METODICA

1. Curriculum pentru educția timpurie

-Structură
-Principii și valori fundamentale
-plan de învățământ
-metodologia de aplicare a planului de învățământ
-domenii de dezvoltare
-domenii experiențiale
-activități de învățare
-organizarea și amenajarea spațiului educațional și rolul centrelor de interes/ariilor de stimulare
2. Proiectarea didactică – specificul proiectării didactice în grădiniță
- lectura personalizată a programei pentru educația timpurie
- planificarea anuală
- planificarea calendaristică săptămânală
- proiecte tematice
- proiect de activitate didactică(temă, scop, obiective operaționale, evenimente didactice)
3. Organizarea activităților de învățare în educația timpurie
A.mediul educațional
-ambianța psiho- relațională
-modalități de organizare a grupei
-modele de amenajare spațială a grupei
-activități de învățare cu grupa combinată
B.Tipuri, importanță,specific, organizare, desfășurare, evaluare:
-activități pe domenii experiențiale
-jocuri și activități liber alese
-activități pentru dezvoltare personală
-activități integrate
-activități monodisciplinare
-activități opționale
-activități extra școlare
4. Jocul în educația timpurie
-Definirea jocului și specificul lui în preșcolaritate
1
 -Funcțiile și clasificarea jocurilor
-Relația joc-dezvoltare-învățare
5. Modalități specifice de realizare a activităților didactice în educația timpurie
-Memorizare -joc cu text și cânt
-Convorbire -joc muzical
-Povestire și repovestire -joc de mișcare
-lectura după imagini -joc de creație
-observarea -lectura educatoarei
-joc didactic -dramatizare
-exercițiu cu material individual -audiție
-joc exercițiu -pictură
-joc de rol -desen,modelaj, colaj
-joc logico-matematic
6. Strategii didactice tradiționale și moderne utilizate în educația timpurie
-metodă de învățământ
-procedeu didactic
-tehnică
-instrument didactic
-mijloace de învățământ
-materiale didactice
7. Evaluarea în educația timpurie
-Funcții(Constatativă, predictivă, diagnostică)
-Forme de evaluare(evaluare inițială,evaluare formativă/continuă, evaluare sumativă/cumulativă)
-metode și instrumente de evaluare: tradiționale și moderne analiza produselor activității, observarea
sistemică, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului, Repere fundamentale în dezvoltarea
copilului de la naștere pâna la 7 ani, fise de apreciere a progresuluicopilului înainte de intrarea în
clasa pregătitoare, caietul de observații)

2
 1. Curriculum pentru educția timpurie

-Structură

În sens restrâns, tradițional, conceptul de curriculum se suprapunea cu acela de conținut al învățării și

viza un set de documente școlare sau universitare care cuprindeau planificarea conținuturilor instruirii.
În sens larg, în accepțiune modernă, curriculum reprezintă un proiect pedagogic care valorifică
multiplele și complexele interdependențe ce se stabilesc între următoarele componente: finalități,
conținuturi, strategii de predare-învățare, strategii de evaluare și timp.
În documentul de politici educaționale- Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului
național (ISE, 2016) se menționează următoarele:
-curriculum pentru educația timpurie a copilului de la naștere și până la 6 ani se fundamentează pe un
set de finalități formulate în documentul de politici educaționale Reperele fundamentale în învățarea și
dezvoltarea timpurie (RFIDT, aprobate prin O.M. nr. 3851/2010).
Acest document reprezintă un set de enunțuri care reflectă așteptările privind ceea ce ar trebui să facă și
să știe copiii.
Conform acestuia (RFIDT), finalitățile educației timpurii au în vedere o abordare holistică, vizând cele
cinci domenii ale dezvoltării copiilor:

 Dezvoltarea fizică, sănătate și igienă personală;

 Dezvoltarea socio-emoțională;
 Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii;
 Dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii;
 Capacități și atitudini în învățare.

Principii:

3
 Principiul educației centrate pe copil- cunoașterea, respectarea și valorizarea unicității copilului, a
nevoilor, trebuințelor și caracteristicilor acestuia;
 Principiul respectării drepturilor copilului- dreptul la educaţie, la libera exprimare etc;
 Principiul învățării active- crearea de experiențe de învățare în care copilul participă activ și poate
alege și influența modul de desfășurare a activității;
 Principiul dezvoltării integrate-printr-o abordare integrată a activităților multidisciplinare;
 Principiul intercultarității- cunoașterea, recunoașterea și respectarea valorilor naționale și ale
celorlalte etnii;
 Principiul echității și non-discriminării- dezvoltarea unui curriculum care să asigure, în egală
măsură, oportunitate de dezvoltare tuturor copiilor, indiferent de gen, etnie, religie sau statut socio-
economic;
 Principiul educației ca interacțiune între educatori și copil- dependența rezultatelor educației de
ambele părți participante în proces.

Principiile aplicării curriculumului pentru educația timpurie

 Principiul individualizării- se ține cont de ritmul propriu de dezvoltare al copilului, de nevoile sale,
asigurându-se libertatea alegerii activităților și sarcinilor;
 Principiul învățării bazate pe joc- prin joc copilul se dezvoltă natural;
 Principiul diversității contextelor și situațiilor de învățare- oferirea unui mediu educațional de
contexte și situații de învățare diverse, care să solicite implicarea jocului sub cât mai multe aspecte:
cognitiv, emoțional, social, motric;
 Principiul alternării formelor de organizare a activității: frontal, în grupuri mici, în perechi și
individual și a strategiilor de învățare;
 Principiul parteneriatului cu familia și comunitatea.

Plan de învătământ
4
 Planul de învățamânt se prezintă sub forma schematică și cuprinde toate activitățile de
învățare pentru fiecare grupă și nivel de vârstă, numărul de ore aferente săptămânale fiecărei
categorii/ tip de activitate.

 Planul de învățamânt reprezintă produsul curricular principal și constituie componenta reglatoare

esențială a curriculumului pentru educația timpurie, documentul oficial, normativ și obligatoriu care
jalonează organizarea de ansamblu a procesului de predare-învățare-evaluare pentru fiecare nivel de
vârstă și tip de instituție de educație.
Intervalul de Categorii/tipuri de activități de învățare Nr. Ore de activități desf. Cu copiii zilnic/tură Nr. De ore de activități de înv/săpt
vârstă

Jocuri și activități liber alese 2H 10 H

Rutine și tranziții 2 H½ (2 zile/săpt)

3 H (3 zile/săpt)
14 H

0-18 luni Activități tematice 10/15 min 1H

Total 25 H

Jocuri și activități liber alese 2½ H 12½ H

Rutine și tranziții 2 H (4 zile/săpt)

2½ H (1 zi/săpt)
10½ H

Activități tematice 20/25 de min 2H

19-36 luni

Total 25 H

Jocuri și activități liber alese 2H 10 H

Activ. Pt. Dezv. Personală 2H 10 H

37-60 luni Activ pe domenii experiențiale 1H 5H

Total 25 H

5
 Jocuri și activități liber alese 2H 10 H

61-72/84 luni
Activități pt. Dezv. Personală 1½ H 7½ H

Activ. Pe Domenii experiențiale 1½ H 7½ H

Total 25 H

Metodologia de aplicare a planului de învățământ:

1. Planul de învățământ prezintă o abordare sistemică a demersurilor educaționale;

2. Intervalele de vârstă, precum și categoriile/tipurile și numărul de ore alocate pentru activități sunt
rezultatul corelării cu RFIDT;
3. Copilul este un subiect activ în procesul învățării. Jocul este activitatea fundamentală a copilului, pe
care o sprijină toate tipurile de activități de învățare;
4. Activitățile de învățare- reprezintă un ansamblu de acțiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic
intensiv, organizate și conduse de cadrul didactic;
5. Categoriile/ Tipurile de activități de învățare:
 La nivel antepreșcolar: activități tematice, rutine și tranziții, jocuri și activități liber-alese.
 La nivel preșcolar: activități pe domenii experiențiale, jocuri și activități liber alese și activități
pentru dezvoltare personală
6. Activitățile tematice (AT):
 La nivel antepreșcolar: jocul (cu jucăria, simbolic, senzorial, de construcție, didactic, nisip și apă
etc), activități artistice și de îndemânare (desen, pictură, modelaj), activități de muzică și
mișcare ( audiții, jocuri muzicale, jocuri cu text și cânt), activități de creație și comunicare
(povești, memorizări, jocuri de cuvinte etc), activități de cunoaștere ( observări, lectura după
imagini, convorbiri) și activități în aer liber (plimbări, jocul la nisip etc).

6
7. Activități pe domenii experiențiale-ADE (nivel preșcolar)- sunt activități integrate sau pe discipline,
desfășurate cu copiii în cadrul unor proiecte tematice sau în cadrul săptămânii independente,
planificate în funcție de temele mari propuse de curriculum. Mijloace de realizare: jocul ( dirijat,
liber, didactic, logic, de perspicacitate creativitate etc.), exercițiile cu material individual,
experimentele, construcțiile, lectura după imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de
copii, memorizările etc.;
8. Jocurile și activitățile liber-alese- ALA: sunt cele pe care copiii și le aleg și îi ajută să socializeze în
mod progresiv și să se inițieze în cunoașterea lumii fizice, a mediului social și cultural, a
matematicii, comunicării, a limbajului citit și scris etc.;
9. Mediul educațional- trebuie să stimuleze copilul, să-l invite la acțiune, să-l ajute să se orienteze.
Materialele trebuie să fie bine alese, în strânsă corelare cu tema săptămânii sau tema proiectului care
se află în derulare. Centre: Biblioteca, Colțul căsuței/Joc de rol, Construcții, Științe, Arte, Nisip și
apă etc.;
10. Cadrul didactic poate deschide toate centrele sau cel puțin două centre, în care pregătește zilnic
oferta pentru copii, astfel încât aceștia să aibă posibilitatea să aleagă locul de învățare și joc;
11. Tema jocurilor și activităților liber-alese-poate fi dată sub o formă generică și comună tuturor
centrelor deschise sau se pot stabili teme diferite pentru fiecare centru de activitate;
12. În cadrul ALA se alocă zilnic un timp de cel puțin 30 de minute jocului liber;
13. Pentru jocurile și activitățile desfășurate outdoor (parc, crâng, pădure etc)- o atenție specială va fi
acordată atât organizării curții de joc, cât si siguranței pe care o oferă copiilor spațiul respectiv și
dotările aferente.
14. Activitățile pentru dezvoltarea personală ADP:
 Nivel preșcolar: rutinele, tranzițiile, o parte a activităților liber alese din perioada dimineții,
activitățile de dezvoltare a înclinațiilor personale/ predispozițiilor/ aptitudinilor.
7
15. RUTINELE- sunt activitățile reper după care se derulează întreaga activitate a zilei: sosirea copiilor,
întâlnirea de dimineaţă, micul dejun, igiena, masa de prânz, somnul de după amiază, gustarea,
plecarea acasă și se disting prin faptul că se repetă zilnic;
16. TRANZIȚIILE- sunt activități de scurtă durată, care fac trecerea de la o activitate de învățare la alta.
Ex: activitate desfășurată în mers ritmat, recitarea unei numărători etc.;
17. Activitățile desfășurate în perioada după-amiezii: activități recuperatorii și ameliorative pe domenii
experiențiale (de tip ADE), activități recreative, de cultivare și dezvoltare a înclinațiilor personale (de
tip ADP), activități liber alese;

18. Programul anual de studiu- se va organiza în jurul a șase mari teme:

 Cine sunt/suntem?
 Când, cum și de ce se întâmplă?
 Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ?
 Cine și cum planifică/ organizează o activitate?
 Cum exprimăm ceea ce simțim?
 Ce și cum vreau să fiu?
- Pentru nivelul antepreșcolar- cel puțin 2 teme anuale;
- Pentru nivelul preșcolar- cel puțin 4 teme;
- În situația grupelor cu copii de 5-6 ani se recomandă parcurgerea tuturor celor 6 teme;
19. Pornind de la aceste teme, anual, pe grupa de vârstă, se stabilesc proiectele/activitățile tematice care
urmează a se derula;

8
20. Într-un an școlar, la nivel preșcolar, se pot derula cu copiii maxim 7 proiecte tematice cu o durată
maximă de 5 săptămâni/proiect sau un număr mai mare de proiecte de 1-3 săptămâni;
21. În medie, o activitate cu copiii durează între 5 și 30 de min;
22. Numărul de ore pentru activități zilnice, precum și numărul de activități dintr-o săptămână variază în
funcție de tipul de program ales de părinți (normal sau prelungit) și de intervalul de vârstă al
copilului;
23. Pentru grupele de vârstă 0-6 ani, tipurile de activități vor viza socializarea copilului, obținerea
treptată a unei autonomii personale și pregătirea pentru viață socială;
24. În programul zilnic este obligatoriu să existe cel puțin o activitate sau un moment de mișcare și
expunere la mediu;
25. LECTURA- una dintre cele mai educative și mai răspândite activități, cu efecte durabile în domeniul
limbajului, ale comunicării, precum și în cel al comportamentului și al socializării. Obligatoriu 10-15
min pe zi- Momentul poveștilor;
26. Proiectele și programele educaționale- conțin seturi de acțiuni planificate pe o durata determinată de
timp;
27. Activitățile care privesc educația rutieră, educația ecologică, educația pentru sănătate, educația
culturala, religioasă, financiară, pentru valori, drepturile copilului intră în categoria activităților liber
alese sau a celor de dezvoltare personală;
28. Activitățile extrașcolare- se vor planifica si desfășura lunar, cu participarea părinților și a altor
parteneri educaționali din comunitate;
29. Activitatea opțională (0-1 activități/săptămână)- intră în categoria activităților de învățare, respectiv a
celor pentru dezvoltare personală și se includ în programul zilnic al copilului în grădiniță;
30. Pentru încurajarea studiului limbilor străine educatoarele pot face apel la atestatele/ certificatele
dobândite în perioada formării inițiale și pot folosi resurse specifice;
9
 31. Activitatea de consiliere educațională a părinților-este desfășurată săptămânal; se recomandă
elaborarea unui portofoliu suport pentru temele de consiliere.

PROGRAMA pentru educația timpurie. Structura curriculară și modelul de proiectare curriculară

 Programa școlară- valorifică paradigma curriculară centrată pe competențe și fundamentează

demersurile educaționale pe copil și pe activitatea de învățare a acestuia ca proces, respectiv pe
dobândirea unor comportamente care să asigure premisele dezvoltării competențelor cheie mai
târziu;
 Competența- capacitatea dovedită de a utiliza cunoștințe, abilități și capacități personale, sociale
și/sau metodologice în situații de muncă sau de studiu și pentru dezvoltarea profesională și personală;
 Implică existența unei scheme cognitive și pattern-uri, deci un nivel de dezvoltare superior celui atins
de copii în etapa 0-3 ani și chiar 3-6 ani.

Axa programei o constituie: domeniile de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente ca

premise ale competențelor ulterioare.
Domeniile de dezvoltare sunt diviziuni convenționale necesare pentru asigurarea dezvoltării deplinei
complexe și pentru observarea evoluției copilului. Ele devin în primii ani de viață instrumente pedagogice
esențiale pentru a realiza individualizarea educației și a învățării. Dau posibilitatea educatorilor să identifice
atât predispozițiile, cât și înclinațiile cu care copilul a venit pe lume, precum și dificultățile pe care le
întâmpină pe parcursul educație timpurii.

Cele cinci domenii de dezvoltare sunt:

1. Dezvoltarea fizică, a sănătății și igienei personale- cuprinde o gamă largă de deprinderi și abilități
(săritul, alergarea, realizarea desenelor modelarea), dar și coordonarea, dezvoltarea senzorială,
cunoștințe și abilități referitoare la îngrijire și igienă personală, nutriție etc;

10
2. Dezvoltarea socio-emoțională- vizează debutul vieții sociale a copilului, capacitatea lui de a stabili
și menține interacțiuni cu adulții și copiii;
3. Capacități și atitudini față de învățare- se referă la modul în care copilul se implică într-o activitate
de învățare, modul în care abordează sarcinile și contextele de învățare;
4. Dezvoltarea limbajului a comunicării și a premiselor citirii și scrierii- vizează dezvoltarea
limbajului a comunicării și preachizițiile pentru citit- scris;
5. Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii- abilitatea copilului de a înțelege relațiile dintre obiecte,
fenomene evenimente și persoane dincolo de caracteristicile lor fizice. Include abilitățile de gândire
logică și rezolvare de probleme, cele matematice și cele referitoare la lume și mediul înconjurător.

Domenii experiențiale:

1. Domeniul estetic și creativ- acoperă abilitățile de a răspunde emoțional și intelectual la experiențe perceptive,
aprecierea frumosului, sensibilitatea față de diferitele niveluri de manifestare a calității (muzica, activități
artistice plastice, drama etc.);
2. Domeniul om și societate- include omul, modul lui de viață, relațiile cu alți oameni, relațiile cu mediul social
și modalitățile în care acțiunile umane influențează evenimentele. Are o extindere către contextele curriculare
care privesc tehnologia. Familia, mediul fizic, uman și social pot fi utilizate ca resurse de învățare. Textul
literar, imaginile și alte materiale audiovizuale pot fi utilizate ca surse de informare;
3. Domeniul limbă și Comunicare acoperă stăpânirea exprimării orale și scrise, ca și abilitatea de a înțelege
comunicarea verbală și scrisă. Copilul va fi obișnuit sistematic să asculte sonoritatea specifică limbii studiate,
să o recunoască, să o reproducă, să reproducă ritmul, intonația etc.;
4. Domeniul științe- include atât abordarea domeniului matematică prin intermediul experiențelor practice, cât și
înțelegerea naturii ca fiind modificabilă de ființele umane cu care se află în interacțiune;
5. Domeniul psiho-motric- acoperă coordonarea și controlul mișcărilor corporale, mobilitatea generală și
rezistența fizică, abilitățile motorii, elemente de cunoaștere legate mai ales de anatomia și fiziologia omului.

Organizarea și amenajarea spațiului educațional și rolul centrelor de interes/ ariilor de stimulare

 Grădinița trebuie să fie pentru copii un spațiu dorit, cu activități care să-i implice;

11
  organizată pe zone, centre de interes, centre de activitate sau arii de stimulare, sala de grupă
devine un cadru adecvat situațiilor de învățare;
 noul Curriculum structurează experiențele copilului pe domenii experiențiale;
 sala de grupă poate fi delimitată în mai multe centre de activitate/interes:
1 .Centrul „Biblioteca” este spațiul în care copiii își exersează limbajul sub toate aspectele sale în timp
ce comunică sau asimilează limbajul scris. Acest centru trebuie să fie de dimensiuni medii, dotat cu
scaune, covorașe, perne, o masă de scris și desenat. Așezate ordonat pe rafturi, cărțile trebuie expuse
astfel încât copiii să le găsească cu ușurință. În acest centru copiii creează povești cu ajutorul
materialelor și a păpușilor pe degete. La masă pot confecționa cărți, scrie dar mai ales desena.
Multe săli de grupă sunt dotate cu televizoare în scopul vizionării unor materiale pentru a completa
cunoștințele copiilor;
2 Centrul științe- vizează dezvoltarea gândirii logice, înțelegerea relațiilor dintre obiecte și fenomene
exersarea capacităților de a rezolvat probleme cunoașterea și înțelegerea lumii vii. Este util să existe
un spațiu pentru expunerea permanentă a materialelor din natură (ghinde, pietre, scoici, semințe,
fructe), un loc pentru animale vii (acvariu), dar și mulaje din plastic reprezentând animale sau
păsări. Nu trebuie să lipsească pliante, imagini, planșe, atlas de anatomie, botanică, zoologie,
enciclopedii, hărți etc. În acest centru copiii își construiesc cunoștințe matematice durabile și utile
prin utilizarea de jocuri cu numere, dominouri, puzzle-uri, jocuri loto, jocuri matematice, rigle,
rulete, cântare, balanțe;
3 Centrul "Arte”- are influență asupra dezvoltării copiilor în toate domeniile, deoarece acestea se
întrepătrund în sarcinile și activitățile de aici și pot asigura dezvoltarea globală a copilului.
Materiale: blocuri de desen, hârtie, creioane colorate, acuarele, foarfece, pastă de lipit, planșete,
plastilină, cocă, coloranți, sârmă, casetofon, radio, muzicuțe, fluiere, tamburină;

12
 4 Centrul "Joc de rol”- copiii refac locuri, evenimente, imită comportamentul părinților sau joacă
roluri ale unor persoane cunoscute, repetă, interpretează, reproduc și retrăiesc experiențe. Îi ajută să
își gestioneze emoțiile, să comunice cu ceilalți, să accepte diversitatea;
5 Centrul „Construcții”- mijlocește dezvoltarea cognitivă, socio-emoțională, fizică, dar și inițiativa,
creativitatea și perseverența, prin activitățile individuale sau de grup. Este ideal ca cuburile să fie
așezate pe rafturi, sortate după formă și mărime. Centrul poate fi decorat cu imagini care reprezintă
construcțiile pe care le vor realiza: poduri, nave cosmice, vapoare etc. Dezvoltându-și gândirea
creatoare, imaginația, copiii își formează concepte matematice referitoare la mărime, formă,
înălțime, volum, spațiu, direcție, echilibru, ordonare, numărătoare.
6 Centrul „Nisip și apă”- este gazda experiențelor care asigură dezvoltarea fizică a preșcolarilor. Masa
cu nisip și apă trebuie să fie înaltă până la talia copilului și podeaua acoperită, deoarece se risipește
nisip și apă. La dispoziția copiilor trebuie puse prosoape, mături și fărașe pentru a strânge nisipul și
apa. Materiale și accesorii: vase și unelte, materiale din natură, substanțe lichide sau solide care se
dizolvă.

Organizarea/ amenajarea spațiului educațional:

 Criteriul principal care stă la baza amenajării unei săli de grupă este spiritul critic al copilului.
Ochiul critic al copilului vede, explorează, analizează spațiul în care urmează să fie primit și își

13
 exprimă acordul sau dezacordul de a intra în sală;
 Sala de grupă trebuie să fie un spațiu larg, luminos, aerisit, curat, zugrăvit în culori vesele mobilierul
dotat cu o varietate de materiale și jucării, aflate la îndemâna copiilor, iar educatoarea prietenoasă,
zâmbitoare și primitoare;
 Este necesar ca mobilierul, mesele, scaunele, covorașele, pernițele etc. să fie dimensionate potrivit
vârstei copilului și poziționate adecvat;
 Mijlocul sălii trebuie să fie permanent liber pentru fluidizarea circulației copiilor;
 Centrele zgomotoase trebuie separate de cele liniștite și asigurată lumina naturală;
 Este importantă existența unui loc unde se pot expune lucrările copiilor: desene, cântece, poezii
învățate, picturi, machete;
 Fiecare obiect sau jucărie trebuie să își păstreze locul dinainte cunoscut de preșcolari;
 Pereții trebuie decorați ținând cont de particularitățile individuale ale copiilor (personaje din povești,
anotimpuri, cifre, etc.)
 Dimensiunea ergonomică ocupă un loc frontal pentru succesul profesional al cadrului didactic.
Amenajarea corespunzătoare a sălii de grupă reprezintă o condiție necesară pentru ca un preșcolar să
aibă curaj să pășească într-o sală de grupă.

14