Sunteți pe pagina 1din 3

REFERAT BOALA ADDISON PLAN DE INGRIJIRE IN BOALA ADDISON CULEGEREA DE DATE SURSE DE DIFICULTATE - ETIOLOGIE: Cauze - Candva, cauza

bolii era indeosebi tuberculoza. Astazi, cauza cea mai frecventa este retractia corticala (involutia corticosuprarenalelor). Aceasta, care atinge ambele suprarenale, poate surveni izolat, in cadrul unui sindrom poliendocrin autoimun (anticorpii produsi de catre sistemul imunitar atacand glandele suprarenale), asociind tiroidita limfocitara cronica, insuficienta ovariana, diabetul insulinodependent, sau poate fi legata de un deficit enzimatic al metabolismului acizilor grasi cu lant lung. O insuficienta suprarenala acuta poate fi declansata de o agresare infectioasa, psihica sau traumatica sau printr-o interventie chirurgicala, si este marcata prin deshidratare, tulburari digestive (dureri abdominale, voma si diaree). Ea necesita un tratament de urgenta. Boala poate fi produsa de: Sistemul imunitar care ataca glanda din greseala (boli autoimune); Infectii cum ar fi tuberculoza, HIV sau infectii fungice; Hemoragii sau pierderi de sange; Tumori; Utilizarea de anticoagulante. Factorii de risc pentru boala Addison includ existenta anterioara sau prezenta urmatoarelor boli: Tiroida cronica; Hipoparatiroidism; Anemie pernicioasa; Disfunctie a unui testicul; Diabet zaharat de tip 1. Anumite boli genetice pot provoca boala Addison. MANIFESTARI DE DEPENDENTA: SEMNE SI SIMPTOME Cel mai frecvent, boala se dezvolta treptat iar simptomele se instaleaza lent. In cazul unei distrugeri adrenergice in urma unei sangerari sau a unei traume simptomele se instaleaza rapid. Simptomele intalnite cel mai frecvent sunt: - slabiciune musculara si oboseala ce se accentueaza cu timpul - scadere ponderala masiva ( simptom frecvent ) - scaderea pana la lipsa a apetitului. Alte simptome sunt: - greata, varsaturi, diaree si dureri abdominale - pofta de sare - hiperpigmentare tegumentara (piele inchisa la culoare). Aceasta se manifesta de cele mai multe ori in zonele cu cicatrici, la nivelul plicilor, la nivelul buzelor sau tegumentul din jurul gurii sau nasului, la nivelul articulatiilor genunchiului, cotului, degetelor de la picioare sau articulatiile mainii - senzatie de ametala sau lipotimie la ridicarea dintr-o pozitie sezanda. Aceasta poarta numele de hipotensiune ortostatica - tremor. Persoanele cu boala Addison au uneori valori scazute ale glicemiei - dificultati de concentrare, iritabilitate crescuta sau sindrom depresiv. Deoarece simptomele se instaleaza treptat, acestea de cele mai multe ori nu sunt detectate pana cand nu se instaleaza criza adrenergica (criza Addisoniana). Aceasta criza este provocata de un eveniment stresant, ca de exemplu o infectie severa, o trauma, un procedeu chirurgical sau deshidratare. Organismul nu este capabil sa produca o cantitate suficienta de cortizol pentru a face fata stressului. In cazul in care criza Addisoniana nu este tratata pacientul poate muri din cauza socului cauzat de scaderea brusca a tensiunii. Simptomele crizei adrenergice sunt: - voma severa si diaree ce duce la pierderea unor cantitati insemnate de lichide - deshidratare - slabiciune extrema, senzatie de lesin iminent - durere brusc aparuta la nivelul abdomenului, spatelui sau picioarelor - comportament anormal : neliniste, confuzie, senzatie de frica nemotivata - febra inalta - modificari ale nivelului de constienta, dificultati in a pastra starea de veghe, nu raspunde la anumiti stimuli sau o pierdere totala a constiintei - paloare extrema cu buze si lobul urechii cianotice (culoare rosu-violeta).

Mai multe afectiuni, unele dintre ele nu la fel de severe au simptome asemanatoare cu cele din boala Addison. Simptome asemnatoare digestive cu cele din boala Addison pot sa apara in mai multe boli de la diaree simpla la alte boli mai severe ca hepatita sau cancerul. DATE PARACLINICE: Investigatii Boala Addison poate fi suspicionata in urma istoricului medical, examinarii fizice si cand analizele de sange arata nivele crescute de potasiu, scazute de sodiu, nivele crescute din anumite tipuri de celule albe. In cazul in care se suspecteaza boala Addison se vor face analize pentru a se doza nivelul cortizolului. Nivelul sanguin de cortizol nu este un indicator fidel pentru diagnosticarea bolii Addison. Nivelul cortizolului seric variaza foarte mult, iar nivelul normal al acestuia nu exclude boala. Diagnosticul este de obicei confirmat in urma unui test de stimulare la ACTH. Acest test presupune injectarea intravenoasa a unui compus de ACTH sintetic, ce va stimula secretia de cortizol. Testul de stimulare la ACTH masoara raspunsul glandei adrenergice la acest compus. Insuficienta adrenergica este indicata de nivele scazute de cortizol in urma injectarii ACTH. Nivelul sanguin de ACTH inainte de injectarea intravenoasa stabileste diagnosticul de insuficienta adrenergica primara. In insuficienta adrenergica secundara nivelul seric al ACTH este scazut, determinand o secretie scazuta de cortizol. Insuficienta adrenergica secundara poate fi produsa de o afectiune a glandei pituitare, ce controleaza producerea de ACTH. Investigatiile imagistice, ca tomografia computerizata sau RMN sunt folosite pentru a verifica eventualele leziuni sau afectari ale glandelor suprarenale. In cazul in care se pune diagnosticul de boala Addison este indicat sa se investigheze si functiile tiroidiana (hipertiroidism, hipotiroidism, tiroidita Hashimoto) si paratiroidiana, ca si posibilitatea existentei unei anemii pernicioase. Una sau mai multe din aceste boli s-a demonstrat ca se asociaza la aproximativ jumatate din pacientii cu boala Addison. Este indicat consultul unui medic endocrinolog. Analizele de laborator Diagnosticul bolii este confirmat de teste de laborator. Scopul testelor este de a determina daca exista o deficienta de cortizol in organism, iar apoi de a stabili cauza acestor deficiente. Analizele de laborator evidentiaza: - hiponatremie (scaderea nivelului de sodiu din sange) - hiperkaliemie (cresterea nivelului de potasiu din sange) - acidoza metabolica ce corespunde unei deficiente a eliminarii acizilor prin urina - hipoglicemie (diminuare a nivelului de glucoza din sange) - hematocritul este marit - nivel crescut de uree in sange - cantitatea de cortizol din sange este redusa (sub 50 ng/ml) - nivelul de ACTH este ridicat INTERVENTII AMSS: Tratament Tratamentul se face de obicei toata viata, in cazul bolii Addison. Odata terapia instaurata persoanele cu boala Addison duc o viata normala. Tratamentul include medicatie de inlocuire a hormonilor cortizol si aldosteron. De cele mai multe ori se foloseste hidrocortizonul, deoarece acesta poate substitui ambii hormoni. In cazul in care se utilizeaza alt medicament in loc de hidrocortizon, de genul prednisolon, metilprednisolon sau dexametazona este indicata administrarea si a unui compus care sa substituie aldosteronul (in mod uzual acest compus este fludrocortizonul). Dozele sunt crescute in timpul copilariei, in timpul perioadelor de stress: leziuni, procedee chirugicale sau infectii severe si in cazul in care se produce un stress emotional puternic. Este indicata administrerea suplimentara de sare. Deoarece persoanele cu insuficienta adrenergica au tendinta de a pierde potasiu, este indicata suplimentarea dietei cu sare, in special in perioadele calduroase si umede sau atunci cand se fac exercitii fizice. Totusi, datorita faptului ca in boala Addison se retine potasiul, este indicata evitarea substituentilor alimentari de sare, ce contin saruri de cloruri de potasiu. Sunt indicate controale periodice la medic, pentru a monitoriza simptomele si tensiunea arteriala. Se vor efectua de asemenea analize periodice pentru monitorizarea nivelelor sangvine de potasiu, sodiu si cortizol. Criza adrenergica se trateaza in spital. Este indicata spitalizarea pana la remiterea crizei. Tratament ambulator (la domiciliu) Pentru pacientii cu boala Addison sunt indicate cateva principii de tratament: Medicatia trebuie luata zilnic, dupa recomandarile medicului. Medicamentele trebuiesc luate in acelasi moment al zilei, in momentul in care de obicei organismul are nevoie de hormoni (de obicei cantitatea de hormoni necesara este mai mare dimineata si mai mica seara). Nu se fac restrictii de sare in dieta. Organismul are nevoie de o anumita cantitate de sare pentru ca rinichii sa functioneze normal. In cazul bolii Addison probabil ca organismul pierde multa sare. In cazul simptomelor ce indica criza adrenergica se va administra o doza de dexametazon, ca medicatie de urgenta

si pacientul se va prezenta la medic in camera de garda. Este important ca bolnavii cu Addison sa aiba pregatita o injectie cu dexametazona tot timpul la indemana, in casa, in masina sau la servici. Este important sa se cunoasca modul de administrare al medicamentelor. Se indica scrierea instructiunilor de administrare sau educarea unei persoane pentru a administra medicatia de urgenta, in caz ca pacientul nu este in stare. Este indicat ca bolnavii cu Addison sa poarte o insigna de identificare, pentru a ajuta personalul medical sa diagnosticheze mai repede si sa trateze de urgenta, in cazul in care bolnavul este inconstient, este ranit sever sau nu este capabil sa raspunda la intrebari. Este necesara monitorizarea periodica a greutatii, in special in cazul in care apetitul este scazut sau sunt perioade de diaree severa. Cantarirea se face de preferinta in acelasi moment al zilei si cu o cantitate de haine asemanatoare. Monitorizarea tensiunii arteriale se face periodic. Tensiunea arteriala crescuta si apartia edemelor sunt semne ca medicatia trebuie ajustata. Atunci cand apar ameteli dimineata la ridicarea din pat, inseamna ca a aparut hipotensiunea arteriala. Se indica relaxarea la marginea patului cateva minute inainte de a se ridica complet in picioare. In cazul unor boli sau perioadelor de stress se indica: - crestera dozelor de medicamente. Pacientul trebuie sa fie informat asupra medicamentului a carei doza trebuie crescuta si valoare cu care trebuie crescuta - consultul de specialitate de urgenta atunci cand sunt infectii severe, cu febra inalta, tuse frecventa, arsuri la urinare. In cazul in care administrarea medicamentelor nu este posibila din cauza gretei sau a vomei este indicat consultul unui medic specialist. Educatia Pacientului O persoana bolnava de boala Addison trebuie sa poarte tot timpul asupra sa un card cu detalii despre boala ei, care sa poate fi folosit in caz de urgenta. Pe card trebuie sa scrie ca posesorul lui sufera de boala Addison si ca in cazul unui accident este nevoie sa-i fie injectat 100 mg de hidrocortizon. Este important ca aceste persoane sa poarte cu ei in excursii ac, siringa si o forma injectabila de hidrocortizon. In timpul perioadelor cu stres sau la aparitia infectiilor respiratorii doza de hidrocortizon trebuie marita. In cazul infectiilor serioase, a aparitiei starilor de voma sau diaree trebui contactat medicul. Aceste stari pot declansa o criza suprarenala. Este foarte util pentru toate persoanele suferind de boala Addison sa poarte o bratara cu informatii despre starea lor, pentru a atrage atentia personalului de urgenta in cazul unui accident.