Concepeti un eseu argumentativ, de una-doua pagini, intitulat Competentele-cheie si educatia

timpurie.

Pe parcurs, aveti in vedere urmatoarele repere:

- definirea notiunii de competenta-cheie;

- conditiile necesare pentru formarea competentelor elementare

- oglindirea lor in competentele secolului XXI;

- impactul lor pe termen lung.

Competentele-cheie si educatia timpurie

Notiunea de competenta-cheie este frecvent intalnita in literatura de specialitate.

Astfel, acest concept se refera la ansamblul de cunostinte solide, abilitati, aptitudini si atitudini
dorite de care de care nu este posibila inaintarea unui subiect pe traseul educational. In
considerarea acestui ansamblu bine consolidat, subiectul educabil se dezvolta plenar pentru a se
implini in viata personala si in cea profesionala. Ca atare, el se regaseste si in comunitatea in care
traieste , si pe piata muncii, si in societatea contemporana - una plina de provocari generate de
globalizare, de incluziunea sociala, de profesiile/ocupatiile tot mai solicitante.

Privite ca un tot unitar, competentele-cheie reprezinta un bagaj absolut necesar la drum lung
pentru orice subiect. In context, ne gandim instant la educatia pe toata durata vietii, care, prin
definitie, implica formarea continua.

In alta ordine de idei, competentele-cheie strabat orice mediu educational in care se formeaza o
persoana, indiferent de varsta. Numai avandu-le se pot parcurge formele de scolarizare in
conditii optime.

La nivel european, exista o recomandare cuprinsa in ansamblul de masuri ce priveste

competentele-cheie pentru invatarea pe tot parcursul vietii. Cele opt domenii de referinta sunt:
comunicarea in limba materna si in limbi straine, competente in matematica, competente
elementare in stiinte si tehnologie, in utilizarea noilor tehnologii informationale si de
comunicatie, competente pentru a invata sa inveti, competente civice, de relationare
interpersonala, sensibilizare culturala, exprimare artistica, spirit de initiativa si antreprenoriat.

Pe calea celor de mai sus, ajungem in sfera invatamantului efectuat la nivel pre-elementar, adica
ante- si prescolar. Aici se impune sa facem urrmatoarele mentiuni: Cele opt competente-cheie
sunt enuntate si in noul curriculum pentru educatia timpurie, unde sunt corelate cu cele cinci
domenii de dezvoltare, astfel redate:

- dezvoltarea fizica, sanatate si igiena personala;

- dezvoltarea socio-emotionala;

- dezvoltare cognitiva si cunoasterea lumii;

- dezvoltarea limbajului, a comunicarii si a premiselor citirii si scrierii;

- capacitati si atitudini in invatare.

La randul lor, aceste domenii, explorate intre 0 si 6 ani, sunt corelate cu competentele generale
potrivite fiecarei discipline studiate in ciclul primar. Iar dimensiunile dezvoltarii pentru fiecare
domeniu cu seriile de competente specifice derivate din cele generale. Continuitatea este mai
mult decat evidenta si explicabila.

Privind lucrurile in profunzime, realizam ca axa celor opt competente-cheie trece treapta
obligatorie de invatamant national pana la cel mai inalt nivel existent in Clasificarea
lntemationala Standard a Educatiei (ISCED). Prin urmare, observam corespondenta dintre
ISCED 0 (educatia timpurie) si ISCED 8 (invatamant superior).

Pentru a-si forma competentele elementare, orice subiect are nevoie de conditii prielnice.
Acestea sunt de gasit intr-un mediu educational incluziv si stimulativ, organizat cu
profesionalismul unui vizionar si pastrat cu spiritul unui bun gospodar.

Conditiile depind de factori extrinseci si intrinseci resimtiti (in)direct in mediul in care decurge
viata unui subiect educabil - viata personala , in speta, cea prescolara . Cu titlu exemplificativ,
factori extrinseci sunt: educatia fundamentala a parintilor (inclusiv cea parentala), calitatea
unitatilor de invatamant din comunitatea lui apartinatoare sub asemenea aspecte: dezvoltarea
institutionala si organizationala, pregatirea cadrelor didactice, gradul de promovabilitate la
examenele nationale), dezvoltarea economica a comunitatii, civilizatia si cultura acesteia,
numarul persoanelor vulnerabile ce risca excluziunea sociala, gradul de infractionalitate judiciara
inregistrat. Iar factori intrinseci pot fi: starea de sanatate (fizica si emotionala) a subiectului
educabil, gradul lui de motivatie interioara dovedit in situatii de invatare, comportamentul
manifestat pe fondul unor tulburari de natura psiho-afectiva sau al unei vieti linistite,
comunicarea si relationarea cu semenii in termeni deschisi sau generator de tensiuni.

Pe cale de consecinta, competentele au nevoie de un mediu favorabil forrnarii si dezvoltarii inca

din prima etapa a vietii. Numai asa putem fi in prezenta unui om educat in toate privintele. Drept
urmare, sa dam cateva exemple, gandind la un prescolar aflat in plina formare. Lui ii sunt de
trebuinta:

- un personal primitor si prietenos, interesat constant de nevoile si dorintele lui;

- o sala de grupa, in care ambientul este placut - climatic, cromatic, organizatoric, ergonomic
vorbind;

-materiale si mijloace de invatare concret intuitive, sigure, atractive si eficiente;

- un act didactic bazat, in esenta, pe principiile accesibilitatii, echitatii, individualizarii, al

invatarii active si prin joc, al invatarii integrate;

- un program adecvat varstei lui si nevoilor instructiv-educative si (re )creative;

- un colectiv de actori (non)educationali, preocupati de calitatea si diversitatea ofertei

(extra)curriculare, dar si dispusi sa isi dea concursul in acest sens;

- o familie care sa se implice total in educatia lui de acasa si in programele in care i se solicita
participarea, in cadrul gradinitei ori in afara ei.

Efectele conditiilor anterior enumerate razbat peste vreme. Scolaritatea mica este urmatoarea
etapa in care se resimt cel mai bine. De pilda, intrat in clasa pregatitoare, copilul obisnuit de
timpuriu cu actele de vorbire, cu regulile pe care le presupune desfaurarea unui joc sau a unei
activitati, cu normele de igiena personala si a spatiului de lucru ori de joaca, cu autonomia
personala, cu regulile unui program (de munca intelectuala, de joaca si de odihna), in mod sigur,
face fata rigorilor vielii de scolar. Avand, in general, un comportament ce denota incredere in
propriile forte, copilul in discutie isi fonneaza o imagine de sine tot mai buna, iar treptat, o
puternica stima de sine. Comportamentul dezirabil este suma rezultatelor competentelor-cheie
formate in educatia timpurie. Pe deasupra, copilul in discutie, la sfarsitul clasei a II-a, va avea
achizitiile fundamentale, atat de necesare pentru tot restul vietii scolare.

Prin urmare, cele opt competente sunt printre cele ale secolului XXI. Sub o forma sau alta, toate
se oglindesc in enunturi si continuturi despre: alfabetizare (functionala, digitala, vizuala,
culturala), comunicare, colaborare, cooperare, curiozitate, creativitate, inovatie, gandire critica,
autoevaluare, organizare, rezolvare de probleme complexe, responsabilizare. Intr-o societate a
cunoasterii marcata de schimbari din ce in ce mai radicale, orice persoana are nevoie de
competente transversale. Intr-o mare de informatii, capacitatea de analiza si sinteza este vitala.
Procesele psihice (cognitive, senzoriale, afective) trebuie puse pe rol, folosind toata puterea ;or.
In contextul prezentei lucrari, sunt de parere ca educatia timpurie este esentiala pentru fonnarea
unui copil in concordanta cu cerintele complexului de competente. In limitele potentialului
copilului (nativ si dobandit), educatorul este dator sa actioneze cu profesionalism si vocatie.