Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Funcţiile
Managementului
1
Artîșcenco Sergiu
Funcţiile managementului
În teoria modernă a
managementului, managementul este
definit ca proces de planificare,
organizare, motivare si control
necesar formularii si atingerii
scopurilor organizatiei. Efectuat în
procesul de muncă managerială
anumite acţiunile manageriale pentru
rezolvarea unor probleme specifice
din organizaţie se numesc funcţii manageriale. Tradus din latină, „funcție” înseamnă
performanță, activitate, datorie.
Teoria modernă a managementului prezintă diverse clasificarea funcţiilor de conducere.
Alocați funcții precum prognoză, planificare, organizare, reglementare, coordonare, contabilitate,
analiză, control, motivare. Cu toate acestea, cel mai mult se crede că principalele funcții ale
managementului sunt cinci grupe: previziunea, organizare, antrenarea, control și coordonare
Acestea sunt așa-numitele funcții de control generale, universale, care reflectă conținutul
procesului de management și sunt caracteristice oricărei organizații, indiferent de specializarea
activităților sale, caracteristicile de producție.
2
Artîșcenco Sergiu
Stabilirea scopurilor si obiectivelor organizatiei;
Dezvoltarea de strategii, programe și planuri pentru atingerea obiectivelor;
Determinarea resurselor necesare si repartizarea acestora in functie de teluri si obiective;
Aducerea de planuri tuturor interpreţilor responsabili pentru ai implementare.
Procesul de planificare face posibilă o articulare mai clară obiectivele organizației și folosiți un
scor activități de asigurare a consecvenței în activitatea departamentelor, stimularea activității de
muncă a salariaților la întreprindere, monitorizarea rezultatelor.
3
Artîșcenco Sergiu
schimbări, progres științific și tehnologic, valori comune întregii organizații. Această muncă
se reduce la lucrul cu personalul, dezvoltarea gândirii strategice și economice în mintea
managerilor, sprijin pentru angajații unui depozit antreprenorial predispus la creativitate,
inovație, risc și responsabilitate.
Principiile de bază ale organizării activităților de management sunt:
Funcție de motivație(antrenare).
Motivația este o activitate de management care urmărește să energizeze oamenii care
lucrează într-o organizație și să îi încurajeze să lucreze eficient pentru a atinge obiectivele sau
misiunea planificată. Implementarea funcției de motivare sta la baza construirii unui mecanism
de management si a obținerii unui rezultat de succes, stimulat de interesul personal al
angajatului.
Procesul de motivare include trei etape principale:
4
Artîșcenco Sergiu
Identificarea nevoilor nesatisfăcute ale angajaților;
Formularea obiectivelor care vizează satisfacerea nevoilor identificate;
Planificarea acțiunilor pentru creșterea motivației pentru muncă.
Acțiunile de implementare a funcției de motivare includ organizarea unui sistem de stimulente
materiale și morale, îmbogățirea conținutului muncii și crearea condițiilor pentru manifestarea
potențialului creativ al angajaților și autodezvoltarea acestora. Managerii ar trebui influențează
constant astfel de factori ai muncii eficiente a colectivului de muncă, ca implicarea unui angajat
în managementul organizației, creșterea importanței rolului său, evaluarea în timp util rezultate,
diversitatea muncii în ceea ce privește conținutul, creșterea și extinderea calificările profesionale
ale angajaților, satisfacția acestora din rezultatele obținute, responsabilitate sporita, posibilitatea
manifestare de inițiativă și autocontrol etc.
O altă definiție a motivării conchide, că motivarea este modalitatea prin care se integrează
satisfacerea necesităților și intereselor individuale ale salariaților cu realizarea obiectivelor
întreprinderii. Sau, conform afirmației lui Dwight Eisenhower:
“Motivarea este arta de a face oamenii să facă ceea ce vrei tu, pentru că ei doresc să o facă”.
Funcția de control.
Controlul este o activitate de management, a cărei sarcină este evaluarea și contabilizarea
cantitativă și calitativă a rezultatelor muncii organizației. Controlul înseamnă proces
măsurarea (compararea) rezultatelor efective obținute cu indicatorii de performanță planificați ai
organizației.
Principalele instrumente pentru această funcție sunt monitorizarea, verificarea calității muncii
tuturor serviciilor întreprinderii, contabilizarea și analiza eficienței activităților de producție,
economice și financiare ale întreprinderii.
Există trei tipuri de control în management:
Control preliminar - realizat în etapa de planificare activități până la executarea imediată
a sarcinii și constă în analiza activităților planificate (indicatori) și de asemenea,
identificarea variantei optime de dezvoltare a organizației, ținând cont de starea mediului
extern;
Control curent - se realizează în procesul de îndeplinire a unei sarcini sau a unui plan și
constă în detectarea în timp util a abaterilor de la indicatorii planificați pentru a
5
Artîșcenco Sergiu
eliminarea la timp. Controlul curent este de obicei efectuat de o unitate specială
subordonată conducerii organizației.;
Control final - bazat pe o analiză a rezultatelor obținute pe baza rezultatelor muncii
pentru o anumită perioadă de raportare și oferă baza pentru următoarea etapă de
planificare a activităților organizației pentru viitor și oferă, de asemenea, informații
pentru utilizarea sistemului de stimulente materiale pentru angajați pe baza rezultatelor
finale ale muncii.
Funcția de coordonare
Funcția de coordonare mai este numită și funcția de personal. Coordonarea poate fi definită
ca o activitate conștientă cu scopul de a dobândi armonie și unitate de efort în urmărirea unui
obiectiv împărtășit într-o organizație sau comun mai multor organizații, ori coordonarea constă
în ansamblul proceselor prin care se sincronizează activitățile și eforturile individuale ale
membrilor, astfel ca ele să contribuie le realizarea eficientă a obiectivelor organizației.
Coordonarea include de asemenea și administrarea personalului, scopul principal al căreia este
de a selecta persoanele cu abilitățile cele mai potrivite pentru posturile corespunzătoare,
determinarea modului de remunerare și menținere a lor în organizație, precum și acțiunile
desfășurate în vederea întreruperii activității angajaților din cauza pensionării, transferului sau a
concedierii.
Crearea unui astfel de mecanism de coordonare și conducere a unei organizații face posibilă
detectarea în timp util a primelor semnale de criză și minimizarea impactului negativ al acesteia
asupra activităților companiei și asigurarea dezvoltării durabile a afacerii.
Un element foarte important al acestui proces este eficienta feedback de la angajații care
trebuie să înțeleagă necesitatea analizei constante a situației de pe piața si la nivelul întreprinderii
6
Artîșcenco Sergiu
si informarea prompta a managerilor asupra problemelor actuale. Acesta din urmă arată relația
funcției de coordonare cu motivație și alte funcții de management.
Bibliografie: