Pelicanul

Mama , Elise, văduvă

Fredrik, fiul ei, student în drept
Gerda, fiica ei
Axel, ginerele ei, so țul Gerdei
Margret, slujnica

Mama : nc!ide te rog u șa

Margret: "unteți singură#
Mama: $e rog, înc!ide u șa%%% &ine c'ntă la pian#
Margret: E vreme tare ur'tă în seara asta, (ate v'ntul și plouă
Mama: $e rog, înc!ide ușa, nu suport mirosul ăsta de fenol și de (rad%
Margret: Eram sigură, și tocmai de aceea am spus că domnul ar fi tre(uit dus imediat afară la
capelă%%%
Mama: )a, dar copiii au vrut ca sluj(a de înmorm'ntare să ai(ă loc acasă%%%
Margret: Și de ce mai răm'ne ți aici# )e ce nu pleca ți#
Mama: *u ne lasă proprietarul să ne mutăm, nu putem pleca%%%%)e ce ai scos !usa de pe șe+longul
roșu#
Margret: Ș ț ș
de aici%%% $re(uie so dau la spălat% ti i doar că domnul a murit pe e+longul ăsta%%%lam putea duce
Mama: *am voie să mut nimic de la locul său, p'nă nu se face inventarul%%%)e aceea șed aici ca
pironită%%%-ar în celelalte camere nu pot să stau%%%
Margret: )ar de ce#
Mama: Amintirile%%$oate amintirile astea neplăcute%%%și apoi mirosul îngro+itor%%%.ăiatul meu c'ntă la
pian#
Margret: )a/ 0ui nui place în casa asta/ nare ast'mpăr și îi este foame tot timpul% 1ice că na
m'ncat niciodată pe săturate
Mama: $otdeauna a fost cam slă(uț, încă de c'nd sa născut%
Margret: 2n copil crescut cu (i(eronul tre(uie să ai(ă m'ncare (ună după ce e înțărcat%
Mama: )ar ce# A dus lipsă de ceva#
Margret: *u c!iar lipsă, totu și nar fi tre(uit să cumpăra ți de m'ncare tot ce era mai ieftin și mai
ș ți la coalășnumai cu o cea că
prost/ săi trimite ș de +eamă de cicoare i o (ucată de p'ine% Asta nu se
face%
Mama: &opiii mei nu sau pl'ns niciodată că nu au m'ncare (ună%
Margret: Așa# )a, nu sau pl'ns în fața dumneavoastră%%%nau îndră+nit% )ar după ce au crescut,
veneau la mine în (ucătărie%%%
Mama: $otdeauna am duso cam greu%
Margret: Asta nu 3 )oar am citit în +iar că domnul plătea impo+it de după un venit de 45555 de
coroane%
Mama: $raiul de toate +ilele costă (ani mulți%
Margret: )a, da%%%dar copiii sunt (olnăvicio și, domni șoara Gerda, adică vreau să spun doamna cea
t'nără nu e de ajuns de de+voltată, cu toate că a împlinit 45 de ani%
Mama: &e tot trăncănești acolo#
Margret:*u
Mama: )a, da3
mul "ă nu fac
țumesc3 *u pu țin foc#
suntem at'tE de
frig(oga
aici3
ți ca să putem c!eltui (anii pe lemne de foc%
Margret: )ar studentul nostru d'rd'ie de frig c't e +iulica de lungă, așa că tre(uie ori să iasă, ori să
se încăl+ească, c'nt'nd la pian%
Mama: $otdeauna a fost cam friguros%
Margret: Și oare de ce#
Mama: .agă de seamă ce spui, Margret3 6pau+ă7 um(lă cineva peafară#
8
Margret: *u, nu um(lă nimeni%
Mama: &re+i că mie teamă de stafii#
Margret: nu știu, dar eu nu mai răm'n multă vreme în casa asta% &'nd am venit aici, mam angajat să
am grijă de copii% Am vrut să plec c'nd am vă+ut c't de rău sunt tratați servitorii% )ar nu am putut
sau nu mam încumetat% Acum însă, că domnișoara Gerda sa măritat, cred că se apropie ceasul
despărțirii% )ar încă na (ătut%
Mama: *u înțeleg nimic din tot ce spui% $oată lumea știe cum mam jertfit pentru copii, cum am
avut grijă de casă și miam făcut datoria% $u ești singura care miaduce învinuiri, dar de asta numi
pasă% ți să pleci c'nd vrei/ dealtfel nici nu cred că o să mai țin servitori, după ce tinerii se vor
Poapartamentul
muta în ăsta%
Margret: "ă dea dumne+eu să vă fie (ine% &opiii nu sunt recunoscători de felul lor, iar soacrele sunt
rău privite dacă nau (ani mul ți%
Mama: Fii fără grijă%%%9 sămi plătesc singură întreținereaș i oș să ajut
Ș i în casă% i apoi, ginerele meu
nu seamănă cu ceilalți%
Margret: A șa#
Mama: )a, c!iar așa% *u mă tratea+ă ca pe o soacră% &i ca pe o soră% &a să nu +ic prietenă% nțeleg
de ce faci mutre% ntradevăr, îmi place ginerele meu și el o merită% .ăr(atul meu nu îl simpati+a, era
invidios, ca să nu spun gelos% )a%%da%%%Mă onora cu gelo+ia lui% &u toate că nu mai sunt așa de
t'nără%%Ai spus ceva#
Margret: *u, nam spus nimic, mi sa părut doar că vine cineva% E (ăiatul% $u șe ște% "ă nu fac focul#
Mama: *u e nevoie3
Margret: )oamnă, am ră(dat în casa asta și de frig și de foame, asta încă mai merge% )ar dațimi
măcar un pat, un pat calumea% "unt și eu (ătr'nă și o(osită%
Mama : fiindcă tot vrei să pleci, acum e momentul3%%%
Margret: Adevărat3 Am uitat3 )ar dacă vre ți să salva ți onoarea casei, arde ți rufăria mea de pat pe
care au +ăcut și au murit
ț ș unii i al ii,ș&a să nu vă fie ru ine de cea caremi va lua locul, dacă mai vine
cineva%
Mama: nu mai vine nimeni%
Margret: -ar dacă vine totuși cineva, sigur că nu va răm'ne% Am vă+ut cum au plecat pe r'nd vreo 5
de fete%
Mama: Fiindcă au fost toate femei de nimic% Și a șa sunte ți toate%
Margret: Mulțumesc foarte mult3 Ei da, acum e r'ndul dumneavoastră% Fiecare la timpul său% $otul
merge pe r'nd, ca la moară%
Mama: )ar
Margret: c'nd oc!iar
&ur'nd, să scap
maiodată dedec't
cur'nd tine #credeți%%%

;
Mama: $e rog înc!ide ușa%
Fiul : )ar de ce#
Mama: Așami răspun+i# &e dore ști#
Fiul: mi dai voie să citesc aici# 0a mine ea șa frig%
Mama: Ai fost totdeauna un friguros%
Fiul: &'nd stai nemișcat, te pătrunde frigul și mai mult %%% "a făcut deja inventarul#
Mama: )e ce între(i# "ă treacă măcar perioada de doliu% *u ești îndurerat de moartea tatălui tău#
Fiu: .a da, dar lui îi merge (ine acum, are măcare parte de odi!nă% Asta nu mă împiedică însă, să
doresc sămi cunosc propria situație% Aș vrea să știu dacă o sămi pot continua studiile fără să fiu
nevoit
Mama:să)oar
fac împrumuturi%
știi că după tatăl tău na rămas nimic,%%%datorii
Fiul: Poate că prăvălia valorea+ă totuși ceva, nu#
Mama: &e fel de prăvălie mai e și asta# Fără depo+it și fără mărfuri#
Fiul: .ine, dar firma, numele, clienții%%
Mama: )ar nu po ți să vin+i clien ții%%%
Fiul: .a da, se spune că da%%%
4
Mama: Ai fost cumva la un avocat# <a să +ică așa ții tu doliu după tatăl tău3
Fiul: *u, nu așa3 )ar fiecare lucru la timpul și la locul său%%% 2nde e sorămea și cumnatămeu#
Mama: "au întors a+idimineață din călătoria de nuntă% Și acum sunt la o pensiune%
Fiul: Acolo cel puțin o să măn'nce pe săturate%
Mama: $oată +iua vor(ești numai de m'ncare% Ai avut vreodată motive să te pl'ngi de m'ncarea pe
care țiam dato#
Fiul: *u%%,%nu%%%
Mama: dar ia spunemi un lucru% Acum în ultimul timp, după ce a tre(uit să mă despart de tatăl tău și
ai rămas
Fiul: cu el, nu ția vor(it niciodată despre afacerile lui#
singur deose(it%%%
nu%%%nimic
Mama% )ar cum î ți explici că nu a lăsat nimic ca mo ștenire, c'nd de fapt în anii din urmă c' știga c'te
45555 de coroane pe an#
Fiul: *u știu nimic despre afacerile tatii% "punea că îl costă foarte mult casa, și apoi în ultimul timp a
mai cumpărat și mo(ila asta nouă%%
Mama: A!a%%%va să +ică așa spunea%%&re+i că avea datorii#
Fiul: *u știu, avusese mai demult, dar lea plătit%
Mama: Și atunci ce sa ales cu (anii# A făcut vreun testament# Pe mine mă ura și ma amenințat de
mai multe ori că mă lasă pe drumuri% 9are săși fi ascuns undeva economiile#
2m(lă cineva peafară#
Fiul: *u mi se pare%
Mama: nu mă mai țin nervii după neca+uirle astea, înmorm'ntarea și toate celelalte, apropo cred că
șștii că sora i cumnatul tău or să vină să locuiascăș în apartamentul
ț ăsta i că tre(uie să i găse ti o
cameră în ora ș%
Fiul: )a știu%
Mama: *u ți place cumnatul tău#
Fiul: *u, nu mie prea simpatic%
Mama%: șȘi totu i eșun (ăiat (un i țcapa(il% $re(uie să i placă de el % 9 merită%
Fiul: )ar nici el nu mă agreea+ă, șiapoi sa purtat ur't cu tata%
Mama: )ar cine a fost de vină#
Fiul: tata na fost un om rău%%
Mama: nu#
Fiul: Acum cred că um(lă cineva peafară%%%
Mama: Aprinde două (ecuri, dar nu mai multe%%%
6pau+ă7
Mama: nu vrei să iei la tine în cameră portretul tatălui tău# Acela care at'rnă acolo#
Fiul/ )ar de ce#
Mama: *umi place% Are o privire a șa de răutăcioasă%%%
Fiul: *u mi se pare%%
Mama: Atunci ial, dacăți place să fie al tău%
Fiul: .ine îl iau%
Mama: Aștept pe Axel și Gerda% <rei să te înt'lne ști cu ei#
Fiul: *u, nu simt nevoia, prefer să stau în camera mea% )eaș putea sămi fac puțin foc în so(a de
teracotă3
Mama: nu ne dă m'na să c!eltuim (anii pe lemne%
Fiul: $ot asta aud de peste 85 ani% n sc!im( nea dat m'na să facem călătorii fără rost în străinătate,
numai ca să ne putem lăuda după aceea cu ele% *ea dat m'na să plătim c'te 855 de coroane pentru
un pr'n+ la
de lemne marile
pentru unrestaurante%
pr'n+% 855 de coroane% &u (anii poți cumpăra = st'njeni de lemne% = st'njeni
Mama: <or(ești prostii%%%
Fiul: )a%%%&eva na fost în ordine la noi%%)ar acum sa sf'rșit cu toate astea, socotelile se vor înc!eia
în cur'nd
Mama: &e vrei să spui#
Fiul: <reau să spun că inventarul și toate celelalte%%%
>
Mama: &are celelalte#
Fiul: )atoriile și pro(lemele rămase nere+olvate%
Mama: Ei da3
Fiul: P'nă una alta pot sămi cumpăr o stofă de !aine#
Mama: )ar la ceți tre(uie tocmai acum# Ar fi mai (ine sășțîncerci
ș să c' tigi tu însu i ceva (ani i
c!iar c't mai cur'nd%%
Fiul : 9 să c' știg după cemi trec examenele%%
Mama: n ca+ul ăsta împrumută cum fac to ți ceilal ți%
Fiul:
Mama: )ar cine o să
Prietenii vrea tău
tatălui sămi împrumute#
Fiul: *a avut prieteni% 2n om deose(it nu are prieteni fiindcă prietenia înseamnă admirație
reciprocă%
Mama: 2ite la el c't de de ștept e/ singur că asta ai învă țato de la tatăl tău3
Fiul: )a, a fost un om inteligent c!iar dacă a mai făcut și c'te o prostie din c'nd în c'nd%
Mama: Ei, da3 )ar ascultă% $u nu te g'ndești să te însori#
Fiul: *u, mulțumesc3 "ămi iau o femeie care să le țină apoi de ur't tinerilor celi(atari# "ă fiu
sprijinul legat al unei cocote# "o înarme+ cu (ună stiință pe cea care susține că ție cea mai (ună
prietenă dar de fapt ție cea mai neînduplecată dusmancă# *u, mă voi feri sa fac așa ceva%
Mama: <ai ce mia fost dat să aud3 )ute în camera ta3 Pentru a+i am au+it destule% &red ca ai (ăut3
Fiul: )a, tre(uie mereu să (eau c'te ceva% Mai înt'i ca să îmi potolesc tusea și apoi ca să nu mai simt
foamea%
Mama: -ară nu e (ună m'ncarea#
Fiul: *u că nu e (ună%%%dar e a șa de u șoară, u șoară ca aerul%
Mama: Acum c!iar pleacă3
Fiul: "au are așa de multș ț piper
ș i sare că i se face iară și foame după ce o măn'nci% E ca i cum ai
in!ala aer condimentat%
Mama: &red că e ști (eat% Pleacă3
Fiul: Ei (ine, plec% Aș mai fi avut ceva de spus, dar pentru a+i e destul%%%)a3

Mama: n sf'rșit, (ine ai venit, Axel3 M-a fost dor de tine3 )ar unde e Gerda#
Axel: <ine mai t'r+iu% &e mai faci# &e e nou#
Mama: -a
întoarce loc, vreau
țși acasă a a de ți pun mai
săcur'nd# Erațmulte
ș între(ări%
vor(a să răm'ne)oar nu ?neam
i vreo +ile imai vă+ut
nu au de dec't
trecut la nuntă%
>% )e ce vă
Axel: Ei, am început să ne plictisim% )upă ce îți spui tot ce ai de spus, singurătatea începe să fie
apăsătoare% Apoi, eram a șa de șțo(i nui ți cu pre+en
ț a ta, înc't iam dus lipsa%
Mama: 1ău# Ei da, noi trei neam înțeles și am trecut cu (ine prin toate furtunile/ cred c!iar că vam
fost de folos%
Axel: Gerda e un copil care nu în țelege încă ț via a% Are tot felulșț deț prejudecă i i e pu in rigidă%
2neori e c!iar încăpăț'nată%
Mama: &um ți sa părut nunta#
Axel: Foarte reușită3 Foarte3 )ar ție cum țiau plăcut versurile#
Mama: <rei să spui poemul dedicat mie# &red că unei soacre nu iau fost dedicate încă niciodată
versuri at't de frumoase cu oca+ia nun ții fiicei sale%  ți aduci aminte: Pelicanul, care și dă s'ngele ca
săși !rănească puii/ știi că am pl'ns, da%%%
Axel:
Mama:0a9,început,
dar na da%
fost)ar dupăprima
pentru aceeadată:
ai dansat toate
<oia să mădansurile%
îm(rac înGerda
negru era
din aproape geloasăcum
cau+a doliului, pe tine%%%
spunea
ea, dar nu mia păsat de asta/ sunt o(ligată să ascult de copiii mei#
Axel: "igur că nu% )e altfel pe Gerda o apucă nă(ădăile și c'nd mă uit la o femeie%%%
Mama: <a să +ică, nu sunte ți ferici ți3
Axel: Fericiți# Adică cum#
Mama: &e spui, va ți și certat#
=
Axel: )acă neam și certat# )ar nu am făcut altceva tot timpul logodnei%%% și acum, colac peste
pupă+ă, a tre(ui sămi dau și demisia și să răm'n numai locotenent în re+ervă% 9ric't de ciudat ar fi,
dar mi se pare că ține mai puțin la mine de c'nd sunt îm(răcat civil%%%
Mama: )e ce nuți pui uniforma# $re(uie să mărturisesc că și eu a(ia te mai recunosc în civil% 1ău,
parcă ai fi alt om3
Axel: *u am dreptul să port uniformă dec't c'nd sunt în serviciu și în +ilele de paradă%%%
Mama: *ai dreptul#
Axel: )a% E ordin%
Mama:
Axel: Ei,.iata Gerda%%%
și acum "asălogodit
ce vrei ofițer să
cu untre(uie
fac# )oar
și p'nă la urma sa măritat cu un conta(il%
trăim din ceva% Apropo de trai, spune, cum mai
merg afacerile#
Mama: &a să fiu sinceră, nu știu% &'t despre Fredrik încep să intru la (ănuieli%
Axel: &um adică#
Mama: &!iar în seara asta a vor(it întrun fel tare ciudat%
Axel: -m(ecilul%%%
Mama: $ocmai ăștia pot să fie foarte
ș țș ire i i nu mar mira ca p'nă la urma să exste undeva un
testament sau (ani ascun și%
Axel: Ai căutat#
Mama: Am căutat prin toate sertarele%%%
Axel: Prin sertarele (aiatului#
Mama: )a și caut mereu și în coșul lui de !'rtii% Fiindcă scrie scrisori pe care apoi le rupe%%%
Axel: Ast anu e interesant% )ar teai uitat (ine și în (iroul (ătr'nului#
Mama: )a, fie ște%
Axel: )ar (irourile au deo(icei și un sertar secret%
Mama: 2ite, la asta nu mam g'ndit%
Axel: Atunci, tre(uie săl căutam p'năl găsim
Mama: *u, nu ne putem atinge de (irou% E sigilat fiincă se face inventarul%
Axel: A ș, lasă că dam noi d el fără să deranjăm sigiliul%
Mama: *u, nu se poate%
Axel: .a da% )esfacem sc'ndurile dinapoi%%%
Mama: .ine, dar pentru asta ai nevoie de unelte%
Axel: *u e nevoie, merge și fără%
Mama: )ar Gerda nu tre(uie să știe nimic%
Axel: Fire
Mama: ște ca
ncui că să
nu%fim
-armai
spune imediatță%fratelui ei
în siguran
Axel: nc!ipuieți cineva a și um(lat pe aici% Partea de dinapoi e desfăcuta% 2ite că pot să (ag m'na
în dulap%
Mama: Asta asigură că a făcuto (ăiatul% <e+i, (ănuielile mele%%% Gră(eștete3 <ine cineva%%%
Axel: 2n plic%%%
Mama: <ine Gerda, dămi !'rtiile repede3
Axel: Poftim, ascundel3 )ar ce ția venit să înc!i+i u șa# "untem pierdu ți%%%
Mama: $aci3
Axel: Ești o proastă3 )esc!ide, altfel desc!id eu% )ăte la o parte3
Gerda: )e ce vați înc!is pe dinăuntru#
Mama : )ar nu mă saluți înt'i fata mea/ doar nu team mai vă+ut de la nuntă/ați făcut o călătorie
plăcută# "pune odată ceva, nu mai sta așa morocănoasă3
Gerda:
Mama: )e ce a țise
Fiindcă înc!is u șa# singură și am o(osit să mă tot rog de fiecare so înc!idă 3%% )ar !aideți
desc!ide
mai (ine să ne sfătuim pu țin cum să văț mo(ila i șcamereleț % )oar tii că o să locui i aici%
Gerda: )a, fire ște3 %%% Mie egal%%%Axel, $u ce spui#
Ginerele: Aici o să locuim comod și o să ne în țelegem cu to ții foarte (ine %%%
Gerda: Și dumneata unde o să stai, mamă#
Mama: n camera asta, fata mea/ nui nevoie dec't de un pat3

Ginerele: )ar tu vrei să pui patul aici în salon#
Gerda: &u mine vor(e ști#
Ginerele: <oiam să +ic %%%mama%%%dar, o să ne aranjăm cumva%%%*e vom ajuta unii pe alții, și împreună
cu ce ne dă mama, o să putem trăi%%%
Gerda: Și o să am și eu un ajutor în casă%%%
Mama: )a firește, fata mea, dar nu vreau să spăl vasele%%%
Gerda: <asele# )ar cum poți săți înc!ipui una ca asta3 )e altfel, tot cemi doresc este săl am pe
(ăr(atul meu numai pentru mine 3 *u vreau săl privească nimeni% Așa au făcut toate acolo la
pensiune ș tocmai de aceea neam scurtat călătoria% )ar, vai de cea care încearcă să mil ia, o omor3
Mama: "ă itrecem acum dincolo și să începem să mutăm mo(ila%%%
Ginerele: .ine3 Gerda poate răm'ne aici %%% "ă aranje+e camera asta%%%
Gerda: )ar de ce# *umi place să răm'n singură %%% no să am liniște și pace , dec't după ce ne
mutăm aici cu toate lucrurile%
Ginerele: Fiindcă vă e frică la am'ndouă pe întuneric%%%să mergem toți trei%%%
;
Mama: )ar cei asta# "e mișcă (alansoarul 3
Ginerele: &e e# &e scrie# -a să văd și eu 3 E testamentul#
Mama: nc!ide ușa că ne ia v'ntul pe sus%%%"ă desc!id o fereastră ca să iasă mirosul ăsta3 *u e
testamentul %%% E o scrisoare către (ăiat în care mă calomnia+ă pe mine%%%și%%%pe tine
Ginerele: )ămi voie să citesc 3
Mama: *u, tear înfuria numai , mai (ine o rup/ ce noroc că nu ia că+ut ei în m'nă%%%&a și cum sar
scula din morm'nt și ar vor(i3 )a, na murit3 )ar eu nu pot să mai trăiesc aici%%%"crie că lam omor't,
dar nui adevărat 3 )oar a murit de apoplexie, a constatat și doctorul %%% nsă în scrisoare mai spune și
altceva %%% o minciună de la început p'nă la sf'rșit și anume că lam ruinat3%%%Au+i, Axel, să plecăm
c't mai repede din casa asta, nu mai pot răm'ne aici% Făgăduieștemi3 2ităte la (alansoar%
Axel: *ui dec't curentul%
Mama: "ă plecăm de aici% Promitemi3
Axel: *2 pot%%% Am mi+at pe o mo ștenire cu care ma ți ademenit% Altfel nu ma ș fi căsătorit% Acum
tre(uie să luăm lucrurile așa cum sunt și să ma consideri un ginere păcălit și ruinat% &a să putem trăi
tre(uie să fim uni ți și să facem economii% -ar tu tre(uie să ne aju ți%
Mama: &u alte cuvinte, să devin servitoare în propria mea casă# Ei (ine, asta nu vreau%
Axel: *evoia ne sile ște%
Mama: E ști un ticălos%
Axel: .agă
Mama: de seamă
"ervitoare +gripțuroaico%%%
la tine#
Axel: 9 sa ve+i acum din proprie experiență cum lea mers servitarelor tale care au suferit de foame
și de frig% )ar de fapt, no să ajungi p'nă acolo%
Mama: Eu am pensia mea%
Axel: &are nu ajunge nici pentru o cameră la mansardă% n sc!im( ne poate permite să plătim c!iria
aici daca suntem cu scaun la cap% )ar dacă voi două nu vă (ăgați mințile în cap, eu plec%
Mama: "o părăsești pe Gerda# <a să +ică, nai iu(ito deloc#
Axel: Asta o știi mai (ine dec't mine% Ai alungato din inima mea, ai dato la o parte de peste tot mai
puțin din dormitor%%%-ar dacă
ș sar na
ș te unșcopil, i lai lua i pe acela%%%Ea nu tie încă nimic, nu
pricepe nimic, dar începe să se tre+ească din inerția somnam(ulică% Fii cu (ăgare de seamă în +iua
c'nd va desc!ide oc!ii%
Mama: Axel, să trăim în (ună înțelegere, să nu ne despărțim, eu nu pot să mai trăiesc singură% "unt
de acord cu latoate , numai șe+longul nu%
Axel: P'nă urmă o să fiicuși cu el% *u vreau să stric armonia apartamentului, instal'nd un dormitor
în această cameră% A șa să știi%
Mama% Atunci, dămi alta3
Axel: nu, navem de unde% Și apoi asta e frumoasă%
Mama: Pfui, e ca o camerî de măcelărie plină de s'nge%

@
Axel: <or(ești prostii%%)acă
ț ț nuț i place, î i stă la dispo+i
ș ie camera de la mansardă i singurătatea,
apoi a+ilul de (ătr'ni%%%
Mama: mă predau3
Axel: *u faci rău3
Mama: )ar g'ndeștete% i scrie fiului său că eu lam asasinat%
Axel: Există multe modalități de a asasina, însă cea aleasă de tine a avut avantajul de a nu putea fi
urmărită de codul penal%
Mama: "pune mai (ine: de noi3 Fiindcă cred că și tu ai pus umărul ca săl exaspere+i p'nă la ne(unie
și săl împingi la disperare%
Axel: mi stătea în cale și nu voia să se dea la o parte% A tre(uit săl înlătur%
Mama: "ingurul lucru pe care țil reproșe+ e că mai ademenit să plec din casă și no să uit seara
aceea, prima pe care am petrecuto împreună, la tine acasă% "tăteam la masa împodo(ită ca de
crăciun c'nd am au+it de jos, de l'ngă plantații, strigătele acelea înfiorătoare deam cre+ut că vin
dintro înc!isoare sau dintro casă de ne(uni% %% ți mai aduci aminte# Era el3 ătăcea pe un c'mp
semănat cu tutun prin întuneric și prin ploaie, url'nd
ț c't îl ineaș șgura, c!em'ndu i nevasta i
copiii% %%%
Axel: )ar de ce vor(ești acum despre asta# Și apoi de unde știi că era el#
Mama: Păi o spune în scrisoare%
Axel: Ei și ce ne privește pe noi# )oar nici el nu a fost un înger%
Mama: *u , sigur că na fost, totu și mai avea din c'nd în c'nd și sentimente omene ști/ da, poate
c!iar mai mult dec't tine%%%
Axel: &um sar spune, simpatiile tale șiau sc!im(at direcția%%%
Mama: *u te supăra3)oar tre(uie să trăim în pace%%%
Axel: $re(uie , suntem condamnați la asta%%%
Mama: &ei asta# Au+i# E el%%%
Axel: &are el#
Axel: &ine e acolo# %%%.ăiatul3 Pro(a(il că a (ăut iarăși%%%
Mama: E Fredrik#"emăna așa de mult cu vocea lui%%%Am cre+ut că%%%*u mai pot să suport%%%&e e cu
el#
Axel: )ute și ve+i%%%E (eat do(itocul, nu#
Mama: )e ce vor(e ști a șa# 9ricum, e fiul meu3
Axel: )a, al tău3
Mama: )e ce te uiți la ceas# *u răm'i la cină#

r'ncedă%%%sau țumesc,
Axel: *u multerci%%% șiapoi șnuiescsăsămă
nu o(itre(uie (eau
ducapă de spălat vase și nici să măn'nc pastă de sardele
la adunare%%%
Mama: &e fel de adunare#
Axel: Afaceri, care nu te privesc pe tine 3 Ai de g'nd săți iei în serios rolul de soacră#
Mama: <rei să ți la și nevasta singură în prima seară după întoarcerea acasă#
Axel: *ici asta nu te prive ște%%%
Mama: Acum știu ceș mă a teaptă, pe mine i pe copiii țmei%%%A sosit momentul să dăm căr ile pe
față%%%
Axel: )a, a sosit3
;
Fiul: Ești singură#
Gerda: )a, mama e în (ucătărie%%%
Fiul: Și Axel unde e#
Gerda: E cred
la adunare%%-a loc Fredrik și spunemi ceva, ținemi puțin de ur't%%%
Fiul: )a, că p'nă acum nam stat deloc de vor(ă/ neam ocolit mereu unul pe altul, nu prea au
existat simpatii%%%
Gerda: $u ai ținut totdeauna cu tata și eu cu mama%%%
Fiul: Poate că asta se va sc!im(a acum%%%0ai cunoscut (ine pe tata#
Gerda: &e între(are3 )ar, e drept că lam vă+ut totdeauna cu oc!ii mamei%%%
Fiul: Țiai dat însă seama că te iu(ea#
B
Gerda: )e ce a vrut să mă împiedice să mă logodesc și apoi sămi strice logodna#
Fiul: Fiindcă i se părea că (ăr(atul tău nuți poate oferi sprijinul de care ai tu nevoie%%%
Gerda: Pentru asta a și fost pedepsit așa cum tre(uie atunci c'nd mama la părăsit%%%
Fiul: *u cumva (ăr(atul tău a îndemnato să facă asta#
Gerda:
ș Și el , i eu3 $re(uia săi arătăm tatii ț ș cum e să fii divor at%%%fiindcă i el a vrut să mă despartă
de logodnic%%%
Fiul: )ar asta ia scurtat via ța%% Și credemă că nu ția vrut dec't (inele3
Gerda: $u, care ai stat cu el, spunemi ce a +is, cum a privit totul#
Fiul: Mie greumama
să descriu ș
Gerda: )espre cea c!inurile
spus# suflete ti prin care a trecut%%
Fiul: *imic%%%)ar după tot ceam vă+ut %%Eu nam să mă însor niciodată%%)ar tu ești fericită, Gerda#
Gerda: )a3 &'nd te mări ți cu cel pe care lai vrut, e ști fericit3
Fiul: )ar de ce pleacă (ăr(atul tău de acasă c!iar din prima seară#
Gerda: Are tre(uri, o adunare3
Fiul: 0a restaurant#
Gerda: &e spui# Ești sigur#
Fiul: &redeam că știi%%%
Gerda: 9, )umne+eule%%%
Fiul: -artămă, team supărat%%%
Gerda: )a, mai supărat, mai supărat așa de tare că vreau să mor3
Fiul: )e ce vați întors a șa de repede din călătorie#
Gerda: Fiindcă nu și mai găsea lini ștea de dragul afacerilor%%%voia să se înt'lnească din nou cu mama,
nu poate fără ea%%%
Fiul: Așa# )ar călătoria a fost plăcută#
Gerda: )a3
Fiul: .iata de tine, Gerda3
Gerda: &e spui#
Fiul: $u știi că mama e curioasă și că știe să se folosească de telefon mai (ine dec't oricine%%%
Gerda: &um adică# *ea spionat#
Fiul: )ar o face totdeauna%%%*u ma ș mira ca și acuma să tragă cu urec!ea, undeva, după vreo u șă%%%
Gerda: $u presupui totdeauna lucruri rele despre mama noastră%%%
Fiul: -ar tu numai lucruri (une3 &um se face oare# )oar știi cine e%%%
Gerda: *u3 Și nici nu vreau să știu%
Fiul: )acă
Gerda: $aci3nuȘvrei
tiu că știi astacae oaltceva3%%%Poate
sătrăiesc somnam(ulă, dar ai vreun interes%%%
nu vreau să fiu tre+ită3 &red că naș mai putea trăi
deloc%%
Fiul: Și nuț cre+i că to i suntem somnam(uli#%%)upă
ș ș cum tii, studie+ dreptul, i am prilejul să citesc
dări de seamă , procese despre mari criminali , care nu pot să explice cum de au săv'rșit fapta și care
tot timpul, p'nă în momentul c'nd au fost descoperiți și sau tre+it, au cre+ut că sunt pe drumul cel
drept3 Firește nau visat , totu și au ac ționat ca în somn%%%
Gerda: 0asămă să dorm3 Știu că o să mă tre+esc odată, dar aș vrea să dure+e c't mai mult starea
aceasta3 <ai c'te lucruri pe care nu le știu, dar le presupun3 ți amintești din copilărie%%%oamenii îl
socotesc rău pe acela care spune adevărul%%CE ști a șa de răutăcioasă 3C, mi se spunea de c'te ori
arătam că ceea ce e rău, e rău%%n felul acesta am învă țat să tac%% Și atunci to ți mau îndrăgit, pentru că
eram, c!ipurile, (ună/ apoi am învățat să spun ceea ce nu credeam, și din momentul acela mam
putut socoti pregătită pentru viață%%%
Fiul: ș și slă(iciunile semenilor no ștri%%%)ar încă
un pasE șadevărat că ștre(uie
i ajungem
ș la lingu să
ireacoperim cuțun greu
ișipocri+ie%%%E văl gre
să elile
tii cum să te por i%%%2neori ai însă datoria să
spui lucrurilor pe nume%%
Gerda: $aci3
Fiul: .ine, tac3
Gerda: *u, mai (ine vor(e ște, dar nu despreț astea3ș  i aud g'ndurile
ș i c'nd nu le roste ti 3%%%&'nd
oamenii se înt'lnesc ei vor(esc la nesf'r șit, numai ca să și ascundă g'ndurile %%ca să uite, să se
?
amețească%%%<orș să tie tot,ș tot
ț ce prive te pe al ii, dar încearcă să ascundă cu grijă propriile lor
neca+uri %
Fiul: "ărmana mea Gerda3
Gerda: Știi care e cea mai mare durere# "ăț ajungi
ș să ș i dai seama c't de de artă e i cea mai mare
fericire%
Fiul: Acum ai vor(it cu mult t'lc3
Gerda: Mie frig, fă pu țin foc3
Fiul: Și ție ție frig#
Gerda:
Fiul: Și $otdeauna
tu# E curiosamcesuferit de frigînșicasa
se înt'mplă de foame3
asta 3%%)ar dacă o să mă duc acum după lemne, o să am ce
au+i o săptăm'nă întreagă%%%
Gerda: Poate mai e vreo (uturugă înăuntru/ mama o(ișnuia c'teodată să pună lemne în so(ă ca să ne
facă să credem că e și foc%%
Fiul: )a%%%sunt întradevăr niște lemne%%)ar ce e aici#%%%9 scrisoare ruptă, cu asta se poate aprinde
focul%%%
Gerda: Fredrik, nu aprinde, fiindcă iară și o să avem ț discu
ș ii fără sf'rș it, vino mai (ine aici i ia loc,
să mai stăm de vor(ă%%%6pau+ă7 Știi cumva de ce îl ura tata așa de mult pe (ăr(atul meu#
Fiul: )a, Axel al tău ia luat și fata și nevasta și el a rămas singur/ apoi a mai (ăgat de seamă că
cineva primește m'ncare mai (ună dec'tțel%%voi ș țo(i nuia iț săș vă înc!ide i în salon, să face i mu+ică i
să citiți, dar totdeauna lucruri care lui nui plăceau/ de fapt a fost înlăturat, dat afară din casa lui , și
atunci a început să meargă tot mai des la c'rciumă%%%
Gerda: *u neam dat seama ce facem %% .ietul tata3 %%E o fericire să ai părinți cu un nume nepătat și
nu putem să le fim dec't recunoscători%% ți mai aduci aminte de nunta de argint a părin ților no ștri# &e
cuv'ntări sau ținut și ce versuri sau făcut în cinstea lor%%
Fiul: )a, îmi aduc aminte, dar mi sa părut ridicol să aniverse+i ca fericită o căsătorie, care de fapt a
fost o viață de c'ine%%%
Gerda: Fredrik3
Fiul: *am ce să fac3 Și apoi, tu știi foate (ine cum au trăit%%ți mai aduci aminte cum a vrut mama să
sară pe fereastră și am împiedicato noi#
Gerda: $aci3
Fiul: Au avut motive pe care noi nu le cunoșteam%%-ar după divorț, în perioada c'nd am locuit cu
(ătr'nul, am avut mereu impresia că vrea sămi spună ceva%%%dar cuvintele nau ajuns niciodată să i
se înfiripe pe (u+e %%)in c'nd în c'nd îl vise+%%
Gerda:
cu Și eu
înțeles, darîl nu
vise+%%)ar
pot sămic'nd
dauîmi apare
seama ce în vis, e ca la >5 edeșiani
vrea%%&'teodată %%Măl'ngă
mama ștedar
priveel, cu nu
multă pe și
dragoste
e supărat
ea%%fiindcă în ciuda tuturor neînțelegerilor, a iu(ito p'nă în ultima clipă/ îți aduci aminte c't de
frumos a toastat pentru ea la nunta de argint, %% cu toate neînțelegerile%%
Fiul: cu toate neînțelegerile%%)a, cu asta ai spusș șț mult i totu i, prea pu in%%
Gerda: )ar a fost așa de frumos3 Și apoi, ea a avut marele merit că a condus gospodăria%%
Fiul: )a, tocmai asta e marea pro(lemă3
Gerda: &e vrei să spui#
Fiul: <e+i#
ț Aț șa vă sus ine i voi una pe alta3 &um vine vor(a ș ț de gospodărie, îndată sunte i o apă i
un păm'nt%%Asta e o adevărată francmasonerie sau &amorra%%Am între(ato p'nă și pe (ătr'na
Margret, cu care măn țeleg (ine în privin ța gospodăriei, de ce la noi în casă nu po ți niciodată să
măn'nci pe săturate% )ar, de îndată ce pui această între(are, vor(ăreața de (ătr'nă nu mai scoate nici
un cuv'nt%%$ace și pe deasupra mai face și pe supărata%%Poți sămi explici de ce#
Gerda: *u3că acum faci și tu parte din tagma asta a francmasonilor3
Fiul: <ăd
Gerda: *u în țeleg ce vrei să spui3
Fiul: Mă între( uneori dacă tata nu a fost jertfa acestei societăți secrete, pe care poate tocmai el a
descoperito%%
Gerda: &'teodată vor(ești ca un ne(un%%

D
Fiul: mi aduc aminte faptul că folosea uneori în glumă cuv'ntul &amorra, dar în ultima perioadă nu
la mai spus%%
Gerda: E gro+av de frig aici, frig ca întrun cavou%%
Fiul: Atunci aprind focul cu orice risc%%C&ătre fiul meuC E scrisul tatii, așadar către mine%%
Gerda: &e citești acolo# &e e aceea#
Fiul: E teri(il, e a(solut îngro+itor3
Gerda: )ar spune odată ce e3
Fiul: E prea mult%%E o scrisoare de la răposatul meu tată către mine%%%Acum mă tre+esc din somn3
Gerda: &e(ine
Fiul: Mai e Fredrik# "punemi ce este# Fratele meu iu(it, ești (olnav, spune spune3
a ș fi mort3
Gerda: )ar spune odată3
Fiul: E de necre+ut3
Gerda: )ar poate nu e adevărat3
Fiul: *u, draga mea, cine vor(ește din morm'nt, nu minte3
Gerda: )ar poate că a suferit de !alucinații3
Fiul: &amorra3 2ite că a apărut din nou3 )acă e a șa, î ți spun totul3 Ascultă3
Gerda: Mă tem că știu totul, și totu și nu cred3
Fiul: Fiindcă nu vrei să cre+i%%%)ar ăstai adevărul, înc!ipuieți , mama noastră a fost o !oață3
Gerda: *u3
Fiul: Fura din (anii pentru gospodărie, făcea note de plată false, cumpăra cele mai proate lucruri,
pretin+'nd că sunt de calitatea înt'i, m'nca înainte de a servi masa, pe furiș, în (ucătărie, și nouă ne
dădea numai resturile su(țiate cu apă și reîncăl+ite, fura sm'nt'na de pe lapte%%iată de ce noi, copiii,
suntem așa de nede+volta
ț i, mereu
ș ț (olnavi
ș i înfometa
ș i, apoi fura i din (anii de lemne, i de aceea
am ră(dat de frig% n cele din urmă tata a prinso și a certato rău%Ea a promis că o să se îndrepte, dar
a continuat și mai rău3 2ltimele invenții sunt: soia și ardeiul iute3
Gerda: *u cred nici un cuv'nt3
Fiul: )ar acum vine partea cea mai gravă3 $icălosul acela, care acum e (ăr(atul tău, Gerda, nu tea
iu(it niciodată pe tine, ci pe mamăta3
Gerda: &um ai spus#
Fiul: $ata ia prins, și atunci (ăr(atul tău, care împrumutase (ani de la mamăta, de la mama noastră,
ția cerut m'na  mi+era(ilul  ca să și camufle+e jocul% A șa sau petrecut lucrurile în linii mari,
amănuntele poți să ți le înc!ipui singură 3
Gerda: $oate astea leam știut și p'nă acum, totuși%%%am încercat să nu le cred3 Ar fi fost parcă prea
de tot3Și acum ce e de făcut# &a să scapi din situația asta înjositoare#
Fiul:
Gerda: "ă plec de aici3
Fiul: .ine, dar unde#
Gerda: *u știu3
Fiul: Atunci a ștepți să ve+i ce întorsătură iau lucrurile%%%
Gerda: n fața mamei un copil e de+armat, doar că e sf'ntă3
Fiul: Prostii3
Gerda: *u vor(i a șa3
Fiul: E vicleană ca un animal de pradă, dar egoismul o or(ește adesea3
Gerda: Atunci să fugim3
Fiul: 2nde# *u, răm'nem p'nă ce mi+era(ilul o dă afară din casă3 Pst3 <ine canalia3 P"t3 Gerda,
acum ne aliem noi doi3 "ăți dau cuv'ntul de ordine3 Parola va fi : C $ea (ătut în +iua nunții3C
Gerda: Adumi
Fiul: <ia mereu aminte de asta3 Altfel uit3 Și ce naș da să uit3
ța noastră e distrusă3 %%%&e să mai respectăm# &e să mai venerăm%%%-ar de uitat, nu putem
uita%%%"ă trăim măcar ca să rea(ilităm memoria tatălui nostru%%%
Gerda: Și să facem dreptate3
Fiul: 1ii mai (ine să ne ră+(unăm3
;
Gerda: .ună seara3 A fost interesant la adunare#
85
Axel: "a am'nat3
Gerda: 1ici că sa înc!is#
Axel: Am spus că sa am'nat3
Gerda: Și o să te ocupi de gospodărie acum#
Axel: E ști a șa de veselă în seara asta3 )ar e drept că Fredrik e o companie veselă3
Gerda: *eam jucat dea francmasonii3
Axel: Ferițivă de asta3
Fiul: Atunci o să ne jucăm dea &amorra sau dea vendetta3
Axel: ș ț ț urmei ț ce vre i# mi ascunde i ceva#
Gerda:<or(i
)ar șii atuaai
țdesecrete
șciudat3 i0a
le urma
ii numai
ș pentru tine, nui a a# "au poate tu nai #
Axel: &e sa înt'mplat# A fost cineva pe aici#
Fiul: Gerda și cu mine am început să ne ocupăm de spiritism și c!iar am primit vi+ita unui spirit3
Axel: "ă lăsăm acum gluma, altfel o să iasă prost/ nui vor(ă , ție îți șade (ine să fii veselă, Gerda3
)e o(icei e ști posomor'tă3 %%% Ție teamă de mine#
Gerda: )eloc, există sentimente care seamănă cu teama, dar sunt cu totul altceva% Apoi există gesturi
care spun mai mult dec't o grimasă și cuvinte care ascund ceea ce nici gesturile și nici grimasele nu
pot să de+văluie %%%
Fiul: uite că vine mama cu terciul3
Axel: &e%%%
Mama: <reți să veni șț i i săț m'nca
ș i ni te terci#
Axel: *u, mulțumim3 )acă e de ovă+, dăl dulăilor tăi, iar dacă e de secară fă o cataplasmă și pune
țio pe furuncul%%%
Mama: "untem săraci și tre(uie să facem economii%%
Axel: &ine are 45 555 de coroane nu e sărac%%
Fiul: .a da, dacăi împrumută și nui mai prime ște înapoi3
Axel: )ar ce la apucat pe puștiul ăsta# E ne(un#
Fiul: Poate a fost c'ndva3
Mama: )ar nu veniți odată#
Gerda: aideți să mergem3 &uraj domnilor3 Eu vă ofer un sandvi ș și un (iftec3
Mama: $u#
Gerda: )a, eu în casa mea
Mama: Ei, ca să ve+i%%%
Gerda: Poftiți domnilor3
Axel: )ar
Mama: ce înseamnă
&eva asta#
nu e în ordine3
Axel: Așa mi se pare și mie3
Gerda: <ă rog, poftiți domnilor3
Mama: Ai vă+ut cum se mișcă (alansoarul#.alansoarul lui#
Axel: *u, nam vă+ut3 n sc!im( am vă+ut altceva3
;
Mama: l recuno ști#
Gerda: <alsul# )a%%
Mama: <alsul care sa c'ntat la nunta ta și pe care am dansat p'nă în +ori%%
Gerda: $u#%%%)ar unde e Axel#
Mama: &e mă prive ște#
Gerda: &a să ve+i%%%<a ți și certat#
Mama: &e citeșde
Gerda: &artea ti,(ucate3
fata mea#
)ar de ce nu scrie c't tre(uie să lași ceva să fiar(ă#
Mama: <e+i, asta depinde de la ca+ la ca+, depinde de gusturi, unul face întrun fel, altul în alt fel%%%
Gerda: )ar nu înțeleg un lucru%%%m'ncarea tre(uie servită de îndată ce o iei de la foc / altfel tre(uie
reîncăl+ită și se strică%%)e pildă, ieri ai fript o pot'rnic!e timp de trei ore/ în prima oră casa era
scăldată întrun miros minunat de carne de v'nat/ după aceea totul a amuțit parcă în (ucătărie/ iar

88
 c'nd în sf'rșit a fost servită, m'ncarea
ș ș îș i pierduse i mirosul i gustul%%%parcă sar fi
evaporat%%%Explicămi cum vine asta3
Mama: *u în țeleg deloc3
Gerda: Explicămi de ce nu a avut sos deloc# ncotro a luato# &ine la m'ncat#
Mama: *u înțeleg nimic3
Gerda: "e poate, dar în orice ca+ eu am căutat să mă lămuresc și acum am ajuns să înțeleg destul de
multe%%
Mama:
ș șȘtiu i eu toate
ț astea i nu e ca+ul să mă înve i tuț pe mine, dimpotrivă,eu tre(uie să te învă

cum
Gerda:se Adică,
conduce o casă3
vrei să spui, cum să folosesc soia și ardeiul iute, știu, știu, cum să prepar pentru
petreceri anumite feluri de m'ncare pe care nimeni nu le atinge c'nd sunt servite și ele răm'n pentru
+iu următoare%%%"au să invit persoane străine la masă c'nd în cămară nu am dec't apă în care sau
spălat vasele %%%$oate astea le știu acum, de aceea încep'nd de a+i, o să preiau eu conducerea
menajului%
Mama: )ar ce# &re+i că o săți fiu servitoare#
Gerda: $u a mea și eu a ta3 n felul ăsta ne ajutăm una pe alta3 2ite că vine Axel3
Axel: &um îți place șe+longul#
Mama: Mda%%%adică%%
Axel: *u e (un# i lipse ște ceva#
Mama: Acum încep să în țeleg,,,
Axel: 2ite, fiindcă nu putem să m'ncăm pe săturate în casa asta, am !otăr't ca de aici înainte, eu și
cu Gerda, să luăm masa separat3
Mama: Și eu ce fac#
ș șAxel:
ș Și a a e ti grasă c't o (utie i nai nevoie de at'ta ș m'ncare, (a c!iar ar tre(ui să mai slă(e ti
țpuțin, iar face (ine la sănătate/
ș șsă mai slă(e
Șș ti, a a cum am slă(it i noi3 i acum%%%Gerda, vrei să ne
lași singuri un moment# -ar tu, aprinde focul în so(ă%%%
Mama: "unt lemne acolo%%%
Axel: )a, dar numai c'teva (ețe, să te duci și să aduci lemne și să umpli so(a calumea%%%
Mama: )ar tre(uie să c!eltuim toți (anii pe lemne#
Axel: *u, dar lemne în so(ă tre(uie să ardă, ca să ne încăl+im%%%Pleacă3
Axel: unu, doi%%%trei3
Mama: &red că lemnele sau terminat3
Axel: 9ri minți, ori ai furat (anii, fiindcă doar alaltăieri sau cumpărat lemne3
Mama:AiAcum
Axel: fi avutvăd cine
încă ești%%%prilejul să ve+i , dacă folosindute de v'rstă și de experiență nai fi
demult
profitat de tinerețea mea ca să mă tragi pe sfoară%%%ai repede, după lemne, căci altfel%%Și acum să
faci un foc cum tre(uie, nu numai așa de m'ntuială32n, doi trei%%%
Mama: &'t de mult semeni cu (ătr'nul c'nd șe+i în (alansoarul lui%%%
Axel: Aprinde focul3
Mama: l aprind3 l aprind3
Axel: Și acum, în timp ce noi luăm masa în salon, ai să pă+ești aici focul3
Mama: Și eu ce măn'nc#
Axel: $erciul pe care ți la lăsat Gerda în (ucătărie3
Mama: Fiert în lapte sm'ntit3
Axel: 0ucru foarte normal fiindcă sm'nt'na ai m'ncato tot tu%
Mama: )acăi așa, eu plec
Axel:
Mama:*u pleci sar
Atunci fiindcă te încui%
pe fereastră%%
Axel: *ai dec't , ar fi tre(ui să o faci mai demult și ar fi fost cruțate viețile a patru oameni 3
Aprinde odată focul3 "uflă3 Așa%%%Acum stai aici p'nă venim înapoi3
;
Mama: tu e ști#
Fiul: )a
84
Mama: )ar ce e cu tine#
Fiul: ău% &red că no mai duc mult%
Mama: nc!ipuiri%%%*u te mai legăna acolo a șa%%%2ităte la mine%%%am ajuns la o a șa%%%la o anumită
v'rstă%%%deși am muncit totdeaunașdin greu i miam ț ș făcut
ș datoria fa ă de copii i cămin%%nui a a#
Fiul: E!, pelicanul, care de fapt nu șia dat niciodată s'ngele puilor săi , în cartea de +oologie scrie
clar că e o minciună%%%
Mama: )ar spune, ai avut vreodată motive să te pl'ngi#
Fiul: Ascultă mamă, dacă a ș fiș trea+,
ț nu ia răspunde ș sincer, fiindcă na avea puterea so fac/ dar

acum ți spun că am citit scrisoarea tatii, pe care tu ai furato și ai aruncato în so(ă%%%

Mama:pot.asă
ți c'mpii, ce fel de scrisoare#
Fiul: Mereu minciuni3 mi aduc aminte cum a fost c'nd mai învățat prima dată să mint/ a(ia știam
să vor(esc, î ți mai aminte ști#
Mama: *u, numi amintesc3 *u te mai tot legăna3
Fiul: "au c'nd mai mințit tu prima dată3 %%%mi mai aduc aminte și că odată, în copilărie, mam
ascuns su( pian, c'nd a venit în vi+ită o mătușă/ tu iai spus la minciuni timp de vreo trei ore, iar eu
am fost nevoit să stau acolo și să le ascult%%%
Mama: Minți3
Fiul: Știi de ce sunt așa de (olnăvicios# Fiindcă nam supt niciodată lapte de mamă, am fost !rănit
doar de doică , și cu (i(eronul/ c'nd mam făcut mai mare mă ducea cu ea la sora ei care era o
prostituată/ iar acolo tre(uia să asist la scene pe care numai proprietarii de c'ini le oferă copiilor în
plină stradă în fiecare primăvară și toamnă% Aveam atunci patru ani3 &'nd îți povesteam ce vedeam
în lăcașul păcatului , +iceai că e o minciună și mă (ăteai, cu toate că spuneam adevărul% "ervitoarea
aceea, încurajată de apro(area ta, ma introdus la v'rsta de cinci ani în toate tainele păcatului/ Apoi
am început să ra(d de foame și de frig%%%&a tata și Gerda%% A(ia acum am aflat că furai din (anii
pentru întreținerea casei și pentru lemne%%%2ităte la mine, pelicanule, uităte la Gerda, la pieptul ei
nede+voltat3 %%&um lai omor't pe tata#%%%9 știi prea (ine, lai împins la disperare/ dar asta nu se
pedepsește prin lege%%%&um ai asasinato pe sora mea# ș ș $ot tu oș tii mai (ine, dar acum o tie i ea%%%
Mama: *u te mai tot legăna3 &e știe și ea#
Fiul: ceea ce știi și tu%%% iar eu nu pot să spun3 E îngro+itor că țiam spus toate astea, dar tre(uia3
&'nd îmi trece (eția mă împu șȘ c3 Ș tiu asta3 i de asta (eau mereu, nu îndră+nesc să mă tre+esc din
(eție3
Mama: ai minți mai departe3
Fiul: 9dată, întrun moment de furie, tata a spus că în ca+ul tău, natura însă și a fost în șelată, pentru

la tu nai învăcațatsăca
că îndatoriri, ț aiceilal
timp ipentru ș înt'i
copii mai
distrac ț să roste
ții%%%mi maiti,aduc
apoiaminte
să minodată,
i%%%&ă întotdeauna
c'nd Gerda teai esc!ivat
era grav de
(olnavă,
teai dus la operetă%%mi amintesc c!iar cuvintele pe care leai spus atunci : C <iața e și așa destul de
grea, de ce so facem și mai grea#C -ar în vara c'nd ai fost cu tata > luni la Paris și ai ținuto numai în
petreceri, de neai înglodat în datorii , sora mea și cu mine am stat înc!iși aici, în casa asta, cu două
servitoare, și în dormitorul părinților noștri sa instalat un pompier cu fata în casă, iar patul conjugal
a fost folosit de fermecătoarea perec!e%%%
Mama: Și de ce nai spus nimic despre toate astea p'nă acum#
Fiul: Am spus, dar sigur că ai uitat, după cum ai uitat pro(a(il și că mai (ătut fiindcă um(lu cu
vor(a sau că mint%%%Mă învinuiai c'nd de una , c'nd de alta3 )e fapt, ori de c'te ori ți se spunea
adevărul, ripostai că e o minciună%%%
Mama: )e c'nd sunt nam au+it ca un fiu să vor(ească așa cu mama lui%
Fiul: )a, e cam neo(ișnuit, e c!iar împotriva firii, știu3 )ar odată și odată lucrurile astea tre(uiau
spuse%
că nici Erai
dacăca o somnam(ulă,
cineva tear supunenulaputeai
torturifii, nar
tre+ită, de să
putea aceea reuțișmărturise
naisă
te facă it nici să teștisc!im(i% $ata spune
o gre șeală%%%sau să
recunoști că ai spus o minciună %%%
Mama: $atăl tău%%%)ar e+i că el nu a avut nici un defect#
Fiul: .a da, a avut defecte mari, dar nu în raporturile cu soția și copiii lui3 )ar căsnicia ta mai
ascunde și alte taine, pe care leam intuit%%% leam (ănuit, dar nam vrut niciodată să admit că ar
exista%%%iar tainele acestea, tata lea dus cu el în morm'nt%%%în parte3
8>
Mama: $ot nai terminat încă#
Fiul: Acum merg să (eau mai departe%%%&'t despre examene%%%nu leaș putea trece niciodată, nu cred
în justiție/ legile par să fie făcute de !oți și asasini în interesul răufăcătorilor/ un singur martor care
spune adevărul, nu are voie să depună în instanță, în timp ce doi martori str'm(i pot face o dovadă
complet vala(ilă3 0a ora 88 și jumătate, cau+a mea e încă dreaptă, dar la 84 am pierdut procesul / o
greșeală de ortografie sau lipsa vreunei mențiuni marginale pot să mă ducă la înc!isoare, c!iar dacă ,
de fapt, sunt nevinovat% )acă sunt mărinimos față de un escroc, mă condamnă pentru calomnie%
)isprețul pe care îl țsimt
ț fa ă de via ț ă,
ș omenire, societate
ș i fa ă de mine însumi e a a de mare, înc't
nu mai pot
Mama: *u să fac efortul de a trăi%%
pleca3
Fiul: Ție frică să răm'i singură în întuneric#
Mama: Am nervii slă(iți3
Fiul: )eaia ție frică3
Mama: -ar scaunul ăsta mă înne(unește3 &'nd se (alansa el acolo parcă îmi străpungeau inima două
cuțite%%%
Fiul: )ar tu nai inimă3
Mama: *u pleca3 *u pot să răm'n singură aici3 Axel e o canalie3
Fiul: Și eu am +is așa p'nă nu demult%%%)ar acum îmi vine să cred că a fost mai degra(ă victima
pornirilor tale criminale %%)a, un (iet t'năr pe care lai sedus3
Mama: Am impresia că tenv'rți întro societate proastă3
Fiul: "ocietate proastă3 Păi nam fost niciodată întruna (ună3
Mama: *u pleca3
Fiul: Și ce să fac aici# Ar însemna doar să te torture+ cu cuvintele mele%%
Mama: *u pleca3
Fiul: ncepi să te tre+ești#
Mama: )a, mă tre+esc, ca dintrun somn lung, lung3 E îngro+itor3 9are de ce nu ma tre+it nimeni
p'nă acum#
Fiul: )acă nu a reușit nimeni so facă , înseamnă că a fost imposi(il so facă, deci nu e vina ta3
Mama: Mai spune o dată cuvintele alea%%%
Fiul: n orice ca+, nu puteai fii altfel dec't ție natura%%%
Mama: Mai spune, mai spune ceva3
Fiul: *u mai am ce să spun3 .a da , uite, te rog ceva3 *u mai răm'ne aici, că va fi tot mai rău3
Mama: Ai dreptate 3 Plec3
Fiul: .iata
Mama: Țiemama3
milă de mine#
Fiul: )a, firește3 %%%)e c'te ori nam spus despre tine/ e a șa de rea că ți inspiră milă3
Mama: ți mulțumesc3 Acum dute, Fredrik3
Fiul: Și nu există nici o altă solu ție#
Mama: *u, nici una%%
Fiul: )a%%%așa e%%%

Mama: &ine e acolo###&e e# -ntră3 E cineva acolo# El este, prin plantația de tutun3 )ar na murit#
&e să fac# ncotro so iau#
nc!ide fereastra, Fredrik3 nc!ide fereastra3 ng!eț de frig și focul aproape sa stins în so(ă3
;
Mama: *u stinge3
Gerda:
Mama: .a da, tre(uie
El spune să tine
că fără facem economii3
e plictisitor3
Gerda: 2ite, aici ție cina3
Mama: *u mie foame3
Gerda: .a da, ție foame3 )ar tu nu măn'nci terci3
Mama: .a da, c'teodată3

8=
Gerda: .a nu, niciodată3 )ar acum o să măn'nci3 Fiindcă prea +'m(eai răutăcios de fiecare dată
c'nd ne aduceai terciul de ovă+3 Prea te (ucurai c'nd vedeai c't suntem de nemulțumiți de m'ncarea
asta din carei dădeai și c'inelui3
Mama: *u pot să sufăr laptele sm'ntit3 Mi se face frig după el3
Gerda: tot tu lai sm'ntit pentru cafeaua ta de la ora 88% Acum o săți placă așa cum e%%%Măn'ncă
acum, să văd și eu%%
Mama: nu pot3
Gerda: )acă nu măn'nci îi spun lui Axel că ai furat din lemne3
Mama: Axel%%%&are mia sim țit lipsa%%%*u o sămi facă nimic3 ți aduci aminte la nunta ta, c'nd a
dansat cu mine3 <alsul3 Au+il3
Gerda: Ar fi mai prudent să numi mai aminte ști de această situa ție ru șinoasă3
Mama: Mi sau făcut și versuri și am primit cele mai frumoase flori3
Gerda: $aci3
Mama: <rei să au+i versurile# 0e știu pe dinafară%%%C n Ginnistan%%C Ginnistan e cuv'nt persan și
înseamnă grădina paradisului, unde grașioasele Peri trăiesc din parfumuri, %%%Peri sunt +'ne care
întineresc odată cu trecerea anilor%%%
Gerda: )oamne sfinte, doar nu ți înc!ipui cumva că e ști Peri%%
Mama: .a da, doar a șaș se Ș spune i în poe+ie%%% i apoi unc!iulț <iktor mia cerut m'na3 &ea i +ice,
dacă maș recăsători#
Gerda: .iata de tine , mamă3 Mai e ști și acum somnam(ulă, cum am fost cu to ții3 )ar oare nai de
g'nd să te tre+ești odată# *u ve+i că to ți r'd de tine# *u în țelegi c'nd Axel te insultă#
Mama: Mă insultă, el pe mine# )ar mie mi se pare că e mai politicos cu mine dec't cu tine3
Gerda: A fost și atunci c'nd tea amenin țat cu (ă țul#
Mama: Pe mine# Află că pe tine tea amenințat, fata mea3
Gerda: )ar pentru )umne+eu, mamă, țiai pierdut mințile#
Mama: )oar mia simțit lipsa în seara asta3 Avem mereu at'tea lucruri să ne spunem%%%El e singurul
care mă în țelege%%%tu e ști încă un copil3
Gerda: )ar pentru )umne+eu, tre+e ștete odată3
Mama: $u nu ești încă de+voltată, ca un om mare3 Eu însă sunt mama ta și eam !rănit cu s'ngele
meu3
Gerda: *ui adevărat3 Miai pus în gură doar o sticlă cu (i(eron și mai t'r+iu a tre(uit să desc!id cu
forța (ufetul și să fur , dar nam găsit dec't p'ine vec!e de secară, pe care tre(uia so măn'nc cu
Șmuștar3 i fiindcă mă ustura g'tul, mă răcoream ț cu sticla
ș de ț o et3"erviciul
ș de untdelemn i o et i
coșul deAp'ine
Mama: șa, vamiau
să +icăfost singura
furai de c'ndcămară deȘșalimente%
erai mică3 Frumos
ț ș ț î i ade3 i nici măcar nu ie ru ine să
vor(ești despre asta# &a să ve+i, pentru ce fel de copii mam jertfit eu3
Gerda: $oate așțputea să i șle iert3 ț)ar miai răpit via a i pentru
ț asta nu te pot ierta3 El a fost via a
mea/ numai după ce lam cunoscut pe el am început să trăiesc3
Mama: Și ce vrei să fac, dacă ma preferat pe mine# Poate că a găsit că am%%%cum să +ic%%% mai mult
vinoncoace%%%)a, el a avut gusturi mai rafinate ca tatăl tău%%%ca nu ma apreciat dec't c'nd a început
să ai(ă rivali% &ine (ate#&ine (ate#
Gerda: "ă nul vor(ești de rău pe tata3 *u o sămi ajungă toată viața ca să regret răul pe care i lam
făcut3 )ar asta ai so ispă șe ști tu, tu care mai întăr'tat împotriva lui%% ți aduci aminte c'nd eram
mică, mică de tot, cum mă învățai săi spun vor(e jignitoare, pe care nici nu le înțelegeam# El a fost
destul de înțelept să nu mă pedepsească pentru toate săgețile astea, fiindcă știa foarte (ine cine
întinde arcul3 ți aduci aminte cumț mă învă ai săl mint șcășțam nevoie de căr i noi la coală i îndată
cei smulgeam (anii, îișîmpăr țeam# &um aș putea să uit tot trecutul# *u există vreo (ăutură care să
șteargă amintirileșț fără să distrugă i via a# 9, dea ș avea puterea să evade+ din toate astea3 )ar i eu
și Fredrik suntem
ș șniș te neputincio i%%%ni
ț te victime lipsite
ș ș de voin ă, victimele tale%%%-ar tu e ti a a de
înrăită , înc't fărădelegile tale nu te mai fac să suferi3
Mama: )ar copilăria mea o cunoști# Știi în ce casă mi+era(ilă am crescut și ce lucruri rele am
învățat acolo # "e pare că toate astea ș se mo tenesc, darș de la cine#
ș )e la primii no tri strămo i, a a
scrie în cărțile pe care le citim în copilărie%%% și sar putea să fie adevărat3 A șa că nu da vina pe mine,
8
și nici eu no să dau
ț vina pe părin ii mei , care la r'ndul
țț lor ar putea săi învinovă ească pe părin ii
lor i a a mai departe%%%)e altfel, a a se înt'mplă în toate familiile, c!iar dacă străinii nu o(servă
ș ș ș
nimic3
Gerda: )acă e așa, nu vreau să ma trăiesc, iar dacă sunt totu și nevoită so fac, vreau să trec surdă și
mută prin toată mi+eria asta%%%cu speranța că viața viitoare o să fie mai (ună3
Mama% Exagere+i draga mea3 )acă vei avea un copil, o să ai cu totul alte griji3
Gerda: eu no să am copii3
Mama: )e unde știi#
Gerda: șa a spus doctorul3
Mama: A )octorul se înșeală3
Gerda: Acum iar ai mințit3 "unt sterilă, insuficient de+voltată, și eu și Fredrik, de aia nu vreau să mai
trăiesc3
Mama: <or(ești prostii3
Gerda: )acă a ș fi în stare să fac un rău at't de mare pe c't a ș dori, tu nai mai exista3 9are de ceo fi
așa de greu să faci un rău# idic m'na asupra ta și p'nă la urmă tot pe mine mă lovesc3
Mama: -ar a (ăut3
Gerda: .ietul Fredrik%%)a, ce să facă și el#
Fiul: &red%%% că%%%din (ucătărie%%%% iese fum%%%
Mama: &e spui#
Fiul: &red%%%&red%%%că%%%arde3
Mama: Arde# &e spui#
Fiul: )a%%%eu cred că%%cred că%%arde%%%
Mama: Foc3 %%%&um să ieșim# *u vreau să ard aici de vie3 *u vreau3
Gerda: Fredrik3 "ă fugim3 Ardem de vii3
Fiul: *u pot3
Gerda: "ă fugim3 $re(uie3
Fiul: Și unde să mergem#*u, nu vreau%%%
Mama: "ar pe fereastră%%%
Fiul: *am avut altă ie șire%%%
Gerda: $u ai făcut asta3
Fiul: )a, ce altceva puteam să fac# *u mai era nimic de făcut3 $u ve+i altă ieșire#
Gerda: *u, totul tre(uie să ardă3 Altă ie șire nu avem3 -amă în (ra țe , Fredrik , ținemă str'ns3 "unt
așa de voioasă cum nam fost niciodată3 "e face lumină3 .iata mama, care a fost a șa de rea, a șa de
rea%%%
Fiul: "im ți acum c't e de cald# &'t e de (ine# *u mai mie frig3 Au +i cum trosne ște afară3 &um arde
tot a fost c!i, tot ce a fost vec!i și rău și ur't%
Gerda: *o să ardem3 9 să ne înece fumul3 *u simți c't de (ine miroase# Arde totul%%%Miroase a
levănțică și trandafiri%%%nu te speria, o să treacă repede, e ca în Ajunul &răciunului, c'nd aveam voie
să m'ncăm în (ucătărie%%%singura +i c'nd puteam să m'ncăm pe săturate%%%, acum arde (ufetul, cu
pungile de ceai și de cafea%%%cu mirodenii,șșșcuț scor i oară i cui oare3
Fiul: E vară# 2ite a înflorit trifoiul3 ncepe vacanțța3ș%%% i aminte ti cum co(oram
ș la vapora ele al(e
și le m'ng'iam# Erau proaspăt
ș ș vopsite i ne a teptau3 Ș $ata șera fericit3 1icea că simte că trăie te3 i
nu mai aveam nici lecș ții3 A a arț tre(ui să fie via a totdeauna,
ș spunea el% "ă tii că el era pelicanul, el
se jertfea pentru noi, el avea totdeauna pantalonii necălcați și gulerul de catifea ros, iar noi eram
îm(răcațișca ni te copii
ț de prin
ș ,,,Gerda, gră(e tete pe vapor3 "irena sună de plecare3 Mama e în
ca(ină3 .a nu, ea nu e cu noi3 .iata mama3 A plecat/ a rămas pe țărm# 2nde e # *o mai văd3 %%%*u
e (ine fără mama%%/ a! uite că vine, a(ia acum începe vacanța de vară3

8@