OLTEANU(LUNGU) VERONICA

AMG II A

BOALA ADDISON

Boala Addison sau insuficienta cronica a glandelor suprarenale se datoreste

incapacitatii suprarenalelor de a produce si secreta hormoni în cantitatea ceruta de nevoile
organismului.
Etiologie
Insuficienta suprarenala este urmarea unui proces distructiv al suprarenalelor, cel
mai adesea de natura tuberculoasa, fapt pentru care orice addisonian trebuie întrebat daca
a avut o afectiune bacilara (infiltrat pulmonar, pleurezie, tuberculoza pulmonara etc.). O
cauza frecventa este si atrofia glandelor suprarenale, ca urmare a unui proces de
autoimunizare.
Mai rar, boala este provocata de sifilis sau de o hemoragie intraglandulara.
Simptome
Boala a fost descrisa pentru prima data în 1855 de catre Addison. La început exista
simptome ca: oboseala, lipsa poftei de mancare, usoara scadere în greutate, care nu au
nimic caracteristic si de aceea boala poate fi confundata cu afectiuni care au manifestari
similare.
Cu timpul însa, simptomele se accentueaza si alarmeaza pe bolnav. Oboseala
fizica si cea intelectuala devine intensa, fiind mai pronuntate în cursul diminetii. Starea
bolnavului se învioreaza spre seara.
O manifestare tipica a bolii este hiper-pigmentarea tegumentelor si mucoaselor.
Hiperpigmentarea este cu atât mai intensa, cu cât insuficienta suprarenala este mai severa.
Atentia este retinuta de prezenta unor pete pigmentare de culoare bruna-cenusie pe partile
descoperite ale corpului, pe fata, coate, genunchi, la nivelul liniilor palmare si al
eventualelor cicatrice operatorii.
Este caracteristica, de asemenea hiperpigmentatia bruna a areolelor si a organelor
genitale.
Un semn important pentru recunoasterea afectiunii îl constituie prezenta petelor
pigmentare pe mucoasa bucala si pe gingii. Pierderea în greutate, este un fenomen
constant în boala Addison, fiind consecinta deshidratarii prin pierdere excesiva de clorura
de sodiu, datorita tulburarilor digestive (anorexie, varsaturi, denutritie). în toate cazurile,
tensiunea arteriala este scazuta sub 100 mmHg. Addisonienii au diverse manifestari
nervoase: iritabiitate, apatie, negativism, anxietate.
Ulcerul duodenal este frecvent asociat cu boala Addison.
In astfel de cazuri, tratamentul cu cortizon trebuie prescris cu multa precautie.
Tulburarile în sfera sexuala (scaderea sau pierderea potentiei si afertilitatii) sunt
frecvente la barbatii addisonieni. La femei, sarcina este un factor agravant al bolii.
Tratamentul cu cortizon remediaza în buna parte tulburarile ivite în sfera sexuala.
Atât bolnavul, cât si personalul sanitar care-l îngrijeste trebuie sa stie ca addisonienii sunt
deosebit de fragili. Numerosi factori, ca eforturile fizice si intelectuale, bolile febrile,
interventiile chirurgicale, frigul si caldura excesive dezechilibreaza usor organismul. în
aceste conditii, pe care un organism sanatos le suporta cu usurinta, starea generala a
addisonianului se înrarutateste brusc.
Tensiunea generala se prabuseste, apar varsaturi si diaree, bolnavul nu se mai
poate alimenta si poate intra în coma.

Diagnostic
Boala Addison trebuie suspectata la toti hipotensivii care se plâng de oboseala,
lipsa de pofta de mâncare si de pierdere în greutate. Deosebit de valoroase pentru
diagnostic sunt examenele de laborator si dozarile de hormoni steroizi suprarenali. între
analizele de laborator, locul principal îl detin dozarile de sodiu si potasiu în sânge si
urina.
Concentratia sodiului si a potasiului reflecta activitatea hormonilor
mineralocorticoizi suprarenali. în insuficienta suprarenala se gasesc valori crescute ale
potasiului în sânge (peste 4,5 mEq/l) si concentratii scazute ale sodiului sanguin (sub 142
mEq/l). Pentru aprecierea hormonilor steroizi suprarenali se dozeaza în urina din 24 de
ore 17-CS si 17-OHCS. 17-CS reprezinta metabolitii hormonilor androgeni (2/3 provin
din suprarenala, iar 1/3 din testicul). 17-OHCS sau 17-hidroxicor-ticosteroizii reprezinta
metabolitii urinari ai cortizonului, în special, dar si ai altor hormoni glucocorticoizi din
suprarenala. în boala Addison, valorile steroizilor urinari sunt semnificativ scazute.
O atentie deosebita trebuie sa acorde personalul auxiliar sanitar modului de
recoltare a urinei pentru dozarile hormonale. Cu câteva zile înainte de proba, bolnavul nu
trebuie sa ia nici un medicament. în ziua recoltarii urinei, este bine sa stea în repaus. în
cursul zilei va bea lichide în mod obisnuit. La ora 7 dimineata urineaza si arunca urina.
Strânge apoi - într-unui sau mai multe borcane - toata urina din cursul zilei si din cursul
noptii, inclusiv cea de-a doua zi la ora 7.
Se masoara toata cantitatea din urina din 24 de ore, dupa care urina este dusa la
laboratorul de hormonologie. Se va atrage atentia bolnavului sa nu arunce din urina, pe
motivul ca este prea multa, deoarece calculul se raporteaza la volumul urinei. în formele
latente, în care valorile steroizilor urinari nu sunt semnificativ scazute, se efectueaza
proba dinamica de stimulare a suprarenalelor cu hormon cortico-trop (ACTH).
Exista mai multe variante ale aceste probe. Un procedeu la îndemâna este
administrarea i.m. a unui preparat de ACTH (Synacten), pe o perioada de 2 sau 4 zile.
înainte de proba si în ultima zi a probei, se dozeaza 17-CS si 17-OHCS în urina din 24 de
ore. îtî mod normal, sub influenta hormonului corticotrop, valorile hormonilor steroizi
cresc de 3 - 5 ori. în boala Addison, cresterea nu mai are loc sau este foarte mica.
O alta proba care apreciaza activitatea suprarenalelor este proba eozinopeniei
provocate cu ACTH (proba Thorn), care se bazeaza pe faptul ca dupa administrarea de
hormoni suprarenali scade numarul eozinofilelor în sângele circulant. întrucât ACTH
stimuleaza suprarenala, Thorn a propus urmatorul test: dimineata, pe nemâncate, se ia
sânge pentru numararea eozinofilelor. Se injecteaza apoi intramuscular 25 u. ACTH.
Dupa 4 ore se recolteaza din nou sânge pentru numararea eozinofilelor. Daca suprarenala
functioneaza normal, eozinofilele trebuie sa scada la jumatate din valoarea lor initiala.
Testul de încarcare cu apa (Robinson-Power-Kepler) se bazeaza pe diureza
scazuta a addisonienilor. Se stie ca, în mod normal, apa ingerata în exces se elimina în
decurs de 4 ore, în proportie de peste 80%. în insuficienta suprarenala, dar si în
hipotiroidism si în insuficienta hepatica si renala, eliminarea este sub 50%.
Testul se aplica în doua etape: în prima, bolnavul bea la ora 8 dimineata 1 1 apa în
20 de minute, dupa ce în prealabil a urinat: se strânge separat urina dupa 2 ore si dupa 4
ore si se noteaza cantitatile; daca suma lor este mai mica de 50%, exista probabilitatea
unei insuficiente suprarenale: pentru mai multa precizie se trece la cea de-a doua etapa,
care se efectueaza la fel ca prima, numai ca înainte cu 4 ore de a bea apa, deci la ora 4
dimineata, bolnavul primeste 50 -l00 mg Cortizon acetat sau 20 - 30 mg Prednison.
Daca sub influenta Prednisonului eliminarea apei se face normal, se poate afirma
existenta insuficientei corticosuprarenale..
Tratament
Tratamentul se face de obicei toata viata, in cazul bolii Addison.
Odata terapia instaurata persoanele cu boala Addison duc o viata normala.
Tratamentul include medicatie de inlocuire a hormonilor cortizol si aldosteron.
De cele mai multe ori se foloseste hidrocortizonul, deoarece acesta poate
substitui ambii hormoni.
In cazul in care se utilizeaza alt medicament in loc de hidrocortizon, de genul
prednisolon, metilprednisolon sau dexametazona este indicata administrarea si a unui
compus care sa substituie aldosteronul (in mod uzual acest compus este fludrocortizonul).

Dozele sunt crescute in timpul copilariei, in timpul perioadelor de stress: leziuni,

procedee chirugicale sau infectii severe si in cazul in care se produce un stress emotional
puternic.
Este indicata administrerea suplimentara de sare. Deoarece persoanele cu
insuficienta adrenergica au tendinta de a pierde potasiu, este indicata suplimentarea dietei
cu sare, in special in perioadele calduroase si umede sau cand se fac exercitii fizice.
Totusi, datorita faptului ca in boala Addison se retine potasiul, este indicata evitarea
substituentilor alimentari de sare, ce contin saruri de cloruri de potasiu.
arteriala.
Criza adrenergica se trateaza in spital. Este indicata spitalizarea pana la remiterea
crizei.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Pentru pacientii cu boala Addison sunt indicate cateva principii de tratament:
Medicatia trebuie luata zilnic, dupa recomandarile medicului.
Nu se fac restrictii de sare in dieta.
Organismul are nevoie de o anumita cantitate de sare pentru ca rinichii sa
functioneze normal. In cazul bolii Addison probabil ca organismul pierde multa sare.
In cazul simptomelor ce indica criza adrenergica se va administra o doza de
dexametazon, ca medicatie de urgenta si pacientul se va prezenta la medic in camera de
garda. Este important ca bolnavii cu Addison sa aiba pregatita o injectie cu dexametazona
tot timpul la indemana, in casa, in masina sau la servici.
Este important sa se cunoasca modul de administrare al medicamentelor. Se
indica scrierea instructiunilor de administrare sau educarea unei persoane pentru a
administra medicatia de urgenta, in caz ca pacientul nu este in stare.
Este indicat ca bolnavii cu Addison sa poarte o insigna de identificare, pentru a
ajuta personalul medical sa diagnosticheze mai repede si sa trateze de urgenta, in cazul in
care bolnavul este inconstient, este ranit sever sau nu este capabil sa raspunda la intrebari.

Este necesara monitorizarea periodica a greutatii, in special in cazul in care apetitul

este scazut sau sunt perioade de diaree severa. Monitorizarea tensiunii arteriale se face
periodic.
Tensiunea arteriala crescuta si apartia edemelor sunt semne ca medicatia trebuie
ajustata. Atunci cand apar ameteli dimineata la ridicarea din pat, inseamna ca a aparut
hipotensiunea.
In cazul unor boli sau perioadelor de stress se indica:
- crestera dozelor de medicamente. Pacientul trebuie sa fie informat asupra
medicamentului a carei doza trebuie crescuta si valoare cu care trebuie crescuta
In cazul in care administrarea medicamentelor nu este posibila din cauza gretei
sau a vomei este indicat consultul unui medic specialist.