Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1, MOLEȘTI
„Mintea curată, inimile curate ale copiilor noştri vă stau în mână. Şi
tot cuvântul dumneavoastră e o sămânţă care prinde şi va da
rodul.”
(Alexandru Vlahuţă )
CAIETUL
EDUCATOAREI
MOTTO:
„Eu sunt copilul.
Tu ţii în mâinile tale destinul meu.
Tu determini, în cea mai mare măsură, dacă voi reuşi sau voi eşua în viată!
Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire.
Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume ! "
(din Child's Appels,
Mamie Gepe Cole)
NUMELE ŞI PRENUMELE
AGHENIE ALA
1
POSTULATE ALE ACTIVITĂŢII EDUCATOAREI
• Respectaţi şi încurajaţi demnitatea umană
• Luaţi în serios copiii, fiţi afectivi, fiţi morali!
• Fiţi atenţi cu aspectul dumneavoastră estetic
• Aveţi răbdare cu elevii
• Bazaţi-vă pe disciplină, dar stimulaţi imaginaţia şi entuziasmul
• Admonestaţi când este cazul, dar şi încurajaţi
• Respectaţi cuvântul dat
• Disociaţi corectarea de pedeapsă
• Accentuaţi comportamentul pozitiv
• Încurajaţi realizările oricât de mici ar fi
• Asiguraţi şanse egale de succes
• Fiţi dispuşi să vă distraţi
• Evitaţi ca tonul vocii, expresia feţei, gestica să aibă caracter punitiv
• Comportaţi-vă aşa încât să fiţi un model respectabil pe scara socială
• Nu uitaţi: tinereţea sufletului nu este atenuată de vârstă
2
CUPRINS :
1. STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR
2. ORARULGRUPEI
3. COLECTIVUL GRUPEI
4. COLECTIVUL DIDACTIC AL GRUPEI
5. RESPONSABILITĂŢI ÎN CADRUL COLECTIVULUI
6. PRESCOLARI CU CES
7. OBIECTIVELE ACTIVITĂŢII EDUCATIVE
8. SARCINILE EDUCATOAREI
9. PARTICIPAREA ELEVILOR LA VIAŢA COLECTIVULUI
10. ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE
11. FIŞĂ DE CONSEMNARE A REZULTATELOR
12. CUM COLABORĂM CU FAMILIILE PRESCOLARILOR
13. CHESTIONARE PENTRU PARINTI
14. PLANIFICAREA ŞEDINŢELOR ŞI LECTORATELOR CU PĂRINŢII
15. MODEL DE PROCES VERBAL
16. PROIECTE DE PARTENERIAT CU ALTE UNITĂŢI ŞCOLARE (LOCAL, JUDETEAN,
INTERJUDEŢEAN)
17. PROIECTE EDUCATIONALE LA NIVEL LOCAL
18. FIŞĂ DE OBSERVAŢIE ALE PRESCOLARULUI
29. MODEL PROIECT DIDACTIC TIPIZAT
30.EXTRAS DIN REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE AL ŞCOLILOR
31. MODEL CURRICULUI –VITAE
32. PRECIZĂRI DIN NOUL DOOM
33. CUVINTE CARE PUN PROBLEME LA DESPĂRŢIREA ÎN SILABE
34. FIŞĂ DE ORTOGRAME UTILE
35. CÂTEVA REFLECŢII :
ÎNVAŢĂ DE LA TOATE
COPACUL FERICIRII
MIC GHID AL EDUCATORULUI
MOMENTE ÎN VIAŢĂ
DECALOGUL TĂCERII
INTERVIU CU DUMNEZEU DE OCT. PALER
CONCLUZII
MODELE DE DIPLOME
3
2. Orarul grupei
Cerinţe pedagogice:
- să respecte planul de învăţământ;
- să respecte curba zilnică de efort;
- să respecte curba de efort săptămânală;
- să fie raportat şi la timpul liber al copilului;
- în condiţiile predării simultane, să se sincronizeze „pe orizontală" discipline ce pot permite alternarea muncii directe cu
cea independentă de la cealaltă clasă;
PLAN DE INVATAMANT
Nr.de activităţi/săptămână
Intervalul de Categorii de activităţi de învăţare
vârstă ON* OP/OS*
3 - 5 ani Activităţi pe domenii experienţiale 7 +7
Jocuri si activităţi didactice alese 10 +5
Activităţi de dezvoltare personală 5 + 10
TOTAL 22 + 22
5 - 7 ani Activităţi pe domenii experienţiale 10 + 10
Jocuri si activităţi didactice alese 10 +5
Activităţi de dezvoltare personală 6 + 11
TOTAL 26 + 26
Notă:
* Abrevieri pentru cele trei tipuri de program din grădiniţe: normal (ON), prelungit (OP) şi
săptămânal (OS).
La programul prelungit şi săptămânal numărul de activităţi menţionat reprezintă activităţile care
se adaugă în programul de după-amiază al copiilor (tura a II-a a educatoarei).
PROGRAMUL ZILNIC
ORAR NORMAL
Repere Jocuri şi Activităţi pe Activităţi de dezvoltare personală
orare activităţi domenii
didactice alese experienţiale
8,00 – 9,00 Jocuri şi activităţi - Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)
alese
9,00 – 11,30 Activitate pe domenii Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15 min.)
experienţiale Rutină şi tranziţie: Ne pregătim pentru activităţi
(deprinderi de igienă individuală şi colectivă, deprinderi
de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)
Rutină : Gustarea (deprinderi specifice)
11,30 – 13,00 Jocuri şi activităţi - Activitate opţională (singura de acest tip la nivel I şi
recreative ambele – în zile diferite - , la nivel II)
Rutină şi tranziţie: În aer liber ! (deprinderi igienă
individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină,
deprinderi de autoservire).
4
13,00 - - Rutină: Plecarea acasă (deprinderi specifice).
ORAR PRELUNGIT
Repere Jocuri şi Activităţi pe Activităţi de dezvoltare personală
orare activităţi domenii
didactice alese experienţiale
8,00 – 8,30 Jocuri şi activităţi - Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)
alese
8,30 – 9,00 - - Rutină: Micul dejun (deprinderi specifice)
9,00 – 11,00 Jocuri şi activităţi Activitate pe domenii Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15 min.)
alese de experienţiale Rutină şi tranziţie: Ne pregătim pentru activităţi!
(deprinderi de igienă individuală şi colectivă, deprinderi
de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)
11,00 – 13,30 Jocuri şi activităţi Activitate opţională(prima activitate de acest tip la nivelII)
recreative - Rutină şi tranziţie: În aer liber ! (deprinderi igienă
individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină,
deprinderi de autoservire)
Rutină : Masa de prânz (deprinderi specifice)
13,30 – 15,30 Activităţi de Rutină şi tranziţie: Ne pregătim să ne relaxăm! (deprinderi
relaxare, Jocuri şi - de igienă individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi
activităţi alese disciplină, deprinderi de autoservire)
15,30 – 16,00 - Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)
16,00 – 17,30 Jocuri de Activităţi Rutină şi tranziţie: Din nou la joacă! (deprinderi de igienă
dezvoltare a recuperatorii pe individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină,
aptitudinilor domenii de deprinderi de autoservire)
individuale experienţiale Activitate opţională (singura activitate de acest tip la nivel
I sau a doua, la nivel II)
17,30 - - Rutină: Plecarea copiilor acasă (deprinderi specifice)
ORAR ORIENTATIV
-NIVEL I
LUNI MARŢI
1.Domeniul stiinte 1.Domeniul limba si comunicare
-Cunoaşterea mediului - Educarea limbajului
2.Domeniul estetic si creativ
-Educaţie muzicală
MIERCURI
1.Domeniul stiinte
-Activitate matematică
2. Domeniul om si societate
-Educaţie moral-civică / -Educaţie practică
JOI VINERI
1.Domeniul estetic si creativ 1.Domeniul psihomotric
-Educaţie plastică -Educaţie fizică
-NIVEL II
LUNI MARŢI
1.Domeniul stiinte 1.Domeniul limba si comunicare
5
-Cunoaşterea mediului - Educarea limbajului 2.Domeniul estetic si creativ
2.Domeniul estetic si creativ -Educaţie muzicală -Educaţie plastica
MIERCURI
1.Domeniul stiinte
-Activitate matematică
2. Domeniul om si societate
-Educaţie moral-civică
JOI VINERI
1.Domeniul stiinte 1.Domeniul psihomotric
-Activitate matematică -Educaţie fizică
2.Domeniul limba si comunicare 2.Domeniul om si societate
-Educarea limbajului - Activitate practica
6
CALENDAR ŞCOLAR 2012-2013
35 saptamani)SEMESTRUL I
LUNA SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE
Săpt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
L 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7
M 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8
M 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9
J 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10
V 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11
S 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12
D 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13
SEMESTRUL al II-lea
LUNA IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIE
Săpt. 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35
L 14 21 28 4 11 18 25 4 11 18 25 1* 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17
M 15 22 29 5 12 19 26 5 12 19 26 2* 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18
M 16 23 30 6 13 20 27 6 13 20 27 3* 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19
J 17 24 31 7 14 21 28 7 14 21 28 4* 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20
V 18 25 1 8 15 22 1 8 15 22 29 5* 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21
S 19 26 2 9 16 23 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22
D 20 27 3 10 17 24 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23
1-5 aprilie activităţi extracurriculare „Şcoală altfel”; 30 noiembrie – liber ;01 mai – liber ;05 mai – 06 mai - PASTE
Semestrul I Semestrul al II-lea
Cursuri -luni, 17 septembrie 2012 - vineri, 21 decembrie 2012 Cursuri luni, 14 ianuarie 2013 - vineri, 5 aprilie 2013
In perioada 29 oct.- 4 noiembrie 2012, clasele din invatamantul primar sunt in vacanta. Vacanta de primavara sambata, 6 aprilie 2013 - duminica, 21 aprilie 2013
Vacanta de iarna sambata, 22 decembrie 2012 - duminica, 13 ianuarie 2013
Cursuri luni, 22 aprilie 2013 - vineri, 21 iunie 2013
7
8
CATALOGUL GRUPEI
APRECIEREA ACTIVITATII COPIILOR PE
NUMELE SI PRENUMELE EVA DOMENII EXPERIENTIALE*
NR. LUA DOMENIUL DOMENIUL STIINTE
CRT. RE LIMBA SI CUNOASTER ACTIVITAT
COMUNICAR EA I
E MEDIULUI MATEMATI
CE
SEM I
SEM II
FINAL
A
SEM I
SEM II
FINAL
A
SEM I
SEM II
FINAL
A
SEM I
SEM II
FINAL
A
SEM I
SEM II
FINAL
A
SEM I
SEM II
FINAL
A
SEM I
SEM II
FINAL
A
SEM I
SEM II
FINAL
A
9
APRECIEREA ACTIVITATII COPIILOR PE DOMENII EXPERIENTIALE*
DOMENIUL OM SI SOCIETATE DOMENIUL ESTETIC SI
CREATIV DOMENIUL APRECIER
EDUCATIE EDUCATIE EDUCATIE EDUCATIE PSIHOMOTRIC E FINALA
MORAL CIVICA PRACTICA MUZICALA ARTISTICO
PLASTICA
* NOTA: Evaluarea copiilor se lasa la latitudinea fiecarei educatoare, in loc de calificative folosindu-se
diferite notatii.
10
4. COLECTIVUL DIDACTIC AL GRUPEI
Numele profesorului
Nr. CATEGORIA DE
Crt. ACTIVITATE GRUPA MICA GRUPA GRUPA MARE
MIJLOCIE
1. EDUCATOARE
2. GIMNASTICA
3. LIMBA ENGLEZA
4. LIMBA GERMANA
5. RESPONSABILITĂŢI
a) ALE PĂRINŢILOR
1 PRESEDINTELE comitetului
2 Membru
3 Membru
Membru în consiliul
reprezentativ
11
OBIECTIVE CADRU
DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE
Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a semnificaţiilor
structurilor verbale orale;
Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;
Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;
Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii mijlocite de limbajul
scris.
DOMENIUL ŞTIINŢELOR
Dezvoltarea operaţiilor intelectuale prematematice;
Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numere, cifre, unităţi de măsură, întrebuinţând un
vocabular adecvat;
Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere, denumire, construire şi utilizare a formelor geometrice;
Dezvoltarea capacităţii de rezolvare de probleme prin achiziţia de strategii adecvate;
Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi stimularea
curiozităţii pentru investigarea acestuia;
Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul înconjurător;
Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător, în vederea
educării unei atitudini pozitive faţă de acesta.
DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE
Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilităţii de a intra în relaţie
cu ceilalţi;
Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi
faţă de ceilalţi;
Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului
român;
Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor, precum şi despre tehnici de lucru
necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor produse simple;
Formarea deprinderilor practic-gospodăreşti şi utilizarea vocabularului specific.
DOMENIUL PSIHOMOTRIC
Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi utilitar-aplicative;
Stimularea calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective în vederea aplicării independente a
deprinderilor însuşite;
Cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menţinerea stării de sănătate.
12
OBIECTIVE DE REFERINTA
DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE
O1: Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de auditor.
O2: Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple; să reacţioneze la acestea.
O3: Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles.
O4: Să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect.
O5: Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi
simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.
O6: Să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte, înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale
acestuia.
O7: Să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizări, utilizând intuitiv
elementele expresive
O8: Să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte.
O9: Să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie).
O10: Să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini.
O11: Să manifeste interes pentru citit.
O12: Să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare.
O13: Să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris
O14: Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date.
O15: Să perceapă şi să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori – obiecte, imagini, forme geometrice, tipuri de
contururi etc.
O16: Să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora
O17: Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificaţie
O18: Să descopere că scrierea îndeplineşte anumite scopuri, cerinţe sociale şi să se folosească de această descoperire.
O19: Să înţeleagă semnificaţia cuvintelor, literelor şi cifrelor, învăţând să le traseze.
DOMENIUL ŞTIINŢELOR
O1: Să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulţimi, pe baza unor însuşiri comune (formă, mărime, culoare)
luate în considerare separat sau mai multe simultan;
O2: Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere,
grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă.
O3: Să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative, să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi
în raport cu un reper dat.
O4: Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi în jocuri.
O5: Să efectueze operaţii şi deducţii logice, în cadrul jocurilor cu piesele geometrice
O6: Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare.
O7: Să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10.
O8: Să identifice poziţia unui obiect într-un şir utilizând numeralul ordinal.
O9: Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi.
O10: Să compună şi să rezolve probleme simple, implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-10.
O11: Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa, solul, vegetaţia, fauna, fiinţa umană
ca parte integrantă a mediului, fenomene ale naturii), precum şi interdependenţa dintre ele.
O12: Să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din mediul apropiat.
O13: Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural, poziţionând elementul uman ca parte integrantă a mediului.
O14: Să cunoască existenţa corpurilor cereşti, a vehiculelor cosmice.
O15: Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate.
O16: Să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului, aplicând cunoştinţele dobândite.
O17: Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii.
DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE
O1: Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de securitate personală.
O2: Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie, grădiniţă, grupul de joacă)
O3: Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute.
O4: Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă, armonie, concomitent cu
învăţarea autocontrolului.
O5: Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de relief, aşezare
geografică, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice).
O6: Să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice.
13
O7: Să cunoască diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice
O8: Să sesizeze modificările materialelor în urma prelucrării lor
O9: Să identifice, să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea temei propuse în cadrul activităţilor
practice.
O10: Să efectueze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice
O11: Să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură şi viaţa cotidiană, valorificând deprinderile de lucru
însuşite.
O12: Să se raporteze la mediul apropiat, contribuind la îmbogăţirea acestuia prin lucrările personale.
O13: Să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faţă de alte fiinţe şi obiecte.
O14: Să capete abilitatea de a intra în relaţie cu cei din jur, respectând norme de comportament corect şi util celorlalţi.
O15: Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti.
O16: Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.
DOMENIUL PSHIHOMOTRIC
O1: Să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului.
O2: Să cunoască şi să aplice regulile de igienă a efortului fizic.
O3: Să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând, şezând şi în deplasare).
O4: Să perceapă componentele spaţio-temporale (ritm, durată, distanţă, localizare).
O5: Să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte.
O6: Să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi/sau comportamente, pentru a răspunde la
diferiţi stimuli (situaţii), la diferite ritmuri.
O7: Să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiţie, fair-play.
8. SARCINILE EDUCATORULUI
- organizează, conduce şi desfăşoară activităţi educative cu clasa la care a fost numit;
- urmăreşte cum se asigură ordinea, curăţenia şi atmosfera generală în sala de clasă ce
i-a fost repartizată;
- se preocupă de cunoaşterea elevilor şi a clasei;
- consiliază elevii şi părinţii acestora în probleme de învăţare, de viaţă, de integrare socială;
- reprezintă elevii în colectivul didactic şi ţine legătura cu profesorii care predau la clasă în vederea
optimizării eforturilor acestora;
- ţine legătura cu părinţii elevilor, comunică periodic familiei situaţia la învăţătură şi disciplină, prin
şedinţele lunare sau prin caietul de corespondenţă ori scrisori informative.
14
-, supune situaţia disciplinară dezbaterii consiliului profesoral;
- completează, în condiţii grafice corespunzătoare, catalogul grupei;
15
9. TEMATICA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE
PLANIFICAREA ACTIVITATILOR
EXTRACURRICULARE
SEMESTRUL I
PERIOA TEMA OBIECTIVE RESPONSABILI INDICATORI
DA FORMA DE REALIZARE
“GRADINITA - NOUA MEA FAMILIE’’ - sa se familiarizeze cu spaţiul Prof.Manolache -fotografii
SEPT. ( plimbari , vizite ) educaţional; Elena, -mici suveniruri
- sa-si fixeze anumite repere gradinita prof.Oanea Maria
- casa
“CHIPUL TOAMNEI “ - ZIUA RECOLTEI -sa observe bogatiile toamnei; -album fotografii
OCT. (vizita , piata agroalimentara) --să se implice activ şi afectiv în Parinti
interpretarea rolurilor din cadrul Prof.Manolache
programului pregătit; Elena,
,,TOAMNA-TOAMNA HARNICA SI DE -sa transpuna in joc roluri din prof.Oanea Maria
ROADE DARNICA!’’ – sezatoare (program societate ( vinzarea de bunuri contra
artistic) cost)
“ SAPTAMANA EDUCATIEI GLOBALE “ -sa urmareasca cu interes si -sa Toate
(vizionarea unor spectacole sustinute de reactioneze adecvat la mesajul educatoarele de -fotografii
actori profesionisti pe scena casei de transmis; la gr.mica, -CD de la actiuni
cultura; deplasare cu autobuzul insotiti si - sa fie capabil sa creeze ei insisi -album
de catre parinti voluntari) povestiri si mici dramatizari;
*teatru de papusi
*spectacole cu actori
16
“MICII ECOLOGISTI “ - sa exerseze comportamentul Prof.Manolache
NOV. (act. de ecologizare a parcului , reciclare ecologic prin participarea la actiuni de Elena,
deseuri ) ecologizare a parcului/ reciclare prof.Oanea Maria
deseuri;
IAN. ,,SANIUTA VESELIEI’’-concurs de sanius -sa-si dezvolte calitati si deprinderi Prof.Manolache -album foto,
pe gradinita, cu participarea parintilor motrice utilitar aplicative Elena, recompense
prof.Oanea Maria
“ZIUA UNIRII “ ( concurs de desene,) Prof.Manolache -diplome,
- să cunoască însemnătatea acestei Elena, recompense
zile ; prof.Oanea Maria
- să danseze Hora Unirii;
,,EDUCATI ASA!” – vizite la domiciliul -parintii sa fie receptivi la observatiile Prof.Manolache
copiilor pentru luarea la cunostinta a si sugestiile educatoarei copilului lor, Elena, -fise de observatii
parintilor privind FISA de evaluare sa aplice in practica metode de prof.Oanea Maria psihopedagogice
IAN. individuala semestriala educatie din educatia parentala din caietul
propusa de educatoare educatoarei
17
PERIOADA TEMA OBIECTIVE RESPONSABILI INDICATORI
FORMA DE REALIZARE
FEB. “EU SUNT MIC, DAR STIU MULTE” -sa-si testeze abilitatile Prof.Manolache -diplome,
(concurs pe calculator ) obtinute in folosirea Elena, prof.Oanea recompense; -
calculatorului; Maria
,,SCOLI PENTRU UN VIITOR - sa exerseze Prof.Manolache
VERDE’’-“Pentru O Gradinita Verde! “ comportamentul ecologic Elena, prof.Oanea
(act. de ecologizare a parcului , reciclare prin participarea la actiuni de Maria
deseuri ) ecologizare a parcului/
reciclare deseuri;
MARTIE
“MARTIE IN SARBATOARE “ -sa confectioneze si sa ofere Prof.Manolache -realizare C.D.
( expozitie de martisoare ) mici daruri; Elena, prof.Oanea
Maria
Parinti
“LA REVEDERE GRADINITA “ -să se implice activ şi afectiv Toate cadrele -realizare C.D.
(serbari si reuniuni ) în interpretarea rolurilor din didactice
cadrul programului pregătit;
19
10.TABEL CU SEMNATURILE PARINTILOR CARE
SUNT DE ACORD CU ACTIVITATEA OPTIONALA
DESFASURATA DE EDUCATOARE LA GRUPA
Semnatura parinti
Nr. crt. Numele copiilor
Optional 1 Optional 2
20
11.ACTIVITATE OPTIONALA
SEMESTRUL I
DATA MIJLOC DE REALIZARE OBIECTIVE
TEMA
ACTIVITATE OPTIONALA
SEMESTRUL AL II-LEA
DATA MIJLOC DE REALIZARE OBIECTIVE
TEMA
21
11. ELEVI
CU REZULTATE DEOSEBITE ÎN ACTIVITATEA
ŞCOLARĂ ŞI EXTRAŞCOLARĂ
Nr. Numele şi prenumele Activitatea la care a Performanţa * An şcolar
crt. obţinut rezultate
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
· M = menţiune specială; PS = premiu special; PIII = premiul al treilea; PII = premiul al doilea; PI =
premiul întâi
12. SITUAŢIA ELEVILOR PROBLEMĂ *
Nr. Numele şi În ce constă problema Data Măsuri luate
crt. prenumele consemnării
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
22
8.
9.
10.
- eşec şcolar - starea de sănătate - integrare dificilă - situaţie materială deosebită ( venituri f. mici) -
comportament deviant
23
14. FIŞĂ DE CONSEMNARE A REZULTATELOR
ŞI DE REALIZARE A GRAFICULUI DE PROGRES/ REGRES
Semestrul I
Proba nr....... Proba nr...... Proba nr....... Proba nr........ Proba nr...... Proba nr....... Proba nr....... Proba nr....... Proba nr.... Proba nr...
Data.............. Data......... Data......... Data......... Data......... Data......... Data......... Data......... Data......... Data.........
FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB
* * * * * * * * * *
B B B B B B B B B B
* * * * * * * * * *
S S S S S S S S S S
* * * * * * * * * *
I I I I I I I I I I
* * * * * * * * * *
Semestrul al II-lea
Proba nr.... Proba nr...... Proba nr...... Proba nr........ Proba nr...... Proba nr....... Proba nr..... Proba nr...... Proba nr.... Proba nr..
Data.......... Data......... Data......... Data......... Data......... Data......... Data......... Data......... Data......... Data.........
FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB
* * * * * * * * * *
B B B B B B B B B B
* * * * * * * * * *
S S S S S S S S S S
* * * * * * * * * *
I I I I I I I I I I
* * * * * * * * * *
Semnătura învăţătorului, Semnătura părintelui,
24
15.Situaţia şcolară înregistrată la sfarşitul anului şcolar se prezintă astfel:
GRUPA
EDUCATOARE, ......................................................................
25
16. Cum colaboråm cu familiile prescolarilor?
Material preluat din cursul de mentorat - modulul “Să ne cunoaştem elevii” capitolul 1
“Cum colaborăm cu familiile elevilor”
„Dacå pårinţii îi predau plåcerea de a învåţa, acest lucru poate face diferenţa în lumea copilului lor.“
Richard W. Riley, fost ministru al educaţiei
Ştiaţi cå ..
■ 20-25% dintre elevi spun cå pårinţii lor nu au venit deloc la şcoalå så vorbescå cu profesorii lor?
■ pårinţii care nu sunt implicaţi în educaţia copiilor nu sunt mai interesaţi nici de alte aspecte ale vieţii
acestora?
■ atunci când pårinţii sunt implicaţi în viaţa şcolii, copiii lor învaţå mai bine?
■ atunci când familia este implicatå în educaţia copiilor, aceştia obţin rezultate mai bune, nu lipsesc de la
şcoalå, îşi fac mai bine temele şi au o atitudine pozitivå faţå de şcoalå?
■ familiile care primesc mesaje frecvente şi pozitive din partea şcolii tind så devinå mai implicate în educaţia
copiilor decât acele familii care nu primesc astfel de mesaje?
■ mai importantå decât ocupaţia pårinţilor sau nivelul lor de educaţie este atitudinea lor faţå de şcoalå?
■ implicarea pårinţilor poate preveni diferite dificultåţi, deşi cei mai mulţi asociazå venirea la şcoalå cu o
problemå legatå de copil?
■ doar 17% dintre profesori sunt mulţumiţi de implicarea pårinţilor, în timp ce 83% nu sunt?
■ existå situaţii când pårinţii nu ştiu cum så colaboreze cu profesorii, se tem så vinå la şcoalå sau situaţii când
profesorii nu ştiu cum så abordeze familiile?
■ pot interveni aşteptåri sau credinţe greşite: profesorii cred cå pårinţii nu sunt interesaţi de
situaţia copilului, iar pe de altå parte, mulţi pårinţi considerå cå profesorii sunt distanţi şi nu doresc så-i ajute?
TEMATICA ŞEDINŢELOR CU
PĂRINŢII
- să conştientizeze
Analiza muncii rezultatele şi evoluţia
copiilor copiilor în funcţie de munca
5. Referat: „ Ce se află Ianuarie depusă; Referat
între mine şi copilul - să înţeleagă beneficiile
meu? „ unei bune comunicări în
familie.
Activitatea Februarie - să conştientizeze
independentă a importanţa stabilirii unui
copiilor program adecvat vârstei
6. Referat: „Violenţa în lor;
familie” - să conştientizeze Referat
beneficiile unui climat
familial potrivit pentru
creşterea „ sănătoasă” a
copilului.
Atitudinea în colectiv - să identifice caracteristici
7. a copiilor Martie ale colectivului; Fise
Referat: „ Părinţi vă - să analizeze cât de bine îşi Referat
cunoaşteţi copii ? „ cunosc copiii.
Analiza muncii - să cunoască aspectele
copiilor pozitive şi negative ale
8. Consiliere: Aprilie autorităţii părinţilor; Chestionare
” Părinţii întreabă – - să cunoască noi aspecte
Educatoarea răspunde” privind propriul copil.
Educaţia sanitară – - să înţeleagă necesitatea Discuţie
9. sănătatea este cea mai Mai respectării regulilor de liberă
bună avuţie igienă.
Să ne recreăm - să înţeleagă importanţa
10. împreună! Iunie recreării copiilor alături de
„Uite ce mari ne-am părinţi; Chestionar
făcut!” - să analizeze evoluţia
propriului copil.
COMITETUL DE PARINTI
AL GRUPEI ESTE FORMAT DIN:
PRESEDINTE……………………….
MEMBRU ……………………………
MEMBRU ……………………………
MEMBRU ……………………………
MEMBRU ……………………………
MODEL,
PROCES VERBAL,
Încheiat astăzi……………în ………………………………......................................................................
Ordinea de zi:……………………………………………………………….............................................................
………………………………………………………………...............................................................
………………………………………………………………..............................................................
Desfăşurarea (constatări ):
Măsuri (propuneri)………………………………………………............................................................................
……………………………………………………………………………...............................................................
……………………………………………………………………………...............................................................
………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………................................................................................................................................
……………………………………………………………………………................................................................
Nume Semnături
Dosarul va conţine:
- pagina de titlu a dosarului;
- extras din Regulamentul de organizare şi funcţionare a
învăţământului preuniversitar (vezi modelul);
- planificarea şedinţelor cu părinţii (vezi modelul). Aici sunt
trecute toate întâlnirile cu părinţii, chiar şi serbările şcolare
la care sunt invitaţi ori excursiile la care sunt participanţi.
- 2005 –
CAPITOLUL V
PĂRINŢII
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Art.45. (1) Părinţii/tutorii legali au dreptul şi obligaţia de a
colabora cu unitatea de învăţământ, în vederea realizării obiectivelor
educaţionale.
(2) Părinţii/tutorii legali au obligaţia ca, cel puţin o dată pe lună,
să ia legătura cu învăţătorul/dirigintele pentru a cunoaşte evoluţia
copilului lor.
(3) Părintele, tutorele legal instituit sau susţinătorul legal sunt
obligaţi, conform legii, să asigure frecvenţa şcolară a elevului în
învăţământul obligatoriu.
Secţiunea a 2-a
Comitetul de părinţi al clasei
AVIZ
DIRECTOR
(MODEL)
TITLUL PROIECTULUI
PARTENERIAT ÎN EDUCAŢIE : GRADINITA – FAMILIE –
COMUNITATE
Argument
“ Totul educă : oamenii, lucrurile, fenomenele, dar în primul rând şi în cea mai
mare măsură, oamenii. Intre aceştia primul loc îl ocupă părinţii si educatorii”
A.S.Makarenko, Cartea pentru părinţi.
Întâlnirile „tipice” cu părinţii nu abordează întotdeauna problemele, oferind
părinţilor puţine şanse de a cunoaşte profesorii elevilor şi problemele şcolii. De aceea,
trebuie pus accent pe activităţi de cunoaştere interpersonală pentru a crea un cadru de
siguranţă şi pe strategii de desfăşurare a acestora cât mai variat şi accesibil.
Ca urmare, acest proiect, îsi propune să dezvolte competenţe de lucru cu familia
elevului şi să răspundă nevoilor de comunicare, relaţionare, construire de echipe,
cooperare, motivare şi implicare.
Scopul proiectului
- Optimizarea relaţiei şcoală-familie-comunitate, în aşa fel încât elevii să obţină singuri
succesul.
Obiective
- Realizarea unor cercetări pentru dignosticarea relaţiei şcoală-familie;
- Identificarea instrumentelor de comunicare şcoală-familie;
- Antrenarea părinţilor în activităţi de informare şi formare educaţională;
- Diversificarea modalităţilor de colaborare cu familia;
- Crearea unui cadru de motivare şi implicare a partenerilor;
- Încurajarea voluntariatului ; atragerea părinţilor către activităţi din „lumea
şcolii”.
- Realizarea unei reviste educative
pentru părinţi
- prescolarii grupei
- -educatoarele
o Locul şi perioada de
desfăşurare
Colaboratori
- Director, prof. profesor psiholog , poliţia de proximitate, preot –(prof. de religie)
educatoarele grupei , părinţi.
Mod de realizare
Nr. Activităţi Forma Responsabil Perioada
Crt
1 1.Părinţii „se întorc” lagradinita -Dezbatere educatoare
Alcătuirea Comitetului de Părinţi
2.Ce pot face părinţii la gradinita? -Lectorat
Materiale
- chestionare
- referate (lectorate)
- materiale informative (Regulament şcolar, broşuri, pliante, afişe etc.)
- program calculator pentru tema „Violenţa în şcoală şi în famile”
- alte materiale de pe internet
o Finanţarea activităţilor
- Comitetul de părinţi
- Sponsori
o Popularizarea proiectului
- pliante pentru părinţi, elevi şi profesori
FINALITATEA
- Antrenarea părinţilor în activităţi de informare şi formare educaţională;
- Diversificarea modalităţilor de colaborare cu familia;
- Crearea unui cadru de motivare şi implicare a partenerilor;
- Încurajarea voluntariatului ;
- Atragerea părinţilor către activităţi din „lumea gradinitei”
- Realizarea unei reviste educative pentru părinţi.
Publicaţii(colaborări)……………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
Activităţi metodico-ştiinţifice……………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………
Alte aptitudini(hobby)…………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………….
Data: Semnătura:
. NOUL DOOM
1.Despărţirea în silabe
se acceptă fie despărţirea pe bază de pronunţare, fie după structură, ţinând seama de elementele constitutive, în
special prefixe : in-e-gal / i-ne-gal, a-nor-ga-nic / an-or-ga-nic
se respinge a doua posibilitate când conduce la secvenţe care nu sunt silabe : nevr-al-gi-e
2.Scrierea unor cuvinte şi locuţiuni
pronumele şi adjectivele negative se scriu într-un cuvânt : niciunul, niciuna, niciunii, niciunele, niciun, nicio,
vreunul, vreuna
se scrie într-un cuvânt odată în locuţiunile odată ce şi odată cu
3.Articularea termenilor străini
se menţine regula din DOOM 1 după care substantivele împrumutate se articulează ca de obicei în limba română,
prin alipire directă, dacă partea finală a cuvântului se pronunţă aşa cum se scrie : bosul/ bossul, brokerul/ brokerii,
dealerul/ dealerii, folkul, linkul/ linkurile, weekendul/ weekendurile.
scriem cu cratimă dacă partea finală se pronunţă altfel decât se scrie : cow-boy-ul, mouse-ul, service-ul, site-ul,
show-ul
4.Variante literare libere
uzul a impus în noul DOOM dublete ( variante libere ) pentru unele cuvinte cu formă tip unică până acum : antete/
anteturi, amanete/ amaneturi, căpşune/ căpşuni ( fructe), cearşaf/ cearceaf, cireşe/ cireşi ( fructe), coperte/ coperţi,
corigent/ corijent, filosof/ filozof, ligheane/ lighene, niveluri/ nivele, pieptăn/ pieptene, sandvici/ sendviş, tobogan/
topogan, tumoare/ tumoră.
statutul de variante libere le conferă dreptul să circule şi să fie corecte ( literare ) în egală măsură
5.Forme vechi, forme noi
DOOM 2 elimină o serie de forme ieşite din uz sau mai puţin frecvente : anacoluturi/ anacolute, algoritme/
algoritmuri, anghină/ angină, canaluri/ canale ( geogr.), a despera/ a dispera, fundale/ fundaluri, monoloage/
monologuri, muche/ muchie, paradoxe/ paradoxuri, pardesiuri/ pardesie.
se renunţă de asemenea la formele lungi de tipul dezagreghează, păstrându-se de regulă formele scurte : dezagregă,
evaporă, ignoră, îndrumă, perturbă, secretă.
au fost înlocuite unele forme vechi ( aragazuri, foarfece, magaziner, marfar, recensământuri, ziler ) cu formele
impuse de uz : aragaze, foarfecă – foarfeci, magazioner, marfar, recensăminte, zilier.
6.Forme şi sensuri noi
vise( imagini din somn) ~visuri frecţie ( masaj) ~ fricţiune ( frecare,
(aspiraţii) conflict)
înseamnă( constituie) ~însemnează pate ( de ficat) ~ pateu ( produs de
( notează) patiserie)
emisie ( emitere) ~ emisiune(program
RTV)
se înregistrează cuvintele : compleu ( costum), geacă/ geci , item/ itemi/ itemuri/ iteme, elemenţi,
baloţi, robinţti, strate, subansamble
verbul absolvă ~ iartă, absolvă ~ termină o şcoală
7.Intrări noi
cele mai multe sunt achiziţii recente cu precădere din engleza americană : brand, broker, dealer,
fitness, font,hard, link, market, master, printare, pictorial, rating, scanare, site, topless, trend,
etc.
8.Adaptări
este vorba de adaptarea termenilor străini la sistemul limbii române : body-guard/ bodigard,
cockteil/ cocteil, derby/ derbi, penalty/ penalti, pizza/ pizză
9.Variante verbale libere
pentru infinitiv se acceptă variantele : a cementa/ a cimenta ( a trata dinţii), datora/ datori,
decofeiniza/ decafeiniza, frecţiona/ fricţiona, încarna/ incarna, încorpora/ incorpora, pricopsi/
procopsi, rabata/rabate, reîncarna/ reincarna, zbârli/ zburli.
pentru indicativ : biciuieşte/ biciuie, biruieşte/ biruie, cheltuieşte/ cheltuie, chinuieşte/ chinuie,
mântuieşte/ mântuie, se străduieşte/ se străduie, se destăinuie/ se destăinuieşte, dibuie/ dibuieşte,
huiduie/ huiduieşte, învârte/ învârteşte, anticipează/ anticipă, demarchează/ demarcă,
inventează/ inventă, se îngâmfează/ se îngâmfă, înveşmântează/ înveşmântă, învolburează/
învolbură, învie/ inviază, reanimă/ reanimează, şchioapătă/ şchiopătează.
10. Alte variante libere
acont/ aconto, bulgăr/ bulgăre, cartilaj/ cartilagiu, chestiune/ chestie, clovn/ claun, halo/ halou,
lăcaş/ locaş, piuneză/ pioneză, poliloghie/ polologhie, solilocviu/ soliloc, tract/ tractus, zi/ ziuă
forme de plural : cicatrice/ cicatrici, debuşee/ debuşeuri, jersee/ jerseuri, regale/ regaluri,
slogane/ sloganuri, torente/ torenţi, vopsele/ vopseluri
în formele de D- G ale femininelor articulate, se introduc variante noi : îmbrăcămintei/
îmbrăcăminţii, savoarei/ savorii, o formă unică pentru : corabiei, ţigăncii, ţărăncii, feşii ; faşă-
faşe ( feşii)
11.Locuţiunile pronominale de politeţe
adjectivele posesive : ta , sa, voastră, pronumele : lui, ei, lor, din componenţa locuţiunilor
pronominale de politeţe se scriu cu literă mare : Cuvioşia Ta ( Sa, Voastră), Cuvioşiile lor,
Domnia Ta, Eminenţa Sa etc.
12. Prim-ministrul
primul element rămâne neschimbat : prim-ministrul, prim- miniştrii, prim-procurorul, prim-
procurorii, prim-secretarul, prim-secretarii Informaţii
sintetizate de pe www.didactic.ro
CUVINTE CARE PUN PROBLEME LA DESPĂRŢIREA ÎN SILABE
. ORTOGRAME
1 ) . Optiunea tanarului pentru profesia de educator sa fie facuta la varsta cand vocatia il orienteaza fara riscul de a-si fi gresit alegerea.
2 ) . Constientizarea rolului si responsabilitatilor profesiei de educator prin cunoasterea codului de ontologie specific.
3 ) . Desfasurarea activitatii in mod creator , competent.
4 ) . Spirit deschis catre perfectionare si innoirea modelelor de actiune socio-profesionala.
5 ) . Consumator inteligent de cultura si creator de valori culturale autentice.
6 ) . Implinirea aspiratiilor prin efort si inteligenta , realizarea de sine , ca fiinta rationala , lucida , critica , echilibrata , in tot ce intreprinde.
7 ) . Formatie intelectuala de rang superior in care stiinta , arta morala si justitia sa-i defineasca personalitatea.
8 ) . Mare capacitate de expresie verbala / nonverbala care denota cultura si civilizatie.
9 ) . Intelect suplu si permeabil , spre a nu lasa loc pentru clisee , dogme , fixisme.
10 ) . Cultivarea civismului , a spiritului cooperant , a prieteniei sincere si durabile.
11 ) . Respect fata de semeni , fata de copii , coparticipant la viata comunitatii profesionale si a cetatii.
12 ) . Apararea prestigiului si onoarei profesiei prin conduita exemplara in toate imprejurarile.
MOMENTE ÎN VIAŢĂ
Sunt momente în viaţă câna ţi-e atât de dor de cineva încât îţi vine să-l scoţi din visele tale şi să-l îmbrăţişezi cu adevărat.
Când o uşă se închide, alta se deschide; dar sunt dăţi când rămânem atâta timp privind una închisă încât nu putem vedea toate celelalte care sunt
deschise pentru noi.
Nu te ghida doar după aparenţe, te pot înşela. Nu căuta bogăţia, inclusiv şi asta dispare.
Caută acea persoană care să te facă să zâmbeşti, e suficient un zâmbet ca să se facă lumină într-o zi întunecată.
Găseşte acea persoană care să-ţi facă inima să zâmbeşti.Visează la ceea ce vrei să visezi.
Du –te acolo unde vrei să mergi. Fă ceea ce vrei să fii….ai doar 1 viaţă şi 1 oportunitate pentru a face tot ceea ce vrei şi-ţi propui.
Sper să ai ……suficientă fericire pentru a te face dulce ;
……suficiente încercări pentru a te face puternic ;
…….suficiente necazuri pentru a rămâne uman ;
……suficientă speranţă pentru a te face şi a fi fericit.
Cel mai fericit nu este neapărat cel care are « ce-i mai bun din toate », ci cel ce ştie ce-i mai bun din tot ceea ce-i iese în cale….
Un viitor strălucit se va baza întotdeauna pe un trecut uitat. Nu vei putea merge înainte până când nu vei lăsa în urmă eşecurile şi suferinţele trecute.
Când te-ai născut, tu plângeai iar ceilalţi zâmbeau.
Trăieşte-ţi viaţa astfel încât atunci când se va sfârşi tu să zâmbeşti.
Nu socoti anii, numără amintirile !
O zi fericită !
Pentru a conduce bine un copil, trebuie sa-l intelegi bine’’
H.Walton
“Orice educatie trebuie sa fie autoeducatie. Adultul, educatorul trebuie sa sprijine acest proces de desavarsire a copilului prin
libera manifestare a sa “.
Constantin Harly
DECALOGUL TACERII
În loc de concluzii :
Nu merge înaintea mea , pentru că s-ar putea să nu te pot urma .
Nu merge în urma mea , pentru că s-ar putea să nu te pot ghida .
Mergi alături de mine şi fii prietenul meu .
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEII, CERCETĂRII SI TINERETULUI