Modul 6 Brasov Final

Asociatia Romana de NLP - Filiala Brasov
NLP Practitioner – Modul 6
©Modul NLP Practitioner-Parte componenta din Formarea ca practician Certificat in Programare Neuro-Lingvistica 1
Gabriela STEFAN - Trainer NLP-EANLP & ARONLP (psiholog/psihoterapeut), Tony RAFAILA - Trainer NLP (psiholog/psihoterapeut)
“Daca vrei sa fii cu adevarat

viu, este nevoie sa-ti dezvolti
un simt al perspectivei. Viata
este infinit mai mare decat
acest fleac de care s-a atasat
inima ta si caruia i-ai dat
puterea sa spere.”
CUPRINS:
 Analogia;
 Creierul;
 Linia Timpului;
 Metaprograme;
Analogia intre creier si computer nu este o idee noua. In

timp ce progresele pe partea de “hardware”, de care tin celulele si
structurile palpabile ale sistemului nervos - descifrarea modului in
care neuronii sustin activitatea mentala, tratamentele chimice
pentru disfunctiile mentale, regenerarea celulelor nervoase – sunt
modeste, capata tot mai mult teren metodele de influentare a
fucntionarii sistemului nervos si a performantelor sistemului
uman pe partea de “software” - informationala.
Gandurile, convingerile si sloganurile pe care le purtam cu noi, adesea la un nivel prea

profund pentru a ne da seama de ele, influenteaza gandurile constiente care ne trec prin minte in
diferite situatii, emotiile si senzatiile pe care le simtim, perspectiva asupra viitorului si, in final,
rezultatele si chiar sanatatea noastra fizica.
Ce programe rulam?
Un exemplu clasic de program este datul mainii. Cand cineva se misca sa dea mana cu noi,
deja avem o imagine mentala si anticipam ce are sa se intample. Corpul se misca automat, mana
noastra se intinde si ea, nu avem nevoie sa ne gandim cum anume actionam, pentru cat timp si cum
incetam contactul. Este ceva ce am fost instruiti sa facem din copilarie, prin cuvinte si exersare – o
data sau de cateva ori, iar acum este ceva natural.
Cand cineva nu face acest ritual intr-o situatie normala, ne simtim ciudat, incepem sa ne
punem intrebari sau sa facem presupuneri – e suparat, nu se simte bine, ma ignora... In spatele
ritualului s-au structurat convingeri despre cum trebuie realizat, cand, unde si cu cine, iar frustrarea
asteptarilor bazate pe ele este resimtita intens.
De-a lungul vietii, mai ales sub influenta parintilor, profesorilor si mass-media, se
structureaza tipare de ganduri, trairi si comportamente legate de:
- emotii – cum, cand si cu cine le manifestam, daca este acceptabil sa le manifestam,

oameni, lume, tara in care traim,
- femei, barbati, copiii, autoritate, prieteni si cum ne raportam la acestia,
- munca si trairile legate de ea, satisfactie, obligatie, pasiune,
- distractie, bani, succes, sanatate – cat e posibil sa avem, daca putem obtine mai mult sau suntem in
pericol sa pierdem, cat de usor sau de greu este..
Prea mult in educatie se insista pe memorarea de date si prea putin pe invatarea de procese,
mai ales procese de autogestionare, de exemplu, cum sa-ti creezi noi tipare si sa le pui in practica in
folosul tau.
Ca urmare, multi spunem “asta e viata” si, desi uneori simtim ca scartaie ceva, sau stim ce
am avea de facut, actionam tot dupa tiparele cu care ne-am obisnuit. Traim viata partial, prin filtrele
construite si adesea nu ne intelegem cu cei care au alte filtre. Citim carti, vedem emisiuni, insa
retinem ce se conformeaza programelor noastre. Si cat de des ne “ajutam” reciproc sa ramanem
asa...
Acestea sunt motivele pentru care, desi exista o multime de carti despre dezvoltarea
personala si chiar NLP, majoritatea oamenilor prefera sa vina la un profesionist cand decid sa-si
schimbe viata. Nu e un semn de slabiciune, ci o prima iesire din tipar, o alternativa la ce am mai
incercat inainte si nu a functionat.
Pentru ca o schimbare sa reziste in timp si sa aduca rezultatele dorite, este nevoie de alt mediu,
alt mod de a gandi si alta stare decat cele de pana acum.
Esti in stare?
John Grinder, unul din co-creatorii Programarii Neuro-Lingvistice, afirma ca “totul tine de stare”.
Dar ce este starea?
O stare este un ansamblu format dintr-o experienta – ceva ce s-a intamplat – ce ne spunem despre ce
s-a intamplat si o fiziologie – postura, respiratie, tensiune sau relaxare musculara, hormoni etc.
Gandurile sunt adesea inconstiente, mai ales daca sunt preluate de la altii sau au devenit
obisnuinta, si influenteaza cuvintele prin care ne descriem starea in mod constient. Trainerul cu
experienta detecteaza indicii in fiziologie si limbaj cu ajutorul carora sa ne reconecteze cu
experienta profunda si sa ne ajute sa ajustam filtrele care ne blocheaza accesul autentic la ea.
In final putem sa schimbam acele filtre, sa le inlocuim sau sa le pastram, daca dorim aceasta,
insa obtinem libertatea de alegere si controlul asupra unor instrumente care trebuie sa ne serveasca
pe noi si nu sa ne aserveasca.
Cand incepem sa ne gandim serios la schimbari si chiar sa le facem, apar adesea tot felul de
trairi, mai mult sau mai putin placute si explicabile. Cand se intampla aceasta, e foarte important sa
ne aflam intr-un mediu care ne sustine si sa avem langa noi pe cineva care stie ce se intampla. Prima
tentatie este sa interpretam trairile prin vechile noastre filtre si sa intram in stari “negative” - care nu
ne ajuta sa ne atingem scopurile.
Ghidul este acolo ca sa te ajute sa afli ce ai nevoie si sa iti descoperi puterile – care sunt in
tine, doar ca nu stii inca sa le accesezi asa cum ai vrea. Iar sustinerea lui si a noilor tai colegi de
explorare te ajuta sa consolidezi noile programe de succes pana ajung mai puternice decat cele
vechi. Si, foarte important, totul ramane atat de confidential cat doresti tu.
Analogiile sunt extinse uneori la nivelul de “povesti terapeutice”, iar in folclor sunt
cunoscute ca “povesti cu talc”, de aceea cand unul din sateni avea o problema, se ducea la
inteleptul satului si acesta ii raspundea necazurilor sale cu o poveste.
Exemple de analogie:
 FERICIRE - e ca ceva mare, mare
 COLA - un rau proaspat de baut
 MAR - ca un pacat
 COPAC - e ca si viata
 VERDE - ca si o mireasma
 GAICA - e ca o gaura
 MIREASA -e ca o himera
 JUDECATA - e ca o eticheta
 LIMBAJ - e ca si marea
 FLOARE - e ca o bomboana
 PATRUNJEL - ca si proaspat
 GASCA - o fata de la tara
 “SUNT OBOSIT” - ca un pat care se poate relaxa
 “SUNT INDURERAT”- durerea e ca un balsam care- ti curata anumite rani si care te ajuta
pe viitor sa apreciezi lumea
 “SUNT LENES” - lenea e ca si cand inoti pe spate
 “SUNT NEBUN” - nebunia e ceea ce te face sa ramai tu insuti in spatele lumii dezlantuite
 “SUNT PREA EXIGENT” - e ca o pasare care vrea sa-si perfectioneze zborul
 “SUNT SCRANTIT”- scranteala e ca un vulcan care se pregateste sa erupa.
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Bine ai venit la Analogie ! Foloseste si Metafora!
Sa luam un exemplu concret. Clientul este un manager care are probleme cu motivarea
personalului. Mai exact, exista o atmosfera de tensiune, general resimtita la mediul de lucru. Asta
afecteaza calitatea comunicarii intre oameni si in cele din urma proiectele pe care firma le
realizeaza pentru clientii sai. Vrea sa rezolve problema prin concedierea masiva a angajatilor
demotivati si prin angajarea altora motivati in loc, considerand aceasta ca fiind cea mai buna solutie.
Tu, consultantul, ai la dispozitie 5 minute sa-l convingi pe manager sa cumpere solutia ta, in
conditiile in care nu are timp sa-ti citeasca oferta si vrei sa abordezi situatia fara sa-l ofensezi. Asa
ca ai sa-i spui o “poveste” de genul:
“Am vazut un documentar la televizor, aseara. Era despre albine. Mi s-a parut foarte
interesant ca au vazut un sistem de functionare in interior. Fiecare albina lucreaza pe ceea ce este
ea potrivita, ceea ce imi suna normal. Si albinele din fiecare zona, de exemplu, cele care produc
miere pentru celelalte, au momente in care sunt dezorientate fata de stup. Atunci, ceea ce face
albina care se ocupa cu supervizarea celorlalte albine care produc miere, este sa le emita pe o
anumita frecventa pe care fiecare din ele pot sa o receptioneze, sa inteleaga sa produca in plus mai
mult dintr-o anumita enzima care face mierea mai buna. Numai ca, pentru a simti care enzima
anume, albina are nevoie sa comunice cu “specialistul” stupului, care sa ii spuna ce anume ar
putea sa fie imbunatatit in miere, iar acele albine care nu raspund pe masura, vor pleca de unele
singure pentru ca practic, compozitia chimica ce marcheaza fiecare stup se va fi schimbat suficient
de mult incat sa nu mai vrea sa se reintoarca la aceasta.”
Acum hai sa facem un pas in afara acestui cadru si sa observam ce s-a intamplat.
Consultantul a spus o poveste. Nu conteaza cat de adevarata e. Daca managerul nu e cumva si
apicultor, nu va sti ca metafora este inventata fara vreo baza stiintifica. Cum va functiona aceasta
metafora? Evident ca managerul va analiza ceea ce a auzit, isi va forma o imagine clara; si va
intui, dupa ceea ce simte, decizia potrivita.
La un moment dat, un profesor vine in fata studentilor sai cu un bol gol. Il aseaza pe
catedra si presara cateva pietre, de la fundul acestuia pâna la suprafata. Ii intreaba pe studenti
“Este plin?” Acestia raspund: “Da!” Apoi profesorul mai presara niste nisip printre pietre. Ii
intreaba pe studenti “Este plin?” Acestia raspund: “Da!” Apoi toarna si niste apa in bol. Ii
intreaba pe studenti “Este plin?” Acestia se codesc sa mai raspunda, unii zic ca da, altii zic ca nu.
“Care e concluzia/morala?”
Manager. Facem abstractizare punand intrebarea “Acesta este un exemplu de ce anume?”

Conducator. Acesta este un exemplu de ce anume? Individ cu putere de decizie. Bun. Acum cine
altcineva mai poate fi un individ cu putere de decizie? Sa zicem o albina care se ocupa cu productia
mierii pentru celelalte albine din stup.
Angajati demotivati. Facem abstractizare (chunking up) cu un nivel. “Acesta este un

exemplu de ce anume?” Oameni condusi revoltati impotriva sistemului, dar care fac parte din
sistem. Inca un nivel. Acesta este un exemplu de ce anume? Indivizi pe cale de a fi respinsi din
sistem.
Concedierea. Chunking up un nivel. Mai abstract, parasirea organizatiei. Chunking up inca

un nivel. Iesirea din sistem. Si asa mai departe.
Dupa cum observi, fiecare element are un corespondent. Structura de realizare a metaforei
a presupus sa “mergem” mai intai doua niveluri “in sus” spre abstract, apoi sa facem chunking
laterally, adica sa gasim un exemplu la acelasi nivel de abstractie. Apoi sa “coborâm” doua niveluri
spre concret, in asa fel incat sa ne regasim la nivelul corespondent celui de la care am pornit.
De ce acest intreg mecanism? Am fi putut cu usurinta sa facem o analogie cu un capitan de vas care
are niste oameni demotivati. Dar o metafora nu este o analogie, este mai mult decât o analogie.
O analogie reprezinta ceva cu care persoana se poate identifica usor, ceva la modul: “A,
pai e clar ca daca vorbeste de o nava, nava e firma, si capitanul sunt eu!”, si bineinteles ca daca este
ceva care nu-i convine, poate interpreta personal, ceea ce ar duce la un conflict.
Strucutura unei metafore se bazeaza pe aceleasi principii ca ale analogiei, iar procesul
functional prin care aceasta se realizeaza este chunking laterally. Sau exemplificare la acelasi nivel.
Care nivel? Aici e spilul. Nivelul poate fi pe dimensiunea general/spcific sau abstract/concret.
Tine minte! Nimeni nu se poate certa cu o metafora!
Spre exemplu, o modalitate de a folosi chunking laterally in dimensiunea specific/general

este una foarte buna pentru a crea si pastra un anumit nivel de intelegere intre doi comunicatori.
Acest lucru poate fi extrem de important.
Este foarte util ca doua persoane care comunica in negociere sa gaseasca anumite punti
de comunicare, anume acele exemple care se gasesc la acelasi nivel de inetelegere ca grad de
generalitate/specificitate pentru fiecare din ei.
Sa zicem ca unul din ei a avut un SUV. Sa zicem ca unul a avut un SUV de la Hyunday,
celalalt de la Ford. Exista suficient de multe similaritati intre acestea pentru a realiza o paralela intre
cele doua si suficient de multe diferente incat sa mentina interesul interlocutorilor.
Atunci cand doua sau mai multe persoane comunica, a ramane la acelasi nivel produce
acord. In schimb nu produce progres, evolutie, dezvoltare. Pentru a face o paralela, in analiza
tranzactionala, atunci cand fiecare dintre cei doi interlocutori se afla la acelasi nivel (parinte, adult,
respectiv copil), se produc tranzactii paralele.
Oamenii se inteleg perfect atat timp cat discutia se petrece la acelasi nivel. In momentul in
care unul dintre interlocutori are dificultatea de a parasi nivelul la care se gaseste (fie ca e vorba de
planul specific/general, abstract/concret, valorile sau pozitiile din analiza tranzactionala), celalalt
are responsabilitatea de a-l ajuta.
“Responsabilitatea”, pentru ca fiecare actor al comunicarii este 100 % responsabil pentru

calitatea comunicarii intre partenerii de comunicare. Acest lucru se poate realiza prin pacing and
leading, adica prin preluarea ritmului/acordului cu celalalt si modificarea treptata a
ritmului/continutului in asa fel incat celalalt sa-l urmeze.
Ceea ce este de retinut este ca metaforele reprezinta o modalitate excelenta de a face pacing
and leading cu subconstientul persoanei care urmareste procesul de chunking laterally.
Metaforele sunt prin excelenta o aplicatie a procesului de chunking laterally.
Inainte de a da exemplul cu acest vanzator (de idei) priceput, credeam ca… de fapt, ce credeam?
O serie de modalitati interesante de a aplica analogiile asupra credintelor poate fi cea din paragraful
urmator. Exemplele clasice de mai jos ii apartin lui Robert Dilts si sunt folosite de 20 de ani in
training. El a descoperit modul in care, prin diferite filtre de comunicare numite “S.O.M. (Sleigh of
Mouth) patterns”, modificam relatiile pe care oamenii le realizeaza intre diferite credinte si
convingeri.
Clientul spune: “Aceasta casa este prea scumpa. Prin urmare, nu mi-o pot permite”.
Observati mai intai formularea. Sunt practic doua afirmatii care sunt corelate ca sens folosind “prin
urmare”, indicand ca una din afirmatii este direct legata de cealalta, cauzand-o. O recadrare simpla
ar fi “Da, casa are intr-adevar o valoare exceptionala!”
Ce ai facut? Ai luat sensul folosit de clientul tau, fara sa-l contrazici, indicandu-i un lucru
implicit exprimat in ceea ce a spus el, dar punand accentul pe ce te intereseaza pe tine.
Diluarea sau inlocuirea acestei obiectii serioase in vanzare poate fi realizata printr-o
analogie, cum ar fi: “Multe persoane au considerat de asemenea ca Alaska era prea scumpa atunci
cand presedintele american Andrew Sewart a cumparat-o de la rusi”.
O alta modalitatea de a aplica ce am invatat ar fi sa facem chunk up pe abstract/concret: “Da,

asa este, proprietatea este intotdeauna cea mai mare investitie pe care o facem pe parcursul vietii”.
Daca ar fi sa facem chunk down pe general/specific, am putea afirma: “Inteleg ca nu-ti poti
permite toata casa. Care parti din ea ti le-ai putea permite? Sa zicem: bucataria, sufrageria si
baia…” Bineinteles ca in momentul in care primeste asemenea replici, clientul e posibil sa ramana
putin blocat.
Acesta este primul semn ca replica oferita are efectul scontat. Bineinteles, este necesar sa
luam in considerare si atentia si delicatetea cu care formulam aceste fraze.
O fraza formulata ironic: “Ce parti ti-ai putea permite?” ar putea fi considerata ofensatoare
de unii clienti. Este datoria ta de a pune intrebarea folosind un filtru de atenuare (“a softening
frame”), in asa fel incat acesta sa nu se simta jignit.
Exemple pentru a observa cum functioneaza acelasi mecanism in alte contexte. Observa
cum fiecare dintre afirmatii are o structura de tipul “X inseamna/cauzeaza Y”. Observa cum cel
care face afirmatia nu poate sa spuna “nu”, pentru ca nu faci altceva decat a formula o
afirmatie cu care subconstientul sau va fi de acord.
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Afirmatia: “Salariile prea mari ale angajatilor ne vor aduce compania la faliment!”
Recadrare clasica (redefinire): “Nu salariile mari ale angajatilor cauzeaza falimentul, ci
mai degraba distrugerea progresiva a increderii angajatilor in manager.”
Chunk up (inductie pe nivelul abstract/concret): “Inseamna oare o schimbare intr-o mica

parte a sistemului distrugerea intregului sistem? “
Chunk down (deductie pe nivelul general/specific): “Cat faliment cauzeaza fiecare salariu in
parte?”
Chunk laterally (Analogie): “Fondul de salarii este ca un camp de iarba si gestiunea
eficienta a fondurilor este ca o iarba sanatoasa. In conditii de nepasare si neingrijire a firmei,
scade cantitatea de iarba sanatoasa si iarba creste intr-o maniera necontrolata, aparând buruieni.
Adauga mai multa iarba sanatoasa si sistemul va reveni la armonia lui initiala.”
(Observati ca in aceasta situatie, pentru ca este o analogie, este foarte usor de identificat constient
fiecare element ce inseamna, prin urmare nu e o problema a le exprima direct. De fapt, aceasta este
o metafora analogizata, pentru ca daca nu ar fi elementele “de traducere” a metaforei, s-ar face mai
greu legatura cu afirmatia.)
Afirmatia: “Esti un om lenes pentru ca te-am vazut stand degeaba!”
Recadrare clasica (redefinire): “Nu stateam degeaba, pur si simplu m-ai surprins in
momentele in care ma relaxam.”
Chunk up (inductie pe nivelul general/specific): “Crezi ca oricine se odihneste putin este o

persoana lenesa?”
Chunk down (deductie pe nivelul general/specific): “Care clipa din cele in care m-ai
surprins ti s-a parut cea mai lenesa dintre toate?”
Chunk laterally (Analogie): “Ar fi un chirurg lenes daca s-ar odihni intre doua operatii?”
Afirmatia: “Ai intarziat, iar din asta inteleg ca nu ma respecti!”
Recadrare clasica (redefinire): “Nu am intarziat, am fost intarziat.”
Chunk up (inductie pe nivelul abstract/concret): “Este cel mai important aspect al

comunicarii noastre doar o chestiune de timp?”
Chunk down (deductie pe nivelul general/specific): “Cat de mult respect valoreaza fiecare
secunda?”
Chunk laterally (Analogie): ”Ar fi un dentist nepasator daca si-ar lua mai mult timp pentru
a face o treaba mai buna?”
Descrierea mecanismeleor chunking up si chunking down
Chunking laterally se poate face practic pe orice portiune a segmentului, realizand o paralela
la drepta sau la stanga (pentru axa verticala), sau o paralela mai sus sau mai jos (pentru axa
orizontala).
Mecanismul de creeare a unei metafore este: chunk up (atentie, pe abstract/concret,

atentie si la exemplele de mai sus), cel putin doua nivele (doar un singur nivel duce la crearea
unei simple analogii), apoi chunk laterally (un alt exemplu de) si apoi chunk down (numarul
de nivele egal cu cel folosit pentru chunk up).
Chunks- Bucati
Chunking up- reprezinta avansarea catre bucati de informatii din ce in ce mai generale sau
abstracte…Sinteza/ abstractie/ inductie.
Chunking down- reprezinta fragmentarea informatiei in bucati din ce in ce mai specific/

detaliate…analiza/ concretizare/ deductie.
Pentru a explica metoda “chunk up” unei informatii se foloseste una din intrebarile:
 Acest lucru reprezinta un exemplu pentru…?
 Din ce parte face acest lucru?
 Care este intentia?
 Care este scopul?
Chanking-ul mai este legat si de intentia pozitiva, de modul in care o persoana isi construieste harta
interioara despre lume, de distorsiuni echivalente complexe, de construirea metaforelor, de
verificarea ecologica.
Limbajul folosit de Iisus Hristos. Analiza de metalimbaj
Cercetatorul american Robert Dilts a realizat un studiu aprofundat al Evangheliei din

Noul Testament si a concluzionat, ca urmare a inspectarii formelor si strategiilor de
comunicare pe care le-a folosit Iisus, ca modalitatea principala prin care El comunica mesaje
de invatatura era prin pilde. Adica metafore.
Cand se adresa oamenilor, El folosea exemple pe care acestia puteau sa le inteleaga

prin asemanare cu ceva care le era cunoscut lor. Si in acelasi timp, erau informatii (invataturi)
suficient de noi incat sa-i puna pe ganduri.
Aceste pilde au puterea de a fi functionale pana in ziua de astazi prin acuratetea mesajului
lor, pastrat in ciuda faptului ca civilizatiile s-au schimbat si diversificat mult. Aceasta pentru ca in
mintea oamenilor functioneaza mecanismul de a reprezenta un item prin altul. Iisus Hristos explica
fiecare metafora in parte.
Exemplu din Editia Sinodala a Bibliei Ortodoxe in limba romana, din Evanghelia dupa
Matei, cap. 13, urmatoarea parabola am sa te rog pe tine, cititorule, sa o analizezi din punctul de
vedere al formularii limbajului.
O analiza de metalimbaj este foarte utila din punctul de vedere al concluziilor care se pot formula.
In parantezele patrate se gasesc comentarii legate de demersul constructiei metaforei si alte indicii
utile de observatie.
“In ziua aceea a iesit Iisus din casa si S-a asezat pe tarmul marii [Locul de transmisie a
mesajului a beneficiat de o pozitionare strategica ce favoriza transmiterea catre cat mai multi
oameni. (Con)textul original in limba in care fost scrisa de fapt sugereaza si un alt inteles, acela ca
“s-a asezat sa invete”]. Si s-au adunat la El multimi numeroase, asa incat El a intrat in luntre si
statea in ea si toata multimea sedea pe tarm [O metafora se adreseaza prin excelenta mai multor
oameni, prin faptul ca fiecare se poate identifica in felul lui in respectiva multime]. Si multe lucruri
le-a grait El in parabole, zicand: “Iata, iesit-a semanatorul sa semene [descrierea cadrului, folosind
3 cuvinte-substitut: semanatorul, actiunea de a semana si sensul de a “iesi”]. Si pe cand semana,
unele seminte au cazut langa drum si au venit pasarile si le-au mancat. [prima categorie in care
se impart credinciosii]. Altele au cazut pe loc pietros, unde n-aveau pamant mult, si au rasarit de-
ndata, pentru ca n-aveau pamant adanc; dar cand s-a ridicat soarele s-au ofilit si, neavand
radacina, s-au uscat [a doua categorie]. Altele au cazut intre spini si spinii au crescut si le-au
inabusit. [a treia categorie]. Altele au cazut pe pamantul cel bun si au dat roada: una o suta, alta
saizeci, alta treizeci. [a patra categorie]. Cel ce are urechi de auzit, sa auda!” [Prin excelenta,
metaforele sunt construite in asa fel incat sa nu fie necesare explicatii suplimentare, cel care are
ceva de inteles, va intelege, iar cel care nu va intelege, nu va intelege. Aceasta remarca este insotita
si de o trimitere catre alt pasaj biblic, cel al Pogorarii Duhului Sfant, de la Faptele Apostolilor
capitolul 2, “7. Si erau uimiti toti si se minunau, zicand: “Iata, nu sunt oare galileeni toti acestia care
vorbesc? 8. “Si cum de auzim noi, fiecare, limba noastra, in care ne-am nascut?”] Si apropiindu-se
ucenicii, I-au zis: “De ce le vorbesti in parabole?” Iar El, raspunzand, le-a zis: “Pentru ca voua vi
s-a dat sa cunoasteti tainele imparatieie cerurilor, dar acestora nu li s-a dat. Caci celui ce are i se va
da si-i va prisosi, dar cel ce nu are se va lua si ceea ce are [Un sens explicat in aceasta editie al
acestei remarci este acela ca Legea Veche este una care deschidea drumul pentru Legea Noua, iar
cei care nu vor primi Legea Noua, vor ramane cu cea Veche, care prin faptul ca a fost inlocuita, nu
mai valoreaza nimic]. De aceea le vorbesc in parabole, ca ei vad fara sa vada [Canal de reprezentare:
Vizual] si aud fara sa auda [Canal de reprezentare: Auditiv] si nici sa inteleaga [Canal de
reprezentare: Auditiv Digital]. Si se plineste cu ei profetia lui Isaia care zice: Cu auzul veti auzi, dar
nu veti intelege, si cu privirea veti privi, dar nu veti vedea. Caci inima acestui popor s-a impietrit.
[Canal de comunicare: Emotional. Inima, prin excelenta, este un cuvant care defineste emotionalul.
De asemenea, este unul din cuvintele cu frecveta cea mai pregnanta de aparitie in citatele directe ale
lui Iisus in Biblie.] Si urechile lor greu aud [Canal de reprezentare: Auditiv] si ochii lor s-au inchis,
ca nu cumva cu ochii sa vada [Canal de reprezentare: Vizual] si cu urechile sa auda [Canal de
reprezentare: Auditiv] si cu inima sa inteleaga [Canal de reprezentare: Auditiv Digital; De
asemenea, remarcati combinatia dintre canalul de comunicare emotional si in acelasi timp

kinestezic, inima, si cel rational, a intelege] si sa-si revina si Eu sa-i vindec.
Asadar parabola semanatorului: La cel ce aude [Canal de reprezentare: Auditiv] cuvantul

imparatiei si nu-l intelege [Canal de reprezentare: Auditiv Digital], vine Cel-Rau si rapeste ceea ce
s-a semanat in inima lui [observa cum in explicarea parabolei, Iisus foloseste cuvantul din metafora
pentru a pastra elementul simbolic de paralela]; aceasta e samanta semanata langa drum. Iar cea
semanata pe loc pietros este cel care aude cuvantul si-l primeste de-ndata cu bucurie, dar neavand
radacina in sine, tine pana la o vreme; si intampinandu-se necaz sau prigoana din pricina cuvantului,
indata se poticneste. Cea semanata intre spini este cel care aude cuvantul, dar grija lumii acesteia si
inselaciunea avutiei inabusa cuvantul si-l face neroditor. Iar samanta semanata in pamant bun este
cel ce aude cuvantul si-l intelege, aduce roada si face unul o suta, altul saizeci, altul treizeci”.
Iisus Hristos a folosit toate cele 3 sisteme reprezentative de baza din programarea
neuro-lingvistica pentru a-si explica mesajul (vizual, auditiv, kinestezic), precum si un al
patrulea canal, cel Auditiv Digital. Acest al patrulea canal, este unul dintre cele mai subtile si
puternice canale prin care poate fi comunicat un mesaj.
Desi putini oameni folosesc acest canal de reprezentare drept primar, mare parte din ei pot
sa proceseze informatia parvenita in acest mod fiind prin excelenta un canal al analogiei, al logicii,
al ratiunii, al cuvântului, al lucrurilor care “make sense”.
Dupa anumite cercetari, se pare ca oamenii care sunt interesati primar de procesarea
informatiei prin acest filtru sunt foarte orientati spre a acumula cat mai multe cunostinte, cat mai
multe informatii, si reprezinta aproximativ 5% din populatie.
De asemenea acestia sunt si cei care detin puterea formala. Este canalul care este accesat de
fiecare data cand cineva se uita in stanga si jos (afirmatie valabila pentru aprox. 95 % din populatie,
respectiv pentru dreptaci). Acest canal este cel mai folosit de catre Iisus Hristos.
Totusi, o metafora cu adevarat bine construita nu se explica.
Fiecare poate intelege ceva diferit.
De asemenea, metafora, fiind preluata de mai multe surse, are finaluri diferite, tocmai pentru
ca… ea explica utilitatea de functionare a metaforei si ne aduce la cele mai importante beneficii ale
unei metafore bine formulate:
- permite celui care o asculta sa se regaseasca in ea sub orice forma si sa invete ce doreste din
aceasta;
- nu poate fi contrazisa, pentru ca nu afirma nimic;
- mesajul perceput de receptor ii apartine in exclusivitate acestuia.
Un alt aspect important legat de metafore este ca… nu functioneaza cu toata lumea! Exista
o serie de oameni, care nu reusesc sa “proceseze” informatiile pe baza de analogie, iar intr-o
conversatie cu un subiect,de exemplu cel legat de albine, vor replica “Eu te-am intrebat ceva, si tu
imi spui o poveste cu cai? Ce legatura are una cu cealalta?”
Intr-o asemenea situatie, este bine sa mai ai si un alt “as” in maneca. Dupa cum vei constata
in urmatorul exemplu, chiar daca demersul de chunking nu intotdeauna functioneaza laterally, poate
functiona si altfel!
Tad James, specialist in aplicarea si predarea principiilor de programare neuro-lingvistica in

afaceri, povestind despre cea mai simpla negociere pe care a dus-o vreodata in afaceri, spune ca cei
doi parteneri cu care a negociat sa-i cumpere serviciile l-au avertizat ca ei doi nu se intelegeau de 25
de ani. Negocierea a durat 5 minute si i-a adus un important contract de consultanta care a ajutat
compania celor doi parteneri intr-o maniera pe care acestia o concepeau greu de imaginat.
La un moment dat, unul dintre parteneri a spus: “Sa incheiem un contract, va fi foarte dificil,
deoarece eu si cu partenerul meu, de 25 de ani nu am reusit sa ne intelegem nici macar cu privire la
culoarea tapetului de pe perete.”. Hmmmm. Dificil, s-ar spune, la prima privire. Multi ar fi
descurajati cu privire la o asemenea informatie. Va imaginati ce inseamna ca 25 de ani doi oameni
sa aiba atat de pregnant puncte de vedere diferite? Dar, pentru ca Tad James era un cunoscator, a
observat foarte atent urmatorul lucru: care a fost tipul continutului pe care l-a folosit acest partener?
A fost limbaj specific. Adica amandoi erau printre “copacii detaliilor” si era evident ca in 25 de ani
nici unul dintre ei nu a reusit sa vada “padurea de ansamblu”.
Atunci cand clientul i-a cerut sa ii raspunda de cate ori se vor vedea cu el, cat il va costa asta
si cat va dura fiecare sedinta, consultantul a refuzat sa-i raspunda, intrebandu-l: “Ce urmaresti sa iti
aduca asta?” (a facut chunking up). Clientul a raspuns: “Profit.” “Bine, atunci prin orice modalitate
prin care iti aduc profit, indiferent de cate ori ne intalnim, sau cat ma platesti, sau cat stam, tu esti
multumit?” Clientul a raspuns “Da.” Aceasta a fost toata negocierea. Si au semnat contractul.
INCHEIERE
La un moment dat, la o fabrica japoneza, s-a stricat o linie automata care construia pe banda
rulanta un anumit produs. Japonezii au chemat un specialist, care, spre surprinderea inginerilor,
nici nu s-a uitat la instalatie. A cerut doar planurile acesteia, a inteles modul in care nu
functioneaza instalatia si a zis: “Trebuie inlocuit un bec aici. Dupa asta, instalatia va functiona.”
Managerul l-a intrebat pe specialist cat l-a costat consultata. Specialistul i-a raspuns transant:
1000 de yeni. Managerul s-a uitat mirat si l-a intrebat cum isi permite sa ceara atata pentru a-i
spune doar sa inlocuiasca un bec. Specialistul a raspuns (cu o recadrare): “Dar nu am cerut 1000
de yeni ca sa va zic sa inlocuiti un bec. De fapt, doar 1 yen a fost pentru faptul ca v-am spus sa
inlocuiti un bec. Restul de 999 de yeni este pentru faptul ca v-am spus unde sa inlocuiti becul astfel
incat sa nu fie nevoie sa demontati toata masinaria ca sa ajungeti pana la urma la acelasi
rezultat.” Cei de la fabrica au inlocuit becul exact dupa cum a zis si instalatia a functionat. Pentru
tine, … cat ar valora un asemenea specialist?
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Creierul
Creierul fizic
Este compus din doua parti:

1. Creierul limbic (emotional/reptilian) - este partea cea mai veche si mai putin organizata a creierului
fizic.In acest creier isi au sediul structuri neuronale raspunzatoare de activitatea automata si
inconstienta a organismului incepand cu functiile vegetative de baza si terminandu-se cu cele
primare. Creierul limbic este sediul inconstientului si al proceselor instinctive-automate.
Inconstientul/subconstientul este un program vital fundamental, bazat pe creierul emotional(limbic).
Randamentul lui este masurat in coeficient de emotivitate (EQ).
2. Creierul cognitiv - formeaza sediul constiintei (ratiunii). El asigura activitatea de relationare a

organismului cu mediul inconjurator si asigura superioritatea omului asupra oricarei alte vietati
terestre in masura in care este educat din copilarie. In lipsa instruirii si educatiei el se atrofiaza in
favoarea creierului limbic, sediul instinctelor primare, identice cu cele ale mamiferelor superioare.
Cele doua creiere sunt unite in cutia craniana, intre ele producandu-se un schimb continuu de
informatii in ambele sensuri.
Creierul energetic
1. In momentul in care activitatea creierului fizic inceteaza (moarte clinica), creierul energetic
continua sa culeaga si sa stocheze informatii din mediul inconjurator, spre folosinta ulterioara.
2. Sugestia – este o idee exterioara organismului nostrum, prezenta verbal/ in imagini, care depaseste
bariera dintre constiinta si inconstient, fixandu-se pe creierul limbic. Acolo este repetata ca un
proces al activitatii proprii, devenind autosugestie. Ea este integrata in programul vital inconstient al
creierului limbic, tinzand sa se realizeze.
Creierul localizat in cap, creierul localizat in inima si in abdomen
Fragment din articolul "Partea de Neuro din NLP" de Dr.Richard Bolstad
Sistemul nervos este un hardware care stocheaza in corpul uman informatie (de exemplu amintiri).
Aceasta informatie este stocata in circuite electrice create prin formarea conexiunilor dintre
celulele cerebrale, dintre neuroni. Stocarea si activarea electrica a acestor amintiri (ceea ce am putea
numi ganduri sau emotii) pot fi usor monitorizate cu un aparat numit electroencefalograf (ECG).
Pentru monitorizarea acestor procese de gandire (“unde cerebrale”) nu este necesara

sfredelirea capului. Undele cerebrale, ca si electricitatea, sunt fenomene de camp. Ele pot fi
masurate pe piele de electrozi sau chiar in aerul din jurul persoanei (daca se utilizeaza un instrument
suficient de sensibil). Acum, in timp ce citesti aceste cuvinte, raspunzi cu ganduri si sentimente iar
impulsurile electrice iti cutreiera creierul creand un camp electric ce poate fi masurat foarte usor din
exteriorul corpului tau. Dar acest proces nu se limiteaza la creier.
Electricitatea cutreiera intregul creier prin toate conexiunile pe care le-ai creat, de la capatul
unui neuron la receptorii de pe capatul urmatorului neuron. Mesajele sunt transmise intre neuroni si
prin tot corpul spre moleculele mesager numite polipeptide (substante chimice precum adrenalina si
endorfinele). Aceste molecule constituie baza starilor noastre emotionale.
Adrenalina de exemplu, este implicata in stari precum frica si incantarea.
Endorfinele sunt implicate in stari precum bucuria si iubirea.
Cand auzim de acesti mesageri chimici ne putem imagina sute de diverse substante chimice
care, fiecare in parte, trebuie sa fie create de corp pentru ca tu sa simti o emotie. Cercetatoarea
Candice Pert, descoperitoarea endorfinelor opiacee, a observat ca desi exista sute de mesageri
chimici, ei sunt construiti din variante a catorva molecule.
Pert explica: “Toate dovezile gasite in laborator sugereaza ca de fapt exista doar un singur
tip de molecula in receptorii opiacei, un lant lung polipeptidic a carui formula poate fi scrisa.
Aceasta molecula este capabila sa-si schimbe conformatia din interiorul membranei sale astfel incat
poate lua mai multe forme. Aceasta transformare se poate produce cu mare viteza, atat de mare
incat e greu de spus daca la un moment dat are o stare sau alta.
Cu alte cuvinte, receptorii au atat caracteristici de particula cat si caracteristici de unda si

este important de stiut ca informatiile pot fi stocate sub forma timpului petrecut in diverse stari”
(Pert, 1986, p. 14-15). Cand electricitatea ajunge la capatul unei celule nervoase, este transferata
moleculelor mesager care asteapta acolo.
Aceste molecule isi schimba forma in raspuns, osciland uneori de la o forma la alta.
Moleculele se conecteaza apoi la urmatoarea celula nervoasa din lant sau la celulele albe din sange
care formeaza sistemul imunitar.
Creierul mobil
Una dintre cele mai importante descoperiri ale lui Candace Pert a fost ca celulele albe ale
sistemului imunitar au tot atatia receptori de substante chimice informatie ca si neuronii. Aceste
celule albe se misca prin fluxul sangvin si direct prin tesuturile corpului actionand ca un creier
mobil. Moleculele mesager isi schimba forma in raspunsuri la schimbari electrice, astfel incat in
intregul corp starea emotionala se poate modifica instantaneu in raspunsuri la schimbari precum
gandurile.
Raspunsul tau imunitar este afectat in mod similar de la un moment la altul de starea ta
emotionala. Acest lucru ii permite corpului tau sa raspunda la nivelul fenomenului. Cum celulele
imune transmit informatii despre nivelul schimbarilor din fiecare parte a corpului, ele iti permit (ca
unui observator) sa actionezi in mod aproape magic asupra fiecarei celule.
Creierul din abdomen
Pana acum am vorbit ca si cum creierul din cap ar fi coordonatorul central al gandurilor si
emotiilor din corp. De fapt, aceasta este doar una dintre zonele cheie. Celelalte doua sunt intestinele
(abdomenul) si inima.
Cand se dezvolta sistemul nervos la embrionul uman, materia neurala se divide in doua. O
parte ramane in cap iar cealalta migreaza in jos spre abdomen. Abia mai tarziu cele doua sisteme se
conecteaza printr-o cale cu doua sensuri numita nervul Vagus.
Creierul abdominal care consta din doi centri numiti mienteric si submucosal are cam 100 de
milioane de neuroni- mai multi decat are cordul spinal. El este un creier functional separat care
joaca un rol important in raspunsuri emotionale precum anxietatea si in procesarea informatiilor in
timpul somnului.
Modelele electrice din intestine pot fi monitorizate de un aparat numit electrogastrogram

(EG). Studiile efectuate cu acest aparat arata ca somnul REM (rapid eye movement sleep) in care
apar visele in creier, coincide cu o perioada de miscari rapide ale muschilor si gandurilor in
intestine, explicand de ce indigestia este asociata cu visele urate (Tache, Wingate si Burks, 1994).
Profesorul new-yorkez de anatomie Michael Gershon a coroborat aceste cercetari aratand ca

creierul din intestine invata separat de creierul din cap si creeaza propriile-i rutine zilnice care
adesea domina deciziile luate de mintea constienta (Gershon, 1998).
Creierul din inima
Este destul de usor de inteles ca uriasa zona a neuronilor din intestine formeaza un centru
separat al gandurilor si emotiilor. Pe de alta parte, noi de obicei nu ne gandim la muschii inimii ca
la un potential organ de gandire. Dupa cum vom vedea, orice loc din corpul nostru in care este
generata si stocata electricitatea este un potential organ de stocare a gandurilor si emotiilor.
Pentru a functiona, muschiul inimii utilizeaza un sistem electric iar aceasta activitate
electrica poate fi monitorizata prin plasarea unor electrozi pe piept sau chiar pe brate. Respectivul
instrument de masurare se numeste electrocardiograf (ECG sau EKG).
Mare parte din ceea ce cunoastem despre inima ca organ de stocare a amintirilor se
datoreaza transplanturilor de inima. Deocamdata nici intestinele, nici creierul nu pot fi transplantate.
Oricum, ne-am astepta ca daca creierul altcuiva ar fi transplantat intr-un corp strain, acea “minte” sa
existe din acel moment in acel corp. Dezvoltarea transplanturilor de inima din ultimele decenii ne-a
permis sa studiem rolul pe care inima il are in domeniul memoriei si al emotiilor.
Dr. Paul Pearsall (1998), Dr. Gary Schwartz si Dr. Linda Russek (1999) sunt cercetatori in
domeniul nou al cardiologiei energetice. Ei au descoperit ca aproape toti pacientii carora li s-a facut
un transplant de inima au raportat experiente in legatura cu amintiri si raspunsuri emotionale care
par sa provina de la personalitatea donatorului de inima. In general aceste amintiri sunt minore.
Un tanar barbat sustinea in fata oamenilor dupa transplant ca totul este “copacetic”. El a
aflat apoi de la sotia donatorului noii sale inimi ca “copacetic” era un cuvant codat [inexistent in
limba engleza dar probabil construit din verbul “to cope” = a se descurca, a face fata] pe care sotul
ei obisnuia sa-l foloseasca pentru a-i asigura pe cei din jur ca totul era in regula.
O tanara femeie, dupa un transplant de inima a dezvoltat o pofta teribila pentru chiftelutele
din carne de pui marca Kentucky Fried Chicken (pe care nu le mancase niciodata inainte). Apoi ea a
aflat ca barbatul care-i donase inima murise intr-un accident de motocicleta in timp ce avea
buzunarele pline de chiftelutele de pui preferate.
Un psihiatru i-a relatat lui Paul Pearsall o intamplare in care amintirile erau chiar mai
profunde: “Am avut o pacienta, o fetita de opt ani careia i-a fost donata inima unei fetite ucise la
varsta de zece ani. Mama ei a adus-o la mine pentru ca fetita incepuse sa tipe noaptea din cauza
viselor in care-l vedea pe barbatul care o ucisese pe donatoarea de inima. M-am intalnit cu ea de
mai multe ori si pur si simplu nu puteam nega veridicitatea relatarilor sale. Impreuna cu mama ei
am decis sa chemam politia. Folosind descrierile facute de fetita, politistii au reusit sa-l gaseasca pe
faptas, iar cu dovezile aduse impotriva lui de pacienta mea, condamnarea lui a fost chiar facila.
Fetita stia cu acuratete de la inima ce-i fusese transplantata ora si locul unde avusese loc crima,
arma pe care o folosise ucigasul si hainele pe care el le purtase (Pearsall, 1998, p.7).
Inima nu e doar o pompa. Este un organ care stocheaza si proceseaza emotii si amintiri.
Cultura traditionala vorbeste despre “sentimente viscerale” si despre “adevarurile simtite de
inima”, iar acestea nu sunt metafore ci referiri la doua dintre organele cheie in care se afla
constiinta umana. In China, cele trei “creiere” (din cap, din intestine si din inima) sunt considerate
principalele centre de energie sau “chi” pe a caror reglare se bazeaza medicina traditionala chineza.
Exercitii:
1. Scrie o poveste cu titlul „Povestea unui om fericit! Sfaturile unui om intelept catre fiul sau!”
In poveste se urmareste:
- Detectarea de pattern-uri;
- Cautarea convingerilor pozitive;
- Ce il limiteaza in fericire...?
- Ce alte valori sunt conexe cu fericirea;
- Cum e imaginea de Sine?
Metafora terapeutica in poveste:
1. Idedntifica problema pe care o are.
2. Ce pasi foloseste persoana pentru schimbare(sau strategie) ca secventa de reprezentare VAK?
3. Identifica rezultatul final dorit de persoana. Ce doreste persoana sa se intample in cele din
urma?
4. Marcheaza si ancoreaza elemente strategice care compun pe rand problema, respectiv

strategia pentru succes a persoanei.
5. Realizeaza o paralela clara intre elementele din problema si elementele din poveste.
6. Ce efect poate avea metafora asupra comportamentuluu ulterior in privinta problemei?
2. In 2 grupuri- reclama!!
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Tehnica
IN TIME (IN TIMP) TROUGH TIME (PRIN TIMP)
T P V
V
 Linia timpului trece prin corp; > Linia timpului este in afara corpului;
 Asociati; > Disociati;
 Nu sunt constienti de trecerea timpului; > Constienti la trecerea timpului;
 Nu sunt buni la planificari; > Buni la planificat;
 Nu respecta termenele; > Respecta termenele;
 Orientati catre stare/emotie/traire. > Orientati spre obiective.
BETWEEN TIME (INTRE TIMP)
T V
P
Ma simt presat de timp
WALKING THROUGHT TIME LINE
(PLIMBANDU-TE PE LINIA TIMPULUI)
1. Ancorare pe podea: trecut- prezent- viitor;

2. Privind Linia Timpului: Ce culoare are? Din ce este facuta?
3. Curatarea trecutului pe Linia Timpului;
Schimba SM
T P V
4. Curatarea viitorului pe Linia Timpului. (Se face transfer de resurse daca exista un blocaj in
viitor din trecut).
P
T V
5.
Linia trebuie sa fie uniforma, sa aibe aceeasi culoare, iar culorile si consistenta trebuie sa fie placute.
Se schimba pe intreaga Linie a Timpului.
6. Iesi de pe Linia Timpului, o privesti si intrebi: Esti multumit? Mai schimbi ceva?
In NLP metaprogramele semnifica un nivel de programare mentala care determina relatia

noastra cu mediul exterior: modul in care ne clasificam, orientam si divizam experientele de viata.
Conform cu NLP metaprogramele sunt mai abstracte decat strategiile noastre specifice de a
gandi; ele definesc abordarea noastra generala privitoare mai degraba la un aspect particular decat la
detaliile procesului de gandire propriu-zis.
Metaprogramele sunt comparate in NLP cu niste usi care au o forma, si al caror rol este de
a selecta informatia pe care o primim din mediul extern; au puterea de a lasa sa treaca doar anumite
lucruri modelate in lumea interna de catre forma respectiva.
• NLP descifreaza metaprogramele cu ajutorul limbajului.
Metaprogramele sunt unele dintre cele mai puternice filtre pe care le folosim pentru a
organiza informatia (mecanism cunoscut ca si „sorting style”). Cunoasterea lor este de mare
importanta pentru a ne intelege pe noi insine si pe ceilalti.
Metaprogramele sunt dincolo de activitatile mentale si emotionale zilnice; apartin

subconstientului si identificarea lor ne va permite sa descifram o buna parte din comportamentele si
reactiile oamenilor – reactii care sunt atat de variate: ganditi-va numai la ce s-ar intampla daca ati
ruga mai multe persoane sa va relateze despre petrecerea la care tocmai au fost...Ati primi o aceeasi
descriere? Deloc. Fiecare va va povesti altceva, pentru ca fiecare a filtrat si organizat informatia
disponibila intr-un mod care ii este specific. Uneori povestirile pot fi atat de diferite, incat aproape
va vine greu sa credeti ca oamenii acestia au fost la aceeasi petrecere!
Uneori, problemele cu care ne confruntam sau le experimentam cu o alta persoana au loc in

pozitie meta- fata de gandirea de sine.
Cu alte cuvinte, zona de tensiune, conflict sau dezacord se raporteaza la tiparele noastre de gandire.
Problema e CUM gandim nu CE gandim.
Astfel:
- Mai intai- ce controleaza si determina modul in care gandim?
- Ce ne guverneaza stilul si modul de a gandi anterior momentului propriu-zis al gandirii?
- Cate stiluri de gandire sau de sortare exista?
- Cum putem invata si discerne intre aceste stiluri de gandire invizibile?
- Care este cea mai buna modalitate de a clasifica toate stilurile posibile de gandire si de
sortare?
- Odata identificate ce putem face cu ele?
Numim stiluri de gandire Meta-Programe, aceste stiluri de gandire apar in decursul

dezvoltarii umane cognitiv-emotionale, pe masura ce crestem si incercam sa intelegem lumea in
care traim. Gandirea ca proces descrie un “nivel logic” superior al gandirii- modul si stilul gandirii
noastre.
Cele mai importante metaprograme:
1. Directia – „spre”/ „dinspre”: fiecare fiinta, la modul esential, fie se indreapta spre ceva placut -
fie fuge de ceva neplacut. In termeni mai clasici putem denumi aceasta „cautarea placerii” sau
„evitarea durerii”. Acesta este unul dintre scopurile noastre subconstiente, esentiale pentru
supravietuire, mecanism care a fost depistat atat la animale, cat si la plante. Face parte din arsenalul
nostru de baza, stravechi, si se dovedeste a fi un metaprogram hotarator pentru calitatea vietii.
Diferenta dintre oamenii care „se indreapta spre” si cei care „fug de” este fundamentala:
primii au un scop, un tel pentru care isi mobilizeaza resursele, atentia lor fiind indreptata spre acesta,
gandurile pe care ei le nutresc si emotiile consecutive sunt in raport cu el – mobilizatoare. Ceilalti se
focalizeaza, de fapt, asupra problemei de care ar vrea sa scape si evident, gandurile lor se invart in
jurul problemei – adica sunt ganduri negative! Ei stiu care este starea actuala, dar nu cunosc spre ce
anume exact vor sa se indrepte (starea dorita); de aceea ei sunt asemenea unui turist care merge intr-
un tinut necunoscut, fara ghid si fara harta.
Diferenta :”nu mai vreau sa fiu singur”/ „vreau sa am o relatie excelenta”, „nu mai vreau sa
fiu sarac”/ „vreau sa fiu bogat si prosper”, „nu mai vreau sa fiu emotiv”/ „vreau sa fiu increzator si
curajos”....Asa cum se stie, starile emotionale si fiziologia ( si implicit, rezultatele pe care le
obtinem) sunt dependente de limbajul pe care il folosim; daca cineva isi repeta „nu sunt fricos”,
subconstientul inregistreaza cuvantul „fricos”! Rezultatul este, in continuare, frica si tensiune
musculara, nicidecum curaj si incredere.
Acest prim metaprogram este usor de recunoscut, tocmai pentru ca oamenii vorbesc in
termenii corespunzatori: cei care „se indreapta spre” vor spune „hai sa facem curatenie, e vremea sa
mai aducem putina ordine si armonie prin camera, si niste aer proaspat”; cineva care „fuge de” se
exprima altfel: „hai sa facem curatenie, ca sa nu mai fie dezordine si imbacseala pe aici”. Primul
face curatenie pentru a obtine ordine, celalalt pentru a fugi de dezordine.
La nivel de stare interioara resimtita, diferenta este semnificativa: primul are cu siguranta in
minte o imagine luminoasa, a unei camere curate, in care te simti bine; celalalt – imaginea unei
camere aflate, in continuare, in dezordine: nu poti rosti cuvantul „dezordine” si in fata ochilor sa-ti
apara imaginea unei camere stralucind de ordine si curatenie!
Aceste stari pot fi, de asemenea, usor calibrate - cei care se indreapta spre un obiectiv au,
evident, alta fiziologie decat cei care vor sa evite ceva neplacut.
Pentru a motiva pe cineva din prima categorie, este util sa ii oferiti o imagine pozitiva, un
obiectiv ispititor spre care sa se indrepte...pentru ceilalti veti proceda invers –ei se pun in miscare de
indata ce le este clar cat de neplacuta ar fi situatia in care s-ar afla daca nu ar face ceea ce i-ati rugat
sa faca („du-te, te rog, sa cumperi paine, pentru ca sa putem manca, avem o cina delicioasa”/ „du-te,
te rog, sa cumperi paine, ca altfel imediat facem ulcer, de foame”).
2. Asemanare/deosebire (match/mismatch): pentru a intelege si memora ceva, comparam

informatiile noi , inconstient sau constient, cu ceea ce stim deja, si le punem intr-un anumit raport
cu informatia pre-existenta („asociere”, „legatura logica”). Unii oameni cauta sa constate prin ce
anume se aseamana ceea ce afla nou cu ceea ce stiau, in timp ce altii sesizeaza, in primul rand,
diferentele.
Sesizarea numai a asemanarii sau a potrivirii ori a diferentei sau nepotrivirii se intalneste la
un procent scazut de populatie. Primii devin atasati de continuitate, nu apreciaza schimbarea, fiind
perceputi ca excesiv de conservatori sau rigizi; ceilalti se manifesta foarte critic si,frecvent, prefera
lucruri, situatii sau persoane mereu noi, in jurul lor - adesea perceputi ca instabili si dificili; ei vor,
de fapt, ceva diferit!
Majoritatea oamenilor observa asemanarea si unele exceptii, sau diferentele si unele exceptii.
Ei sunt, in general, denumiti ca „match-eri” sau „mismatch-eri”.
Asadar:
- cei care, preponderent, asociaza informatia pe baza principiului similaritatii, prefera

situatiile stabile, in care schimbarile au loc incet – in orice domeniu: relational, amoros, profesional,
etc. Au tendinta de a face lucrurile pas cu pas, cautand firul rosu care uneste si da coerenta
experientei lor. Daca ii intrebati „cum ti se pare anul acesta fata de cel trecut?” vor incepe prin a
enunta ce este comun celor doi ani:” continui sa fac asta si asta, fiica mea inca merge la facultate..”
etc, etc si abia apoi vor explica ce lucruri noi au aparut.
- cei care obisnuiesc sa inteleaga lucurile noi cautand sa sesizeze in ce mod difera ele de
ceea ce stiu ei, dezvolta implicit ceea ce numeste „spirit critic”. Uneori sunt mai putin placuti celor
din jur, deoarece critica lor este interpretata ca ceva negativ (desi, cel mai adesea, intentia lor este
una pozitiva) sau devine obositoare. Mismatch-erii cauta schimbarea, ca sursa a diferentei pe care o
percep, sunt avizi de noutati, adesea non-conformisti. Isi fac prieteni noi, isi schimba slujba fara
probleme, se plictisesc mai repede si vor sa fie stimulati in permanenta cu informatie, fiind plini de
curiozitate si spirit de aventura.
Atunci cand sesizati aceste metaprogram la cineva, este evident indicat sa comunicati cu ei
„pe limba lor”: unui mismatch-er ii prezentati schimbari, diferente sau noutati , in timp ce celorlalti
le explicati acelasi lucru, dar sub alta forma: in cel fel ceea ce le spuneti/prezentati se aseamana cu
ceea ce ei stiu/au deja si ce avantaje noi apar, fara ca vechile avantaje sa dispara!
Anumite profesii induc celor care le practica obisnuinta de a folosi un anume program:
medicii, avocatii, criticii de arta, controlorii de calitate sunt oameni care sunt obligati sa caute
diferentele, nepotrivirile ( „ce nu-i in regula”). Este evident ca tinerii care erau, inca din copilarie,
mismatch-eri sunt atrasi de acest gen de meserii, dar se poate si ca meseria in sine sa le accentueze
aceasta strategie de sortare a informatiei. Alte profesii - care presupun continuitate, rutina,
respectarea multor norme sunt preferate de match-eri.
Analizati-va, daca nu ati facut-o deja, si depistati ce program folositi dvs insiva,
preponderent. In viitor, va va fi de mare folos sa va exersati abilitatea de a sesiza asemanarile si
diferentele, in egala masura.
3. Referentialul (cadrul de referinta): se refera la modul in care luam decizii – ne bazam pe ce

credem noi sau avem nevoia de a tine cont de ceea cred altii?
- cadrul de referinta intern: „asa cred eu”, „simt eu ca e asa”, „asa-mi zice mie intuitia”
sunt expresii usor de recunoscut la cei care au un referential intern. Ei se ghideaza dupa experienta
lor anterioara, constientizata („iti explic de ce trebuie facut asa”) sau neconstientizata, cand
informatia pe care se bazeaza este ramasa in pragul subliminal („simt eu”, „merg pe ce-mi spune
intuitia”). Aceste metaprograme se dezvolta din copilarie...imaginati-va cum parintii il intreaba pe
copil :”ce doresti sa mananci astazi?”, „cu ce hainute ai vrea sa te imbraci?”, „alege-ti jucariile cu
care vrei sa te joci astazi”, „pe cine vrei sa chemam la ziua ta?” Comparati acum cu :”mananci ce ai
in farfurie si nu comenta!”, „ia-ti hainele astea pe tine”, „poftim jucariile!”, „hai sa-i chemam pe
acesti copii la ziua ta”!
Este evident ca in primul caz copilul va invata sa aleaga singur, pentru asa i se cere; in cel de-a doua
situatie, el va trage concluzia ca altii trebuie sa decida pentru el, si astfel se structureaza:
- cadrul de referinta extern: „ce parere ai?”, „zi-mi ce sa fac”, „ceilalti ce parere au?” sunt
indicatorii verbali ai persoanelor cu referential extern. Chiar daca, bineinteles, au pareri personale
cu privire la subiectele in discutie, ceea ce se intampla este ca aceste pareri nu constituie criteriul
dupa care ele iau hotarari!!. Pentru ca mecanismul subconstient invatat, din copilarie, este cel
descris mai sus. De aceea, asteapta sa li se spuna ce anume trebuie sa faca, fiind foarte bune
executante. Daca mergeti la cumparaturi cu o prietena cu referential intern, va va cere insistent
opinia ”Imi sta bine? Sa cumpar bluza asta sau nu?”
Ca adulti, este util sa avem un referential intern – aceasta este una din trasaturile maturitatii
(nu se pune problema ca aceste filtre ar fi bune sau rele, superioare sau inferioare, ci cat de utile
sunt ele, si in ce context). Totusi, nu este indicat sa avem numai acest punct de referinta, ci –mai
ales in situatiile in care se lucreaza in echipe, sau atunci cand invatam ceva nou – feed-back-ul
primit de la ceilalti si parerile celor care au o experienta mai bogata sunt demne de luat in
considerare.
Persoanele cu referential intern sunt foarte bune pentru posturi de conducere sau acolo unde
trebuie luate rapid si eficient decizii; pentru un astfel de job, o persoana cu cadru de decizie extern ,
oricat de competenta ar fi profesional, nu este indicata!
Ea ori ii va determina, cu anumite costuri –evident- pe altii sa ia deciziile importante, in

locul ei ori, daca se va stradui sa hotarasca de una singura, anxietatea consecutiva ii va scadea
randamentul, motivatia si respectivul categoric se va simti „stresat”.
Atunci cand comunicam cu o persoana care are un referential intern, este ineficient sa-i dam
pe altii de exemplu. „X a facut gimnastica si a tinut dieta si astfel a slabit, ai putea sa faci si tu la
fel” pentru simplul motiv ca nu-l intereseaza ce gandesc altii. Prin filtrul sau de perceptie va trece
numai o fraza gen „hmm...gandeste-te: ai putea face gimnastica, ai putea tine dieta, sau chiar
ambele. Ce crezi ca ar trebui sa faci, pentru ca tocmai mi-ai spus ca te-ai hotarat sa slabesti?”
De observat: o persoana cu referential intern se poate comporta ca una cu cadru de decizie

extern in acele situatii in care nu are deloc experienta! De aceea, nu trageti concluzii pripite (lucru
de altfel axiomatic, in NLP) ci observati, observati, observati, in diferite momente si in diferite
contexte.
Observati, fara sa judecati. De asemenea, atunci cand aveti timp suficient la dispozitie,
puteti depista care este persoana de referinta a celor cu cadru de decizie extern: este cineva anume
(mama, sotul, seful..a caror parere este ceruta sau luata in considerare) sau, la modul general,
„cineva”, „altii”, „oricine”?
Aceste detalii va pot fi utile pentru a intelege ce se intampla si cum va puteti face dvs mai
bine inteles, structurandu-va conversatia in mod adecvat. Iar daca lucrati ca terapeut, aceste detalii
sunt extrem de pretioase.
Referentialul cuprinde:
- modul in care se iau deciziile, se fac alegerile (pe scurt, decizie interna / externa).
- evaluarea (cum stabilesc eu, dupa ce am facut ceva, ca ceea ce am facut e ok sau nu....ma
bazez pe ce cred eu sau alcineva trebuie sa-mi confirme sau infirme acest lucru?). Acest aspect mai
este cunoscut ca feed-back intern / extern.
4. Atentia centrata pe sine sau pe ceilalti: acest metaprogram este uneori confundat, la inceputul
studiului NLP, cu cadrul de referinta.
- atentia centrata pe propria persoana: descrie situatia in care cineva isi pune,in mod uzual,
propriile interese deasupra intereselor celorlalti. Acesta este, desigur, tot un model invatat .
- atentia centrata pe ceilalti: este dobandita tot prin educatie, si se refera la situatia contrara –
in care interesele altora sunt puse frecvent inaintea celor personale, existand dorinta de a-i face pe
ceilalti sa se simta bine si adesea este asociata unor standarde morale ridicate, dorintei de sacrificiu
si comunicare profunda cu oamenii. Clasic, acest tip de filtru este asociat cu convingerea ca atentia
acordata propriei persoane inseamna egoism si conduce la sentimentul de vinovatie.
Fiziologia si comportamentul aferente sunt,de asemenea, usor de remarcat: cei cu atentia

centrata pe sine sunt disociati in raport cu ce se intampla in mediu (fiind asociati cu propria lor lume
interioara – atentia downtime), nu par extrem de interesati de ceea ce li se spune, nu au contact
vizual intens etc. Ceilalti sunt la antipod - asociati, asculta si pun intrebari, isi privesc interlocutorul
in ochi sau il ating usor si este evident faptul ca incearca sa-i faca pe ceilalti sa se simta bine.
Atunci cand comunicati cu o persoana centrata pe sine este util sa o indemnati sa vorbeasca
despre ea, si o puteti motiva punand-o tot in centrul evenimentelor descrise. Pe ceilalti ii veti motiva
facand apel la avantajele pe care altii le vor obtine, si ce bine se vor simti ceilalti – deoarece acesta
este contextul in care ei au invatat sa se simta bine: atunci cand reusesc sa ii faca pe cei din jurul lor
fericiti.
In scopul autocunoasterii sau al terapiei, este evident faptul ca cea mai avantajoasa situatie
este cea in care invatam sa ne identificam si sa diferentiem nevoile personale importante, pe care
trebuie sa le respectam, de dorintele la care putem renunta, de dragul armoniei si al convietuirii
fericite cu ceilalti. Nici una dintre extreme – a tine cont numai de tine sau a te neglija cu totul, nu
conduc la confort emotional, in schimb aduc dezavantaje, atat pentru noi, cat si pentru ceilalti.
METAPROGRAME
Uneori problemele cu care ne confruntam sau le experimentam cu o alta persoana au loc in

pozitia meta – fata de gandirea de Sine. Cu alte cuvinte, zona de tensiune, conflict sau dezacord se
raporteaza la tiparele noastre de gandire. Problema e CUM gandim nu CE gandim.
Astfel:
 Mai intai – CE controleaza si determina modul in care gandim?
 Ce ne guverneaza stilul si modul de a gandi anterior momentului propriu-zis al gandirii?
 Cate stiluri de gandire sau de sortare exista?
 Cum putem invata si discerne intre aceste stiluri de gandire invizibile?
 Care este cea mai buna modalitate de a clasifica toate stilurile posibile de gandire si de
sortare?
 Odata identificate, ce putem face cu ele?
Numim stiluri de gandire Meta-Programe.
Aceste stiluri de gandire apar in decursul dezvoltarii umane cognitive- emotionale, pe masura ce
crestem si incercam sa intelegem lumea in care traim.
Gandirea ca proces, descrie un “nivel logic” superior gandirii- modul si stilul gandirii noastre.
Meta-Programe:
1. Dimensiunea fragmentarii:
 General: gestalt: ganditor deductive-imagine de ansamblu, principii generale.
 Specific: detaliu; ganditor inductive- detaliile specific ale unui lucru.
2. Acord/dezacord:
 Asemanare: Cu ce este in acord si cu ce pare asemanator?
 Diferenta: Cum difera? Cum e in dezacord cu ceea ce stiu deja?
3. Sisteme de reprezentare:
 Vizual: poze, filme, imagini:
 Auditiv: semne, volum, tonuri, inaltimi ale sunetului;
 Kinestezic: senzatii, sentimente, miscare, temperatura, presiune.
 Auditiv digital: cuvinte, limbaj, afirmatii specifice.
 Gustativ sau olfactiv: gust, miros.
4. Directia valorii:
 Inspre: posibilitati viitoare, valori spre care te simti atras.
 Departe de: garantia trecutului, non-valori care iti provoaca dezgust.
5. Stilul de culegere a informatiei:
 Senzitiv: uptime. Empirism, pragmatism. Informatii senzoriale accesibile prin intermediul

simturilor.
 Intuitiv: downtime. Vizionar, rationalism, semnificatii, valori, cunostinte interne.
6. Stilul de adaptare:
 Judecatori: vor ca viata si evenimentele sa li se adapteze lor , sa preia controlul.
 Perceptivi: vor sa va ajusteze si sa se adapteze vietii si evenimentelor, sa pluteasca prin ele.
7. Stilul de operare:
 Optiuni: alternative, alte moduri de a face lucrurile, alegeri, intamplare.
 Proceduri: regulile si pasii pentru a face ceva in mod concret repetat.
8. Stilul de a actiona:
 Inactiv: nu reactioneaza aproape deloc la un anumit lucru.
 Contemplativ: actioneaza reflectand, gandind, meditand la acel lucru.
 Activ: se implica, actioneaza imediat.
9. Cadrul de referinta (sortarea autoritatii):
 Raportare la Sine (interna): referinta in raport cu ce gandesti, simti si vrei tu insuti.
 Raportare la altii (externa): referinta in raport cu ce gandesc, simt si vor altii.

10. Operatori modali (modul de operare):
 Necesitate: trebuie, ar trebui, e necesar. Univers de reguli si constrangeri.
 Posibilitate: s-ar putea, poate, probabil. Univers de optiuni, alegeri.
 Dorinta: a vrea, a dori. Mod de operare in acord cu dorintele.
 Imposibilitate: nu se poate, nu ar trebui, nu trebuie. Univers si mod de operare in functie de

constrangeri.
 Alegere: avrea, a voi, a alege. Mod al alegerii si al vointei personale.
11. Experienta emotiei sau corpului:
 Asociat: experienta emotionala a informatiei, in cadrul starii, persoana I.
 Disociat: gandirea la o informative, persoana a II a, obiectiv, mod computerizat.
12. Sortarea in functie de gradul de convingere (de credibilitate):
 Vizual: arata bine (observator);
 Auditiv: suna bine ( cel care aude);
 Kinestezic: senzatie de bine ( cel care simte);
 Auditiv digital: e logic (ganditorul);
 Experimental: cel care experimenteaza (cel care face).
13. Filtrul preferintelor (interesul primar):
 Oamenii (cine): iubeste oamenii, ii place sa petreaca timpul cu oamenii.
 Loc (unde): sortare in functie de mediu.
 Obiect (ce): orientat catre lucruri si datorie.
 Activitate (cum): sortare in functie de realizari, impliniri.
14. Sortare in functie de scop:
 Optimizare: face tot ce poate si atat. Indulgent cu propriile greseli.
 Perfectionism: se impinge si se forteaza sa faca mereu mai bine, nu e niciodata multumit.
 Scepticism: refuza sa-si satisfaca obiective, nu crede in valoarea lor.
15. Sortarea in functie de valoarea pe care ti-o aduce:
 Cost: bani;
 Confort: tihna, confort;
 Timp: viteza, rapiditate.
16. Timpurile:
 Trecut: atunci, demult;
 Prezent: acum;
 Viitor: intr-una din zilele astea.
17. Experienta timpului:
 In timp: la intamplare, spontan, pierdut in timp.
 Prin timp: secvential, grad inalt de constientizare a timpului.
18. Preferinta pentru oameni:
 Extravert: isi incarca bateriile socializand, in preajma oamenilor.
 Intravert: isi incarca bateriile de unul singur.
19. Filtrul afilierii:
 Independent
 Dependent
 Jucator in echipa
 Manager
20. Categoriile Satir (modul de comunicare):
 Acuzatorul (acuza)
 Impaciuitorul (vrea sa-i multumeasca pe altii)
 Analiticul (disociaza)
 Oscilantul (innebuneste)
 Echilibratul (asertiv).
21. Stilul de raspuns A:
 Congruent: raspunsul este in accord cu stimulul;
 Incongruent: raspunsul nu este in acord cu stimulul.
22. Stilul de raspuns B:
 Competitiv: cauta sa castige; uneori sa castige in detrimental altora;
 Cooperant: cauta sa castige toata lumea.
23. Stilul de raspuns C:
 Meta: raspunsul adopta o Meta-Pozitie si este in raport sau asociat cu stimulul;
 Polaritate: raspunsul se indreapta spre polul opus, dezacord total.
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
Intrebari si raspunsuri:
Q:
1. __________________________________________________________________?
2. __________________________________________________________________?
3. __________________________________________________________________?
4. __________________________________________________________________?
A:
1. __________________________________________________________________.
2. __________________________________________________________________.
3. __________________________________________________________________.
4. __________________________________________________________________.

Modul 6 Brasov Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modul 6 Brasov Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Asociatia Romana de NLP - Filiala Brasov

NLP Practitioner – Modul 6

“Daca vrei sa fii cu adevarat

Analogia intre creier si computer nu este o idee noua. In

Gandurile, convingerile si sloganurile pe care le purtam cu noi, adesea la un nivel prea

- emotii – cum, cand si cu cine le manifestam, daca este acceptabil sa le manifestam,

- femei, barbati, copiii, autoritate, prieteni si cum ne raportam la acestia,

- munca si trairile legate de ea, satisfactie, obligatie, pasiune,

Dar ce este starea?

 COLA - un rau proaspat de baut

 GASCA - o fata de la tara

 “SUNT OBOSIT” - ca un pat care se poate relaxa

 “SUNT LENES” - lenea e ca si cand inoti pe spate

 “SUNT PREA EXIGENT” - e ca o pasare care vrea sa-si perfectioneze zborul

 “SUNT SCRANTIT”- scranteala e ca un vulcan care se pregateste sa erupa.

Bine ai venit la Analogie ! Foloseste si Metafora!

Manager. Facem abstractizare punand intrebarea “Acesta este un exemplu de ce anume?”

Angajati demotivati. Facem abstractizare (chunking up) cu un nivel. “Acesta este un

Concedierea. Chunking up un nivel. Mai abstract, parasirea organizatiei. Chunking up inca

Tine minte! Nimeni nu se poate certa cu o metafora!

Spre exemplu, o modalitate de a folosi chunking laterally in dimensiunea specific/general

“Responsabilitatea”, pentru ca fiecare actor al comunicarii este 100 % responsabil pentru

Metaforele sunt prin excelenta o aplicatie a procesului de chunking laterally.

O alta modalitatea de a aplica ce am invatat ar fi sa facem chunk up pe abstract/concret: “Da,

Chunk up (inductie pe nivelul abstract/concret): “Inseamna oare o schimbare intr-o mica

Afirmatia: “Esti un om lenes pentru ca te-am vazut stand degeaba!”

Chunk up (inductie pe nivelul general/specific): “Crezi ca oricine se odihneste putin este o

Afirmatia: “Ai intarziat, iar din asta inteleg ca nu ma respecti!”

Recadrare clasica (redefinire): “Nu am intarziat, am fost intarziat.”

Chunk up (inductie pe nivelul abstract/concret): “Este cel mai important aspect al

Descrierea mecanismeleor chunking up si chunking down

Mecanismul de creeare a unei metafore este: chunk up (atentie, pe abstract/concret,

Chunking down- reprezinta fragmentarea informatiei in bucati din ce in ce mai specific/

 Acest lucru reprezinta un exemplu pentru…?

 Din ce parte face acest lucru?

 Care este intentia?

 Care este scopul?

Limbajul folosit de Iisus Hristos. Analiza de metalimbaj

Cercetatorul american Robert Dilts a realizat un studiu aprofundat al Evangheliei din

Cand se adresa oamenilor, El folosea exemple pe care acestia puteau sa le inteleaga

asemenea, remarcati combinatia dintre canalul de comunicare emotional si in acelasi timp

Asadar parabola semanatorului: La cel ce aude [Canal de reprezentare: Auditiv] cuvantul

Totusi, o metafora cu adevarat bine construita nu se explica.

Fiecare poate intelege ceva diferit.

- mesajul perceput de receptor ii apartine in exclusivitate acestuia.

Tad James, specialist in aplicarea si predarea principiilor de programare neuro-lingvistica in

Este compus din doua parti:

2. Creierul cognitiv - formeaza sediul constiintei (ratiunii). El asigura activitatea de relationare a

Creierul localizat in cap, creierul localizat in inima si in abdomen

Fragment din articolul "Partea de Neuro din NLP" de Dr.Richard Bolstad

Pentru monitorizarea acestor procese de gandire (“unde cerebrale”) nu este necesara

Adrenalina de exemplu, este implicata in stari precum frica si incantarea.

Endorfinele sunt implicate in stari precum bucuria si iubirea.

Cu alte cuvinte, receptorii au atat caracteristici de particula cat si caracteristici de unda si

Creierul din abdomen

Modelele electrice din intestine pot fi monitorizate de un aparat numit electrogastrogram

Profesorul new-yorkez de anatomie Michael Gershon a coroborat aceste cercetari aratand ca

Creierul din inima

- Cautarea convingerilor pozitive;

- Ce alte valori sunt conexe cu fericirea;

- Cum e imaginea de Sine?

Metafora terapeutica in poveste:

1. Idedntifica problema pe care o are.