Managementul Riscului Financiar International

Oghinciuc Carmen-Ionela
Grupa 988
ANALIZA DE TEXT – METODĂ DE CERCETARE

Analiza de text este o metodă calitativă ce presupune descrierea, interpretarea și

înțelegerea textului. Ea include citirea atentă a textelor, a simbolurilor imagistice și a tuturor
formelor de texte scrise. Un cercetător trebuie să privească cu atenție textul pentru a
identifica contextul scriitorului și mesajul acestuia. Acest tip de analiză este folosit în studiile
culturale și de media, în științele sociale, în literatură, dar în ultima perioadă analiza textelor a
fost introdusă și în domenii cum ar fi medicina, marketing sau chiar domeniul financiar.
Scopul analizei textuale este de a înțelege aspectele culturale și ideologice care stau la
baza unui text și modul în care acestea sunt legate de contextul particular în care a fost produs
textul. Pe scurt, analiza de text constă în descrierea caracteristicilor unui text și a funcțiilor
mesajelor conținute în texte și în realizarea de interpretări pentru a răspunde la întrebări
specifice. Considerentele importante în analiza de text includ selectarea tipurilor de texte care
urmează să fie studiate, obținerea de texte adecvate și determinarea abordării particulare care
urmează să fie utilizată în analiza acestora. Există două categorii generale de texte ce pot fi
folosite, transcrieri ale unor comunicări verbale și mesaje produse în format text.
Există patru abordări majore ale analizei textuale: critica retorică, analiza de conținut,
analiza interacțiunii și studiile de performanță.
Critica retorică este un studiu sistematic folosit pentru a descrie, analiza, interpreta și
evalua forța persuasivă a mesajelor încorporate în texte. Acest proces servește cinci funcții
importante, printre care: aruncă lumină asupra scopurilor unui mesaj persuasiv, poate ajuta la
înțelegerea contextelor istorice, sociale și culturale, poate fi folosit ca o formă de critică
socială pentru a evalua societatea, poate contribui la construirea de teorii, arătând cum se
aplică teoriile la discursurile persuasive și îndeplinește o funcție pedagogică prin faptul că îi
învață pe oameni cum funcționează persuasiunea și ce anume constituie o persuasiune
eficientă. Critica retorică poate fi împărțită în două categorii, mai exact, retorica clasică, care
a analizat caracteristicile și efectul discursului public persuasiv în timpul civilizațiilor greacă
și romană, și retorica contemporană care s-a extins pentru a încorpora o gamă largă de
filozofii, perspective teoretice și metodologice care sunt utilizate pentru a studia
persuasiunea.
Analiza de conținut se utilizează pentru a identifica, analiza și enumera mesajele care
apar în texte. În general, nu este preferată de cercetători, deoarece aceștia lucrează pe baza
datelor care există deja, mai degrabă decât să genereze date noi. Analiza de conținut face mai
dificilă cercetarea datorită practicii de codificare a datelor și de etichetare a acestora, care, la
rândul său, include formarea cercetătorilor pentru aceasta. Analiza conținutului vizează doua
subcategorii, mai exact analiza calitativă a conținutului, care se concentrează pe semnificația
reală încorporată în mesaj mai degrabă decât pe numărul de ori în care mesajul a apărut, și
analiza cantitativă a conținutului, care este o procedură sistematică, pas cu pas, utilizată
pentru a răspunde la întrebările de cercetare și pentru a testa ipotezele enunțate. Marea
majoritate a analizelor de conținut utilizează proceduri cantitative, care implică selectarea
textelor, determinarea unităților care urmează să fie codificate, dezvoltarea categoriilor de
conținut, formarea observatori pentru a codifica unitățile și analizarea datelor.

1
 Analiza interacțiunii include studii de la caracteristicile lingvistice, cum ar fi
cuvintele și formarea propozițiilor, până la factorii non-verbali, cum ar fi gesturile mâinilor și
contactul vizual, subiectele pe care le discută oamenii, scopul anumitor acțiuni și discursuri.
Analiza interacțiunii este văzută ca un proces mult mai complex, care include informații
masive despre subiect și o capacitate puternică de coordonare din partea cercetătorului. Este
nevoie ca un cercetător să organizeze întâlniri de grup și să observe mesajele funcționale care
sunt schimbate în timpul discuției și acțiunile interlocutorilor. Efectuarea analizei
interacțiunii implică două sarcini generale: obținerea unui eșantion de interacțiune, iar aici
cercetătorii fac alegeri care afectează atât tipul, cât și calitatea datelor obținute, și analiza
eșantionului respectiv, aceasta depinzând de scopul analizei, dacă scopul este de a descrie
interacțiunea sau de a o corela cu alte variabile, dar și de forma pe care datele o iau.
Studiile de performanță se concentrează asupra bogăției textului și a esteticii sale, în
timp ce un cercetător pune în scenă un spectacol folosind textele pentru a reprezenta modul în
care acestea afectează o conversație. Există șase etape în generarea și raportarea
perspectivelor în studiile de performanță, mai exact: identificarea actului de comunicare sau a
textului care să fie examinat, încercarea diferitelor comportamente vocale și corporale,
stabilirea gamei de înțelegeri legitime, selectarea acelei interpretări valide pentru a izola o
înțelegere posibilă care să fie urmărită, punerea în mișcare a unei viziuni de performanță,
stabilirea și rafinarea interpretării alese, raportarea a ceea ce a fost descoperit prin
reprezentarea publică.
Analiza textuală este procesul de colectare și examinare a datelor calitative pentru a
înțelege despre ce este vorba, dar a da sens informațiilor calitative reprezintă o provocare
majoră. Fie că sunt analizate date despre afaceri sau sunt efectuate cercetări academice,
citirea, analiza și etichetarea manuală a textului nu mai este eficientă - necesită mult timp,
rezultatele sunt adesea inexacte, iar procesul este departe de a fi scalabil. Din fericire,
evoluțiile din subdomeniile inteligenței artificiale (AI), cum ar fi învățarea automată și
procesarea limbajului natural (NLP), creează oportunități fără precedent pentru a procesa și
analiza colecții mari de date text. Datorită algoritmilor antrenați cu ajutorul învățării
automate, este posibil să se realizeze o multitudine de sarcini care implică analiza textului,
cum ar fi clasificarea subiectelor, extragerea caracteristicilor și analiza sentimentelor.
Există numeroase metode și tehnici de analiză textuală automată, frecvența cuvintelor,
concordanță, clasificarea textului, extragerea textului.
Frecvența cuvintelor ajută la găsirea termenilor sau expresiilor cele mai recurente
într-un set de date. Numărarea ori de câte ori un cuvânt este menționat într-un grup de texte
poate conduce la informații interesante, de exemplu, atunci când sunt analizate răspunsurile
clienților. Dacă termenii "greu de utilizat" sau "complex" apar adesea în comentarii poate
indica faptul că trebuie să faceți ajustări pe partea experienței utilizatorului.
Concordanța este utilizată pentru a identifica cazurile în care apare un cuvânt sau o
serie de cuvinte, pentru a înțelege sensul exact al acestuia.
Clasificarea textului este procesul de atribuire de etichete sau categorii datelor
nestructurate pe baza conținutului acestora. Când vorbim despre date nestructurate, ne
referim la tot felul de informații bazate pe text care nu sunt organizate și, prin urmare, sunt
complexe de clasificat și de gestionat. Pentru companii, datele nestructurate pot include e-
mailuri, postări pe rețelele de socializare, chat-uri, recenzii online, bilete de asistență, printre

2
multe altele. Clasificarea textului - una dintre sarcinile esențiale ale NLP face posibilă analiza
textului într-un mod simplu și eficient din punct de vedere al costurilor, organizând datele în
funcție de subiect, urgență, sentiment sau intenție.
Extracția de text este o tehnică de analiză textuală care constă în extragerea unor
termeni sau expresii specifice dintr-o colecție de date textuale. Spre deosebire de clasificarea
textului, rezultatul nu este o etichetă predefinită, ci o informație care este deja prezentă în
text. De exemplu, dacă aveți de analizat o colecție mare de e-mailuri, puteți extrage cu
ușurință informații specifice, cum ar fi adrese de e-mail, nume de companii sau orice cuvânt
cheie pe care trebuie să-l recuperați. În unele cazuri, puteți combina clasificarea și extragerea
de text în cadrul aceleiași analize.
Această metodă de cercetare are atât limitări ce sunt întâlnite și în cazul altor tipuri de
metode, cum ar fi gradului de completitudine și acuratețe a datelor sau gradul de dificultate în
obținerea datelor, cât și limitări specifice, cum ar fi dificultatea de a citi, analiza și eticheta
manual textul, aici având în vedere și timpul necesar, dar și probabilitatea mare de eroare.
Dacă această ultimă limitare putem spune că a fost rezolvată prin apariția utilizării
algoritmilor antrenați cu ajutorul învățării automate, acești algoritmi au deschis calea către
alte limitări, cum ar fi limba în care sunt scrise textele, deoarece, până în acest moment nu
există algoritmi ce pot folosi orice limbă din lume. De asemenea, merită menționat faptul ca
nici acești algoritmi nu au o eficiență de 100% și se pot obține rezultate false și erori de
etichetare, dar și faptul că nu pot analiza corect texte ce au un limbaj tehnic sau specific unui
domeniu, cum ar fi texte legislative.
Cu toate că există dificultăți în utilizarea analizei de text, aceasta a început să fie din
ce în ce mai folosită în ultimul deceniu, chiar și în domenii noi, astfel, îmbunătățiri și depășiri
ale limitelor vor exista, iar până atunci, cercetătorii sunt provocați să depășească cumva
aceste limitări deoarece analiza de text poate aduce informații noi ce nu erau înțelese complet
până acum.

BIBLIOGRAFIE
Adu, P., 2022. Understanding the Use, Strengths and Limitations of Automated Text Analysis. ResearchGate.

Arya, A., 2020. An Overview of Textual Analysis as a Research Method for Cultural Studies. INTERNATIONAL
JOURNAL FOR INNOVATIVE RESEARCH IN MULTIDISCIPLINARY FIELD I, 6(3), pp. 173-177.

Cabedoche, B., 2014. Advantages and limitations of text analysis to reveal the strategic action of social actors.
The example of Cultural Diversity. Media Practice and Everyday Agency in Europe. Interventions and
Intersections, pp. 177-194.

Frey, L., Botan, C. & Kreps, G., 1999. Investigating communication: An introduction to research methods. 2 ed.
Boston: Allyn & Bacon.

Mckee, A., 2001. Textual Analysis: A Beginner's Guide. Metro Maga-zine, pp. 138-149.