum
religia, gândirea scolastică și Biserica. Printre filosofii moderni majori se numără:
Spinoza, Leibniz, Locke, Berkeley, Hume și Kant.[i][ii][iii]

Filosofia secolului al XIX-lea (uneori numită filosofie modernă târzie) a fost

influențată de mișcarea mai largă din secolul al XVIII-lea numită „Iluminism” și
include figuri precum Hegel, o figură cheie în idealismul german, Kierkegaard, care a
dezvoltat bazele existențialismului, Nietzsche, un renumit anti-creștin, John Stuart
Mill, care a promovat utilitarismul și Karl Marx, care a dezvoltat bazele
comunismului

În secolul al XX-lea a avut loc despărțirea între filosofia analitică și filosofia

continentală și s-au dezvoltat tendințele filosofice precum fenomenologia,
existențialismul, pozitivismul logic, pragmatismul și turnura lingvistică (vezi
Filosofia contemporană).

-Prin expresia filosofie românească se desemnează atât filosofia scrisă în România

sau de români, cât și o concepție despre lume, viață, gastronomie, folclor, arhitectură,
alte trăsături lingvistice și culturale, izvorând direct din sânul poporului român - un
Weltanschauung românesc.
Pag. 4

1. Prima întrebare.

……………………………………………………………………………………
 Pag. 9

2. Întrebare.

…………………………………………………………..………………………….……….
 Pag.15

3. Întrebare.

………………………………………………………………………………………………….
Pag. 19

Concluzii.

………………………………………………………………………………
 Volumul referatului - 18-20 pagini
Pag. 20

Model de scriere a bibliografiei.

Biblografia.
Bagdasar N., Bogdan V., Narly C. Antologie filosofică. Bucureşti, Ed. Uniunii Scriitorilor, 1996.
Filosofia. Bucureşti, ASE, 1995.
Filosofie şi antropologie: problema destinului omenesc // În : Vergez, Andre; Huisman, Denis, Curs de
filosofie [S. l.], Humanitas, 1995.
Istoria şi filosofia culturii. Manual, coord. G.Socolov şi S.Roşca, Chişinău, 1998.
Macoviciuc V. Filosofie. Bucureşti, ASE, 2002.
Puha E. Introducere în filosofie. Iaşi, Ed. fondaţiei „Chemare”, 1993.
L.Dergaciov, P.Rumleanschi, L.Roşca, Filosofia, Chişinău, 2002.
L.Roşca. Filosofia. Ghidul afacerii de succes. Chişinău, 2013.
Savu D-V. Introducere în filosofie. Bucureşti, Ed. ASE, 2004.

www.maxpedia.ro/educatie1/multiculturalism.php, vizualizat la 22.09.2013.

www.ro.scribd.com/doc/52865230/com-interculturala, vizualizat la 20.09.2013.
www.enymaryge.wordpress.com/category/uniategorized/, vizualizat la 20.09.2013.
www.documentareonline.ro /…/Sample_XXVHhCB215YP441PNiyX6Ys.pd... , vizualizat la
20.03.2013

În felul acesta se scrie bilbliografia.

Mai întâi cărţile, după alfabet, după care, adresele electronice din net.
Anume aşa cum este arătat mai sus şi nici de cum altfel, căci aceste cerințe
sunt şi la Tezele de licenţă.
----------------------------------------------------------