Piesa Tamerlan cel Mare debutează prin prologul care declară că piesa nu se

concentrează pe subiecte mărunte des discutate în alte piese și că va fi în schimb despre un

mare cuceritor și victoriile sale.
Primul act începe cu Mycetes, regele Persiei, plângându-se fratelui său Cosroe despre
un cioban scitian pe nume Tamerlan care, împreună cu banda lui de proscriși, îi provoacă
neplăceri. Cosroe începe să-și critice fratele pentru că are un caracter slab și acționează
prostește și totuși regele nu face nimic pentru a-l opri. Într-o încercare de a-l opri pe
Tamerlan să intre în Persia, Mycetes își trimite căpitanul șef, Theridamas, să îl ucidă pe
Tamerlan. După ce Theridamas și Mycetes părăsesc scena, lui Cosroe i se spune că perșii nu
îl plac pe Mycetes ca rege, așadar ei au decis să îi ofere lui coroana, pe care Cosroe o și
acceptă.
Tamerlan apare pentru prima dată în cea de-a doua scenă, când o capturează pe
Zenocrate, prințesa egipteană. El începe să-și declare dragostea pentru ea și promite să o facă
regină. Theridamas sosește cu o armată de două ori mai mare decât a lui Tamerlan, dar este
convins să schimbe părțile și să îi devină loial lui Tamerlan.
Al doilea act prezintă momentul în care Cosroe se alătură, de asemenea, lui Tamerlan,
sperând că va putea să ia tronul fratelui său cu ajutorul armatei acestuia. Când Mycetes află
ce s-a întâmplat, este sfătuit de Meandru să arunce aur pe câmpul de luptă într-un efort de a
distrage atenția soldaților. Tamerlan își face apariția atunci când Mycetes încearcă să-și
ascundă coroana. În loc să o ia atunci, Tamerlan îi permite lui Mycetes să dețină coroana
până când își distruge armata. După ce Tamerlan câștigă lupta, Cosroe fuge cu coroana la
Persepolis. Tamerlan îl provoacă pe Cosroe la un duel, acesta soldându-se cu moartea lui
Cosroe.
Cel de-al treilea act începe cu împăratul turc Baiazid discutând despre Tamerlan cu
regii săi. Toți sunt de acord că Tamerlan trebuie să fie oprit de la intrarea în Imperiul turc.
În următoarea scenă, Tamerlan îl surprinde pe Lord Agydas spunându-i lui Zenocrate
să nu se lase manipulată de Tamerlan; Zenocrate însă îi spune lui Agydas că vrea să se
căsătorească cu Tamerlan. Când Agydas își dă seama că Tamerlan a auzit ce a spus, se
înjunghie singur, preferând să se sinucidă, mai degrabă decât să-l lase pe Tamerlan să-l
tortureze.
Cel de-al patrulea act expune victoria lui Tamerlan în fața împăratului turc, Baiazid,
transformându-l pe acesta și soția sa, Zabina, în sclavii săi. După această reușită, Tamerlan
împreună cu Zenocrate se bucură de torturarea și umilirea lor.
Tatăl lui Zenocrate, sultanul Egiptului, jură să-l oprească pe Tamerlan cu ajutorul
regelui arab. În ciuda rugăminților lui Zenocrate, Tamerlan se pregătește să atace Egiptul.
Armata lui Tamerlan atacă Damascul, iar guvernatorul trimite un grup de fecioare pentru
ademenirea armatei acestuia în încercarea de a-i opri să atace. Tamerlan refuză oferta
guvernatorului și face acest lucru prin sacrificarea fecioarelor și agățându-le apoi leșurile pe
zidurile orașului.
În timp ce Tamerlan este în război cu Egiptul, Baiazid se sinucide lovindu-și capul în
mod repetat de un zid, nemaiputând suporta umilința. Zabina văzându-și soțul făcând această
acțiune, alege și ea aceeași soartă și se aruncă cu capul înainte lovindu-se de pereții celulei
soțului ei.
Tamerlan câștigă bătălia împotriva sultanului Egiptului, tatăl Zenocratei și a regelui
Arabiei. În timp ce regele Arabiei moare, Tamerlan îl cruță pe sultan și îi oferă mai mult
teritoriu decât avea înainte. După bătălia cu sultanul, Tamerlan se întoarce la Zenocrate și o
încoronează regina Persiei, acesta fiind și momentul prin care se încheie prima parte a piesei.
Începutul celei de-a doua părți a piesei este marcat de apariția lui Sigismund, regele
Ungariei și Orcan, regele Anatoliei, semnând un armistițiu în timp ce Tamerlan avansează
spre Anatolia.
Între timp în Egipt, fiul lui Baiazid, Callapin reușește să scape din închisorile lui
Tamerlan prin mituirea temnicerului său, promițându-i un regat.
Tamerlan îi învață pe cei trei fii ai săi despre război; în timp ce doi dintre ei sunt la fel
ca el, cruzi și dornici să fie pe câmpul de luptă, unul dintre ei, Calyphas, nu are aceeași
mentalitate ca și tatăl său. După aceea, Tamerlan se întâlnește cu Theridamas, Techelles și
Usumcasane și se pregătesc să mărșăluiască spre Anatolia.
În următorul act, Sigismund își încalcă jurământul și atacă Anatolia în același timp cu
Tamerlan. Cu toate acestea, Orcanes îi învinge, crezând că a câștigat deoarece Sigismund a
încălcat jurământul pe care l-a făcut salvatorului creștin.
La vestea că Zenocrate s-a îmbolnăvit, Tamerlan se întoarce la ea. Zenocrate moare și
el arde orașul în care a murit soția lui, interzicând oricui să-l reconstruiască.
Callapin este încoronat împărat turc și jură că va răzbuna moartea tatălui său și
umilințele pe care acesta le-a suferit în prizonierat.
Theridamas și Techelles mărșăluiesc spre nord, unde cuceresc un alt oraș. Căpitanul
acelui oraș moare, iar Theridamas și Techelles o iau pe soția acestuia, Olympia, cu ei.
Tamerlan și Usumcasane pun rămășag cu Callapin și regii subsidiari acestuia, amenințându-
se reciproc.
În cel de-al patrulea act al părții a II-a, începutul este redat prin provocarea lui
Calyphas de către proprii frați, ce nu contenesc să îl hărțuiască pentru a provoca o luptă. El
refuză, fapt ce îl stârnește pe Tamerlan o dată cu întoarcerea sa acasă și ajunge să își
înjunghie propriul fiu și implicit să îl omoare. Le ordonă apoi concubinelor sale turcești să
meargă și să îi îngroape fiul. Apoi pleacă într-un car tras de regii ținuturilor pe care le-a
cucerit și le spune soldaților săi să le violeze pe concubinele turcești.
Între timp, Theridamas se îndrăgostește de Olympia și încearcă să îi facă curte, dar ea
refuză avansurile sale. Mai apoi, îl păcălește pe Theridamas să o omoare, spunându-i că are
un unguent care poate proteja o persoană de a fi rănită atunci când este înjunghiată.
Tamerlan își continuă cuceririle și ajunge în Babilon. Acolo, el îl spânzură pe
guvernatorul orașului, ordonă fiecărui babilonian să se înece și arde cărți religioase islamice.
Tamerlan se întoarce în Persia simțindu-se foarte bolnav. Pe drumul său de întoarcere, este
atacat de Callapin, care este forțat să fugă. În Persia, Tamerlan îl numește pe Amyras
succesorul său la tron înainte de a muri.
Finalul piesei este înțesat de plângerile fiului lui Tamerlan cel Mare, Amyras,
temându-se că nu va putea fi niciodată la fel de măreț ca tatăl său.