care este pentru noi, românii, și ziua cinstirii eroilor neamului.
Ne întoarcem în timp și ne aducem aminte de niște oameni datorită cărora
astăzi noi trăim bucurându-ne de libertatea pe care ne-au oferit-o, oameni de care puțini își mai aduc aminte dar care sunt eroi ai neamului nostru, ai patriei noastre . Acum ne aflăm și noi în fața unei memorii… Memoria voievozilor, a martirilor, a ostașilor și a luptătorilor care ne-au luminat țara și ființele noastre în perioade dificile cu care țara noastră s-a confruntat adeseori, perioada în care au apărut eroi ce și-au uitat familia, au ales să uite de ei , de viața lor, de fericirea lor, de amintirile lor, pentru cei din țara lor, pentru libertatea si armonia de astăzi si pentru noi urmașii lor. Sacrificiul, voința, ambiția lor au marcat istoria noastră. Oare am fi putut noi trăi fără să fi fost ei in trecut? Cred că nici nu ne mai numeam români. Oare mai aveam parte de o Românie unita? Ce bine ar fi dacă ar mai trai acești eroi ai neamului românesc, multe am fi avut de învățat de la ei, începând de la simple cuvinte până la adevărate lecții de demnitate, de curaj, de vitejie. Mai suntem noi cei de azi ca ei, așa buni si plini de iubire pentru patrie? Nu cred, sau cel puțin nu sunt mulți oamenii care au aceste valori! Astăzi toți ne plângem că avem probleme și nu mai putem ajuta prea mult , cea mai frecventă scuza fiind timpul. Dar de fapt modul in care reacționam la problemele vieții devin probleme. De parcă dacă ne supăram trec așa problemele pe lângă noi… nu, ba chiar se înmulțesc. Datorită atitudinilor pe care le manifestă oamenii de azi în comparație cu cei din trecut, cu eroii noștri, am ajuns la concluzia că viața noastră stă intre cutremur și echilibru. Poate ar trebui să ne întrebăm de ce sunt frecvente cutremurele în ziua de azi. Păi orice cutremur așează lucrurile, le decantează, reașează valorile. Poate că Dumnezeu ne pedepsește așa ca sa redevenim si noi la fel de buni ca eroii noștri, ca cei din trecut sau poate chiar mai buni. Oamenii de azi nu vor sa mai sufere si devin depresivi. Străbunicii, bunicii noștri au trecut prin două războaie mondiale, prin foamete, prin foc, prin cutremur si nu mai erau depresivi. Devenim pe parcursul vieții oameni puternici, nu ne naștem așa, crescând ne antrenăm.
Așadar să ne bucurăm de sărbătoarea zilei, cu un gest, cu un cuvânt, cu un
gând și cu un moment oferit eroilor noștri care ne-au dăruit la rândul lor libertatea și totodată să ne aducem aminte să fim că ei, să-i avem ca modele în viața, nu pentru altceva decât pentru a fi bine, pentru a fi mai aproape de Dumnezeu, căci El există numai în sufletele în care domină bunătatea, răbdarea și iubirea de semeni, chiar și a dușmanilor noștri căci dacă ei sunt răi cu noi, nu trebuie să le răspundem la rândul nostru cu răutate ca să nu existe doi oameni răi pe pământ. În ciuda faptului că pentru cei de astăzi tot ce este înseamnă eroism ne scoate din modernitate, mai există astăzi oameni, ca și noi, care își amintesc de acești oameni-eroi ai neamului nostru românesc - a căror nume au rămas doar pe monumente dar care trebuie să ne română și în mintea noastră pentru a ne reaminti mereu să fim ca ei, să luptăm pentru cei din jurul nostru si pentru țara noastră căci: „Nu te îneci dacă pici în apa, te îneci dacă rămâi acolo…”.