e

fieffid
gi seultrtrnrf;
 ITTRoDUcERE irv

Picturi
gi seulpturi
Primii artigti real izau picturi pe perefii pegterilor;
apoi, au inceput si caute material in mediul
inconjuritor. Au inceput si sculpteze piatra
gi lemnul, si decoreze cu pene gi scoici
gi si modeleze metalele 9i argila.

Mulfi pictori gi sculptori din trecut igi creau operele pentru

a aduce un omagiu zeilor ;i suveranilor sau pentru a sirbitori
unele evenimente. in prezent, artigtii creeazi opere foarte
originale cu materiale noi sau tehnologii moderne:
ciment ;i plastic, suporturi video gi laser.

&
 'fllcruRll"l ScuLPrufir

tutadinnpa
deHatrf,
&Picturite li sculpturile cete mai vechi,
descoperite pe perefii pegterilor din Europ:l,
Africa gi Australia, dateazi de mai bine
de 30.000 de ani i.Hr., cu mult inainte de a se
inventa hirtia gi uneltele de modelat metale.
Multe infifigeazi animale pe care popoarele
primitive le vAnau pentru a se hrini, poate
in speranfa ci desenele vor utura prinderea
animalelor, ca prin magie.

* 'LINII
STMPLE
Unele dintre primele sculpturi
sunt statuete, de obicei feminine, *
cu forme ti linii simple. Au fost 'PESTERA LnscAUX
'
ln pettera Lascaux din Franta au fost pictali
ficute din piatra, os, filde5 si argili,
fiind probabil folosite ca obiecte cai, tauri, feline, ur;i, bizoni, cerbi, dar au
aducdtoare de noroc. fost reprezentate 5i scene de vAnf,toare sau
de Iupta. Pentru a obline culorile, artistii
acelor vremuri pisau piatri colorata 5i apoi
amestecau praful obtinut cu apa. Foloseau
,,pensule" din scoarta de copac, crengule,
Sculpturi din fildeg reprezentind mutchi sau pur 5i simplu pictau cu degetele.
un cap de femeie.
Anul aprox. 20200 i.Hr.
Pentru a realiza
schife in stilul
picturilor rupestre,
DATE ULUIT()ART se poate folosi
* Picturite din pegtera creta.
LascauX, datind de circa
18.000 - 15.000 de anii.Hr.,
au fost gisite din intimptare
in anut 1940 de patru tineri
francezi care-si ciutau ciinele.
 Anrn DtN Epoca DE PnrRA
Picturile din pegtera Lascaux,
circa 18.000 - I 5.000 i.Hr.
nl6***,,-- .-

Coltii sunt'
truiptati in relief,
fiind mai accentuati

Sculpturi reprezentAnd un mamut,

circa 1 3.000 i.Hr.

ffi.ScuLPTURI
drffi

itt Os
Scu lpturile reprezentAnd animale
precum mamutii, o specie de elefant
preistoric, erau realizate in oase de
animale, cu o piatri dura si ascutiti,
cioplita in forma de daltita. U neori
scu lptoru I scotea in evidenta
caracteristicile principale: pentru
mamut, de exemplu, coltii, mai mult
decAt oricare alta parte a corpului.

.-i1J 1'1"
"
Caii mici de staturd,
cu ptcroare scurte, erau Imaginile au fost
des intAlniti in Europa pictate direct pe peretii
in Epoca de Piatra neslefuiti ai pesterilor

w
'UN Coror DrN MEXtc
U naintre ce le mai vech i scu lptu ri
d
americane este u n cap de coiot gasit
la Tequixquiac, in Mexic. in marime
aproape naturala, ea este realizata
dintr-un os de Iama.

r
'cnurA $t DEscoPERA
r
- ------------- - -.1
/r- :-
:

MARILE INVENTII: pp. 12-13

LOCURI CELEBRE: p.26
 flrcruRr

&Popo"rele primitive din Australia 9i insulele

din Pacific foloseau pentru propriile creafii diferite
materiale naturale: cochilii, pene, lemn, pietre,
scoar,ti de copac ;i seminfe. Primii australieni,
aborigenii, desenau pe stinci, pe pimint ti pe
scoar.ta copacilor. Locuitorii insulelor Hawaii creau
imagini religioase cu pene, cochilii gi din{i de ciine.
Adesea, cu aceste opere de arti erau onorati zeii
9i spiritele strimogilor.

Cele doud figuri,

masculina 5i feminind,
seamdnd cu niSte
schelete care danseazd
* 'ScuLPToRn
Mnonl
Poporul Maori din Noua Zeelanda
i;idecora casele din lemn ti obiectele
casnice cu motive ti spirale sau linii
O picturi rupestri a aborigenilor
curbe. Maori sculptau ti figuri din Nourlangie Rock (Australia),
in care i5i reprezentau strimoSii. circa 14,000 i.Hr.

f 7
PrcruRA RUPESTRA
in arta aborigena, pe perelii
DATE ULUIT()ART peSteri lor su nt reprezentate
* Mutfi tocuitori ai insuLetor animale 5i figuri umane din Epoca
din Pacif ic igi decorau corpul, Som n u lu i. Este vorba despre
citeodati Tn Tntregime, cu legenda Crearii lumii. Aceste picturi
desene permanente numite infati5eazi siluete in care scheletul
tatuaje. Pielea era apoi ;i organele sunt vizibile, fiind
aseminatoare cu rad iografi i Ie
co 1o rat5.
Sculpturi maori folosite astazi in medicini.
protectoare a casei
 Anrn Tnnorfiorunu '
,.. !,:--r)r
IN OCCANA

Un ;ir de forme pdtrate

neregu I ate rep rezi nta ari p i oara
dorsald a peStelui

f7
SrnrurLE DE PE lrusulA
Popoarele insulelor din Pacific extrdgeau
fibre din scoar[a copacilor, le colorau cu
vopsele sau noroi qi le
PngrELUr decorau cu picturi, modele
Cu multd vreme in urmd,, locuitorii sau desene repetitive
de pe lnsula Pa5telui din Oceanul realizate cu mici
Pacific de Sud-Est au amplasat sute qtampile de bambus.
de statui din piatri de-a Iungul I-Jneori, pentru
coastei, poate pentru a-ti onora a le colora, agdlau
strimogii. Statu ile su nt u ria5e, impletitura intr-un
cu ochii fic5i, semanind cu ni5te loc cu fum.
creaturi din alti lume.
Desene diferite
pe o impl,etituri
din scoarli, 1855

Cilindri enormi din

piatrd ro5ie,
asemdndtori cu o
pdldrie, in echilibru pe
capul statuilor

Inciziile pe lobii
urechilor reprezintd
poate ornamentele
sefului de trib

Statuile din Insula Pagtelui

Rogul era culoarea dateazi aproximativ din sec. V-XV
zeilor ;i ating chiar 72 m iniltime

f'UN Zru cu PrNE

Locuitorilor din insulele Hawaii
le pliceau ornamentele din
pene. Razboinicii purtau in lupti
imagini ale divinitatilor cu pene
5i cu ochii din scoici, fixate
cu structuri utoare din fibre
r-l
impletite. De asemenea, se
imbricau cu pelerine din pene_, bnurA gr DEscoPERA
/-rr:---rrrr-r--rrrrr
:

POPOARELE LUMII: pp. 54-55

LOCURI CELEBRE: pp. 10-11
Reprezentare a unui zeu al rizboiului, L-----rrr-- rr-rrrrr-r-

in viziunea artistilor din Hawaii.

 PrcruRr ScULPTURT

Capetele inspdimAntdtoare de

tu
5erpi, impodobite cu pene, erau
sim bolu I zeitalii Quetzalcoatl

AmerlotOentnalf,
&Civilizatiile ce au inflorit o vreme in
Mexic gi America Centrali au creat multe
tipuri de arti. Olmecii, primul popor care a
domnit in Mexic ?ntre 800 i.Hr. gi 600 d.Hr.,
realizau sculpturi cu forme rotunjite.
Civiliza{ia Maya, care a dominat Mexicul
Central din 250 pini in 900 d.Hr., a lisat
multe exemple ale artei lor. In oratul-stat
Teotihuacan, au creat sculpturi plate,
cu desene regulate din petrate ti cercuri .
Fiecare civiliza{ie i;i folosea propria arte
pentru a onora divinitetile ti suveranii,
dar ti pentru a aminti evenimentele
importante.
cum ardta cAnd
a fost co n stru ita

f
'SARPELE
cu PrNE
firurida cu terase a zeutui
Quetzalcoatl, tarpele cu pene,
se afla in vechiul ora;-stat
mexican Teotih uacan. Este
decorati cu sculpturi infalisAnd
creaturi de coSmar, ce par a tisni
din suprafetele plate ale
templului. Aceasta tehnica
se numeste basorelief.

@il'*+
 Anrn irv VecH EA ArvrERrcA CENTRAd

in timp, culoarea
sculpturilor s-a pierdut
DATI ULUITOART
* Olmecii au scutptat capete de
piatri enorme ce cintireau pani [a
20 de tone. Pietrele de scutptat erau
transportate aproximativ 100 km prin
jungti, pe trunchiuri de copac gi plute.

f LUPTATORUL
Cea mai vie dintre sculpturile
de piatra ale olmecilor
rep rezinta u n m ic lu ptator
barbos. Expresia concentratd
a figu rii , m utch ii incordati
si pozitia in care sta asezal
exprimi energia sa interioara.
Luptatorul olmec, 400 i.Hr.

Tlaloc, zeul ploii,

cu ochii in relief ,
este sculptat cu
patrate si cercuri

Sculpturi in relief pe Piramida Soarelui,

circa 200 d.Hr.
O fresci maya infifigeazd, o procesiune
religioasi, anul aprox. 800 d.Hr.
Ochi din scoicd

* -FREScELE
* 'MAscA O frescd este o pictura realizata pe
AzrEcA un perete inci umed. S-au gasit mai
La jumitatea secolu Iu i al Xv-lea, multe in vechile orate si in regiunile
aztecii dominau o mare parte nordice ale Americii Centrale;
d in centru I Mexicu Iu i. Apreciau de obicei, ele infatiseazi
mult turcoazul, o piatra procesi u ni rel igioase.
verde-albastruie pe care o
foloseau pentru a decora obiecte - -- -----rrr--rrr -- I

sacre, precum mastile pe care bnurA $r DEscoPERA

/-r-:
!

le purtau preotii in timpul LOCURI CELEBRE: pp. 52-53

ceremon i i lor rel igioase. Masci azteci a zeului ISTORIA OMULUI : pp. 28-29
l-------rr-
Quetzalcoatl, 1 500 d.Hr. -----------
 PrcruRr gr SiuLPruR]

Arta lndtgeni dln

Amerloa de Nond # Figurile sculptate gi pictate
sunt suprapuse, ca 5i cum
s-ar ivi una din cealalta.
g Arta primitor locuitori ai Americii de Nord
varia in funcfie de loc gi de obiceiuri. Triburile
din prerie, mereu migratoare, vinind bivoli,
aveau obiecte artistice utoare, care si se poati
transporta firi dificultate. Cele de pe coasta
nord-vestici triiau in piduri gi i9i sculptau
operele in lemn; creau migti pictate gi stAlpi
uriagi decorafi, denumifi totemuri.

a2
DATT ULUITOARE
* Fiecare totem era
sculptat dintr-un singur
trunchi de copac. Unele erau
inatte d e 21, ffi, Edici de
13 ori mai inalte decit un
om de staturi medie.
Imaginile creeazd
decoratiuni cu col{uri
TorrMURr
Sefii de trib ai ind igen ilor
americani de pe coasta
nord-vesticd inaltau totem u ri
mari, pentru a-ti arita importanta.
Figu rile scu Iptate in lem n infalitau
adesea originea familiei sefului si
ind icau tribu I ciru ia ii apartinea.

lnainte de a fi sculptat,
i ii su nt
tru nch iu lu
indepartate ramurile Sculptorii copiazd
si scoarta un model
Indigenii americani
au folosit pentru
prima data unelte
din otel in secolul
al XIX-lea

Un totem din
Columbia Britanici
(Canada)
 Anrn lruorGEruA DtN AnnEHcA:,DE NoRD

tf TrPEE Plcrnrr
O mare parte d intre prim ii ind igen i Aceste sculpturi
americani care vanau in prerie isi decorau netede sunt atAt
atAt scuturile si imbracamintea, cAt si de mici incAt pot fi
corturile, denumite tepee. Unele desene tinute in palma
povesteau istoria tribu lu i, altele erau
sim bolu ri d istinctive ale fiecirei fam ilii.
Artistii foloseau pamant colorat pentru
pictura ti ramuri sau oase Existd ;i detalii,
de an imale d rept pensu la. precum urechile

Tepee cu imaginea Soarelui, Se credea cd acvila sacrd

a Lunii, a stelelor 9i a acvilelor d uce rugaciu n ile
sacre, 19O4 de pe PamAnt spre Cer Urti polari sculpta{i in colti de morsi
de citre inui{i, secolele XIV-XV

q#
/ ScULPTURTLE l rrrutTtLoR
lnuitii, care locuiau in nord-estul
,/ Americii, scu lptau pe arcu ri
si sageti scene cLt animale, scene
de vAnatoare si case.
Confectionau si m ici statuete d in
fildes, reprezentand animale
precum focile sau ursii polari.

tt'?-

-?--
--

5+

Desenele broderiei
cu mdrgele urmeazd

.F forme simple

BRoDERIA cU MARGELE
Primii indigeni americani isi
decorau obiectele brodAndu-le Putefi crea figuri vesele folosind
cu spini sau mirgele. La inceput, mirgele colorate.
colorau si coseau ace de
r-----I-----I----l

porc-spinos ti pene de pasari. -----

Ulterior, au inceput si se cAUTA $t DESCOPERA

rispAndeasci mirgelele din sticla ISTORIA OMULUI: pp. 40-41
colorati provenite din Europa. L----------
Gentufi in formi --------- --

de broasci festoasi
brodati cu mirgele

+tT
 PIcruLt.Sl
''pS,LPTuRI
Figurile egiptene
sunt plate, ca si
cum ar fi decupate
d in carton

&P"ntru a te aduce un omagiu divinitifilor;

egiptenii au creat multe sculpturi simple, din
piatri ;i metal, cu desene regulate gi simetrice.
Mormintele familiilor bogate erau pline de
sculpturi ce infi{igau adesea sclavi gi de picturi
murale ce reprezentau scene de viafi cotidiani.
Egiptenii credeau in via{a de dincolo de moarte
gi erau convingi ci, dupa ce defunctul este
ingropat, picturile 9i sculpturile prezente
in mormintul siu vor prinde viafi pentru
a-i fine companie.

Picturi murali intr-un mormint din

Teba ce infi(igeazi o recolti in Egipt.

* 'O
ZnrAt
PrsrcA
ln Egiptul Antic, pentru a onora zeita-pisica
Bastet, erau create statui elegante infatisAnd
Statueti de bronz a zei{ei
Bastet, veche de peste o pisici, fiind umplute cu rimasite
2.000 de ani ale animalelor sacrificate zeitei.
DuBLA PrRsPEcrrvA
Artistii egipteni voiau sa redea
o imagine cat mai clara ti mai
completa posibil a fiecdrei pirti
a corpului uman.
Pentru a reuti, capu I si picioarele
e rau re p reze ntate d i ntr- o
perspectiva laterala, iar spatele
si pieptu I erau vizute frontal.

Mt*g{
 Anrn EcIPTULU1,

Pentru a bate grAul gi a

separa boabele, se
foloseau palete de lemn
t* FnnnoN DIN PrnrRA
La intrarea in Templul lui Ramses
de Ia Abu Simbel, existi patru
sculpturi ale suveranului, atit de
mari incit un copil de ;apte ani
ar putea sta intr-una din urechile
lor. Pozitia rigidA din fata a
statuilor si expresia calma a
figurii redau puterea faraonului.

Masci de aur a tui Tutankamon, 1.350 i.Hr.

f O MASCA DE Aun
in anii 1920, arheologii
au deschis mormdntul
I tdndrului faraon Tutankamon
fr gi au gdsit induntru comori
minunate, inclusiv o mascd
de aur incrust atd, cu pietre
pre[ioase. Masca fun erard,
servea la acoperirea capului
tAndrului faraon.

Templul lui Ramses la Abu

Simbel, 7.279-1 .21 2 i.Hr.

Bdrbalii erau pictali

intotdeauna cu pielea mai
fnchisa la culoare declt
femeile

Doud tinere lucrdtoare DATE ULUIT()ART

se ceartd pentru
greul rdmas * lnstrumentele moderne
de scutptat piatra, precum

f
'
lN crzn Plcrnrr
ciocanul 9i dalta, sunt simitare
cetor folosite in Egipt
acum 3.000 de ani.
Un desen sipat intr-un bloc
de piatri se numeste incizie.
Vech ii egipten i decorau exterioru I

clad irilor im portante cu aceste r-- r- r

--r- ---rrrrrr - I
incizii, puse in evidenta de
umbrele create de Soare.
6nurA st DEscoPERA
-?rr
:

COMUNICATII: pp.20-21
ISTORIA OMULUI: pp. 14-15
Faraonul Akenaton gi sofia
l--r-----r-----rr--r r-
sd, Nefertiti, incizie din
1 .3 52-l .336 i.Hr.

+.r.M
 PlcTURt gt Sculprunl

tuta
&cdi$Fffid
ffitaligrafia este un tip de scriere
ce necesiti multe calitati, putand
fi admirati ca o picturi.
Pentru a scrie, caligrafii folosesc
adesea o pensuli, dar uneori mai
folosesc 9i stilouri sau pene cu vArful
plat, pe care Ie inmoaie in cerneala.

Caligrafia este una dintre exprimirile artistice

cele mai importante in china ;i Japonia,
fiind foarte apreciati ;i in {irile de religie islamici.
Coranul, cartea sfAnti a lstamutui, este scris
in limba arabi cu o caligrafie extraordinari.

Caracterele sunt inscrise

in cadrul unui patrat
imaginar, care u neori
esfe si desenat
Pensula mare este
folositd pentru
a picta fundalul

Un sul realizat de Zha o Zhiqian,

Pensule chinezegti gi japoneze un artist chinez, ce explici arta
folosite pentru caligrafie caligrafiei secolul al XIX-lea.

* 'CALIcRAFTA
Pensula sublire se
foloseste pentru a picta
caracterele si detal i i le
Cu penele asculite
se traseazd detaliile
O pani de gisci folositi
CHtNEzA
chineza scrisd consta in caractere numite
ideograme, ce rep rezinta idei sau obiecte;
fiecare Iinie a unui caracter este trasatd
dintr-o singuri miscare a pensulei. Un singur
caracter poate reprezenta o idee complexa,
pentru explicarea cdreia sunt necesare
mai multe cuvinte in scrierea altor limbi.

,2e$ in Europa medievali

 Anrn

c 'CAUGRAFIA IsnmlcA
Religia islamici nu permite
ntarea real ista a c reatu
re p reze ri Io r
vii in arta sacri. Astfel, Pentru
decorarea moscheilor, a locurilor
de rugaciune islamice, musulmanii
folosesc adesea cal igrafia.

Trdsdturile literelor
se imbogaftsc ca
lastarii vitei-de-vie

Lampi de moschee
decorati cu caligrafia
Coranului, secolul al XIV-lea

Horoscopul unui prinf indian cu

caligrafie sanscriti, aprox. anul 1840

Motive elegante cu frunze

f
'UN AlrnBET EITGANT
curbate inconjoara litera ,,M"

Sanscrita, limba clasica indiani,

foloseSte un alfabet denumit
Devanagari. Literele sunt realizate
cu trisituri lungi orizontale ti cu altele
c 'CAnnLE IlusrRArE
Prim.i. ca(i erau scrise de
care se curbeazi in jos. Eleganta
mAna. in Europa Evului Mediu
caligrafiei face 5i mai frumoase
si a Rena5terii, initialele
povestirile pe care le istoriseste.
majuscule ale paginilor erau
Literi caligrafiati de Simone adesea decorate cu episoade
Camaldolese, I 380-1 42O
din text si motive florale. Aceste
litere caligrafiate den u m ite
miniate (de la minium, numele
latin al caligrafiei folosite
pentru a decora aceste carti)
erau de multe ori si mai
p retioase p ri n p reze nla
unor foite fine de aur.

r r - r - r - r r -_-_- -j_- - - t
- -
/ : : :
cAurA $l DEscoPERA i
COMUNICATII: PP. 22'23
MARI PERSONALITATI: PP.
l--tr-r-r-r
-r-r-r----r
 Arta ohlnezi antlot Figura ar putea
reprezenta un mag sau
un preot, denumit Saman
a\ro.r, v Figura unui cerb pe
l--/Lu mii de ani in urmi, capacul recipientului
mettetugarii chinezi creau recipiente
superbe din bronz, cu decorafiuni
bogate ce infetigau animale.
De asemen€?, pictau imagini rafinate
pe panouri gi mitase gi realizalt
obiecte delicate din ceramici.
Diferitele stiluri de arti chinezi
au fost influenfate de diferitele
dinastii, familii puternice de suverani.

Un recipient cu capac in
formd de tigru feroce, care
protejeazd o persoand

Spiralele pdtrate
creeazd un motiv Vas de bronz cu
decorativ capac, secolul
al XI!-lea i.Hr.

%rEcrE ArurrcE DrN BnoNz

in vechea Chin5,, vasele de bronz erau
folosite pentru a pistra vinul 5i hrana
care se ofereau strimoSilon regilor 5i
d ivin itatilor. Aveau forma de creatu ri
fantastice gi erau decorate cu spirale
pitrate.
 Anrn CHTNEZA AruncA

Conform mitologiei, un
corb care zboard in fata
Soarelui pune capdt
secetei
PTCTURA PE
MAresn
Picturile pe mdtase qi pe
hdrtie sunt inven[ii chi neze.
Cu aceste materiale au fost
real izate picturi rafinate,
pictate cu cerneald qi
acuareld. Una dintre cele
mai importante picturi din
vechea Chind este real izatd
pe o fAqie de mdtase gdsitd
in mormdntul unei femei
nobile din dinastia Qin.
Scena infdti Eeazd, universul
impdr[it in trei pdr[i:
Paradisul, Pdmdntul
qi Infernul.
DATE ULUITOARE
* Chinezii pretucrau ceramica din
timpuri preistorice gi au Tnceput si
foloseasci strungu[ inainte de anul
2000 i. H r,
* 'BRoNzuL
AURIT
in tim pu I d inastiei Zhou (1 O 27 - aprox.
255 i. H r.), elegante vase de bronz erau
decorate cu metale pretioase, precum
au ru I 5i argintu I. Artistii realizau m ici
incizii pe suprafete, incrustatii, in care
introd uceau au ru I si argintu I.
Detatiu de pe o bucati de
mitase, c€ prezinti Paradisut
pictat in cutori stritucitoare pe
fond intunecat, secotuL li.Hr.

#
'PrcruRrLE PE SULURI
Picturile lungi si cu Iatime mica
se pastreazd in suluri, care se
d esch id in cet, pe ntru a se p utea
studia din cAnd in cAnd fiecare
parte. Unul dintre cele mai vechi Figurile sunt Motiv
suluri, opera Iui Ku Kai-chih trasate cu ce rn eala cu forme Recipient
(344-406 d. H r.), ilustre azd, scene rosie ti neagra in castrate incrustat,
d in viata palatelor regale pe un fundal plat 4OO-200 i.Hr.
si contine inclusiv Iectii si simplu
de conduita la Curte. * 'CERAMTcA
in Tnn
CuLoRr
in timpul dinastiei Tang (6 1B 907 d.Hr.)
statuetele din ceramica erau smdltuite in
trei culori, cu un email special pentru a
obtine desene viu colorate. Smaltul este o
substanle folosita pentru a decora
ce ram ica. Can d se intireste, o face
im permeabili.

Statuete din ceramici,

cAurA gr DEScoPERA
MARILE INVENTII: p. 28
618-907d.Hr.
Recomandiri ale invititoarei pentru doamnele de la
L----r--- r-
-----r-----

Curte, picturi pe sul a lui Ku Kai-chih, secolul al lV-lea

 'PrcruRr gr ScULPTURI

Artalaponezf, antlof, Semne fdcute

cu un befi5or de
bambus in ipsos
&Ftgurinele ciudate numite dogu umed
reprezinti primele sculpturi japoneze. .(..

Nu erau smeltuite, ci infetigau suprafe{ele

brute ale ipsosului folosit pentru
a le fabrica. Structura materialelor
naturale cu care s-au construit primele
clidiri gi structuri era importanti; ades€a,
cele din lemn erau pictate doar partial,
pentru a lisa materialul vizibil. in picturi,
pir{ile tabloului erau asamblate in mod
asimetric, pentru a atrage aten{ia
observatorului.
Statuetd, dogu, circa 2 000 i.Hr.

f
'STATUETELE
HnrruwA
Din 200 pAni in 500 d.Hr,
sculptorii japonezi faceau statuete
din ipsos , haniwa, care infatitau
case, birci, animale, rizboinici
si servitori. Erau a5ezate pe
tu m u Iusii care acopereau
mormintele persoanelor \',
importante , Haniwa aveau
?fros
Coama acestui cal este
redatd prin linii sugestive
DE urrrrcA FoLosrNTA
Statuetele din ipsos dogu, aveau
adesea fata lata, maini mici si
corpuri solide. Multe au fost sparte
si aruncate intentionat, poate
pentru cd se credea cd dacd o
persoand bolnavi atinge o statuetd
dogu si apoi o sparge se va vindeca.
,

marginile rotunjite, dar forma

lor era destul de aproximativa.
I
I
I

DATT ULUITOART
* ,,lstoria prinlului Gerji",
Formele erau -"t rt
;l
f. scrisi de doamna de Curte
id'
simpte si hotarate Murasaki Shikibu citre anul
iffi}l|ffi1ff 1000 d.Hr., humai in Japonia
'iwlryy, este citati in mai mult de
Cal haniwa, 10.000 de manuscrise.
 Mu;chi incordali
sculptati irl lemn
f
'GARaILE
UnrASE
Pentru a decora templele japoneze, au fost
realizate scu lptu r i u riaSe in Iem n. Aceste
sculpturi, denumite nio, erau amplasate
in pa(ile Iaterale ale intrarii. Se credea
ci aceSti paznici, adesea vopsiti in rotu,
cu ochii in relief ti o expresie feroce,
vor proteja templul, tinand departe
spiritele rele.

Bucata de pAnzd ce fluturd

in spatele paznicului
sugereazd energia si miscarea

PrcruRI iNnnTI$AND
IsroRrI CnIEBRE
Unele dintre primele picturi nereligioase
din Japonia descriu scene ale viefii de
Curte, desprinse din legende.
Istoria prinfului Genji redd atmosfera
scenelor prin culori qi linii: cele ori zontale
sugereazd, ordine qi liniqte, in timp ce
liniile qi culorile contrastante reprezintd
neliniqti qi preocupdri ale personajelor.

Una din cele doui gdrzi ale templului Horyu-Ji, la Nara,

Japonia de sud-vest, aprox. anul 600 d.Hr.

Detatiu a[ unui sul ce ilustreazi ,,Legenda

prinluLui Genji", secotut at XIX-Lea

!rrl

6;;;-;;-;;;coPERt :

MARI PERSONALITATT: p. 42
!lrr,- DANs, TEATRU $t MUzlcAt pp. 26-27
l--rrr-rr--r- rr
----- -r
 Artadmld
greaof, $l romanf,
&S*ud,ut atent at corputui uman le-a permis Bralul care aruncd
vechilor greci si realizeze statui impresionante, discul exprima for,ta
5i putere
extrem de realiste, ce exprimi idealurile lor
de frumusefe gi perfecfiune fizicd,. Romanii
Corpul musculos este
admirau 9i imitau arta greaci, dar au creat incordat, gata sd

gi opere originale, de tipul frescelon adici aru nce d iscu I

picturi pe pereti, precum 9i impresionante

si mozaicuri.
Mugchiul pulpei este
scu I ptat cu grija

c
'STATUTLE GnEcESTr
Ca m u lte alte statu i greceSti, Discobolu I

este o sculpturi autonomi, lucratd pe

toate laturile, nu numai pe cea din fata
Eroul grec Ahile (cu forma circu Iara) . Originalu I era
o strdpunge
din bronz, apoi romanii au facut o copie
pe regina
a sa d in marm u rd. Scu Iptorii greci au
amazoanelor
cu su I ita realizat multe statui ale divinitalilor lor.
Erau opere realiste, atdt ca anatomie,
cat 5i ca redare a miscdrii
Amfori pentru vin si a expresiei fetelor.
din Exechia, 54O i.Hr.

PE crRAMrcA
S-au pistrat putine picturi din Crecia
"ficruRr
Anticd. Multe se giseau pe vase DATI ULUITOABE
si amfore, fiind folosite pentru
pistrarea uleiului si a vinului. * Grecii au construit o
statuie a zeifei Atena atit de
Picturi Ie infatigeazd scene inspirate inatti incit se putea vedea
de vechile mituri grece5ti si din viata de la 15 kilometri.
cotid iana. O copie a Discobolului
Miron, aprox, 450 i.Hr.
 Anrn CmslcA MANA

Forma capului
completeazd curba
c
'O FnvA ScULPTATA
Partenonul este un templu grec
sinuoasd, in forma de ,,S"
celebru. A fost construit Ia Atena,
a corpului
acum 2.500 de ani. De-a Iungul
arhitravei templului a fost sculptata
o f rizit, o fdg ie d e scu I ptu rd in re I ief,
mai pronuntata in partea de sus,
astfel incat si se poatd vedea cu
uturinti de privitorul aflat la partea
inferioari a constructiei.

O secf iune a frizei Partenonului (447 -432

i.Hr.) cu procesiunea care se desfigura la
fiecare patru ani in cinstea zei(ei Atena.

Picturi murali romani a unei scene 4 ozArcuRrLE RowTANE

pe coasta din apropierea Pompeiului. Romanii instariti isi decorau
Secolul I d.Hr. pardoseala caselor cu mozaicuri
realizate din cuburi mici de piatri
colorati sau sticla prinse in ipsos
t'irru umed. Unele dintre aceste
mozaicuri par adevirate picturi.
Rr LE Mu RALE RorvrAN E
Peretii interiori ai caselor romane mai
bogate erau adesea pictati cu scene
mitologice ti istorice sau cu peisaje
si portrete. in jurul unora dintre ele
erau pictate si cadre, facandu-le
sd para tablouri agdtate pe pereti.

Decoratorii romani
foloseau cubulete de
piatra si sticla
Executarea unui mozaic
in stilul roman antic

r:-
--rrrrrrr-rr- -:- -t

cAurA $r DEscoPERA
/rr
I

SPORTURI: pp.28-29
I ISTORIA OMULUI: p.21
I
L------rrrr-----------

+kM
 , ilytuRl
$l Scul

9p
* $euhfffi
qefaee TunrvAREA
Srnruf DE Bnoruz
Urver Cdnd se usucd,
tpsosu/ umed
se inEre5fu

gfiil:-:T: ? j,Hi!'ol"azd cu
in rn a r m
uil I
in bronzfolosiiJ-offi;f ,fi
.p:ate rea riza
J?l, Il?,a H
cu un srrat :P-oi se acoperi

a:ila
d_#ql':
?
statu ii initrale.
ed
li:?i,#rn
matrifd sau
I :lflili Jffil,fh;",," r ea b r,,
in suprarere "
sau durs precr#ff:lfi-''t Bronzul va
construiti prinunfrea av€a
::::rti srosimu ,u
maf Si stralrl A,
;;;;
#:ff?rTffj'o'"cum pras ncur,

Pentru turnar€,
se forosegte
adesea
fl:H1,H**topeetecdndesre\ i
incirziteiseil;i:Tffi::ff::;.. G
lutul u
se c.a c
ffilfT;nH;il*hn g1:.
a fost supus
?&:T-,l,in*rrti
_uuua si desprinsd
nucteu. Apoi*
cu smarf
acffunii
cororai
;;" Iui,oo"r.
,99
rnteriorul
este
li p* jin il; tidecorat :coperit cu ceari
unesc Uin
cupron :1 :u no,
;'f,i?;ilffi#il

len*u d se turna
j7,"i
?:";f
::
: ! 5n
i
p./"se5re a't
' ^r ir" vq5
u,,,,,
ru,r,o,r,,r,
sPecia/ \

3;:#;1't:'1" '"trrra
,?tfi+j#i,"fJJeara
dintre;il#;,Hffi,!l,

latrifa
la
esfe linuil
un loc d
;i inirrJ a!'r2;t:1,
 Cusn sE Fnce o ScuLP unA

€uLPruRr DrN ArvrEsrEc

CU HANTIE
Amestecul cu hartie se obline
macerand haftie in lipici sau
lipind impreuni foi de hartie.
ln timp ce Iipiciul se usuc5,, hartia
se intdre;te. Sculpturile cu hArtie
se fac de obicei in jurul unui
schelet de fier; odatd uscate,
se pot picta. Arta amestecului
cu hartie este foarte populard
in Mexic, China, India ti Japonia. O figuri mexicani din
amestec de hArtie

Adesea, se fac busturi

(portrete care includ capu I
si torsul) din marmura ale
unor personalitati celebre
Un mic model din
ipsos (macheta) a statuii
ajuta sculptorul
a,
ScuLPruRA iru MnnMURA
Marmura este o piatra dura folosita
in constructia de clidiri, sculpturi si
monumente. Pentru a sculpta o statuie
in marmuri, sculptorul taie mai intAi
Dupd ce s-a o formd bruti in piatrd cu dalta si
indepartat ipsosul, ciocanul, apoi o tlefuie5te 5i o finiseazi
cu o daltd se cu un burghiu si o altd dalti. La sfirSit,
finiseazd detaliile netezeSte suprafata cu piatrd abraziva.

Existd marmurd in' culori

si desene diferite, dar
pentru statui se folose5te
de obicei marmura alba

I Bronzul se riceste si
4 ipsosul este indepartit Sculpturi in marmuri cu ajutorul
pentru a dezveli statuia, daltii si al ciocanului
care are aceeaSi formi cu r r r r r- r r r r r
--- -- -- -
reprezentarea d in ceari. _?rrr
fvv
cAUTA $r DESGOPERA
MARILE INVENTII: p. 12
gnlNTA itu .lunuL NosrRU: pp. 52-53
I
L---rrrr----r---------
--

+?*
 -PibruRr

Artahadt$onali
aftrloani
&ln vechime, principala formi de arti
in Africa era sculptura. Cu materiale precum
lemnul, piatra, metalele ;i lutul s-a creat
o incredibile varietate de statui, migti,
recipiente incrustate 9i obiecte sacre.
Cap Nok din teracoti,
Unele migti au ochi enormi, cu linii foarte aprox. 500 i.Hr.
simple, fiind folosite in ceremonii religioase
gi magice. Alte sculpturi, mai realiste, €uLPruRr LE inr TrRAcorA
Unele sculpturi africane vechi
ar putea fi portrete ale unor persoane au fost modelate de populatia Nok
importante. din Nigeria de sud cu Iut copt in
cuptor (teracoti). Multe sculpturi
Nok reprezintd figuri umane.
Gdurile pentru niri, pupile si guri
Mdgtile de lemn in dadeau o noti mai realista capului
formd de inimd au fost si impiedicau spargerea
descoperite in Afr!ca in timpul coacerii in cuptor sau
Centrald si de Vest Formele gi liniile in timp ce se intirea.
ma5tii sunt clare
si echilibrate

* 'ScHIMBAREA
Misti africane din
secolul ar XrX-rea
s
Fryn
Mastile erau purtate in timpul
dansurilor ;i ceremoniilor care
se tineau cu ocazia unor evenimente
importante, de exemplu initieri
(momentul in care un tAnar intra
in lumea adultilor).
 AnrA"TRADtnoNA NA

Aproximativ in perioada 1400 - 1 700

d . H r. , me;tegugarii d in Ben in, u n vech i
regat din Africa de Vest, au creat capete
impresionante din bronz utilizand o DATT ULUIT()ART
metoda de topire avansati. Aceste
capete erau destinate sanctuarelor sau
* in Benin, rumai regel,e
putea comanda reatizarea de
unor locuri sacre speciale, unde se sculpturi din bronz.
aducea omagiu suveranilor defuncti.
* in timpul anumitor
dansuri, migtite africane
erau purtate pe cap, cu fala
Coiful decorat fdcea parte ?ndreptati spre cer.
din matrita care era
umplutd cu bronz lichid

Chipul dansatorilor
sculptati de africani
exprimd calm si fericire

Suprafala este
netedd si slefuita

secorur ar XrX-rea

lil-r^ff;,T lffrun'
Sculpturile in lemn din Camerun exprimd
un sim! al miScarii puternic: figurile par
inghetate in mijlocul dansului, cu genunchii
indoiti si bratele pe jumdtate in aer.

cAurA $l DEScoPERA
Regele ti reginele ISTORIA OMULUI: p. 38
purtau multe siraguri
de perle L----rr--
-- - -r-r-r-- --

Cap al unei regine-mami din Benin,

iniltime 50 cm, 1500-1 550
 Partea in relief de pe

hudistt capul lui Buddha

reprezenta imensa
putere a mintii

&Calmul, echilibrul li pacea sunt

fundamentale in arta budisti. Acum
aproximativ 2.500 de ani, tinirul prin{
indian Siddharta Gautama, zis;i Buddha,
a descoperit iluminarea ;i a inceput si
predice doctrina ce i-a purtat numele.
in arti, Buddha era re prezentat la inceput
prin simboluri, precum un tron gol sau
amprente de picioar€, dar ulterior in Asia MAinile
de Sud-Est incepe si fie reprezentat ca in cru ci sate
la brAu
persoani. Diferitele pozitii ale mAinilor simbolizeaza
sale au semnificatii precise. meditatia

* 'PoRTI
SncRE
Multe stupe, constructii
rotunde in forma de cupold,
au fost iniltate ca temple sau
sanctuare in onoarea lui Buddha agezat
Buddha. in jurul lor, era ridicat pe regele-garpe
un zid ale cirui porti erau de Naga, secolul
al XI|-lea
obicei decorate cu incrustatii
pretioase. Unul dintre cele
mai faimoase stupe este cel
d in Sanch i, in Ind ia.
€-UILE LUI BUDDHA
in tarile budiste, au fost create mii
de imagini ale lui Buddha, care-l
infiti5eazi in diferite pozitii.
Leii sunt indreptali in Taiianda 5i in Cambodgia, este
cu fata in toate partile, reprezentat adesea impreuni cu regele
pentru a putea fi vazuti Naga, legendarul Sarpe magic care l-a
de oriunde salvat pe Buddha de la o inundatie. Multe
statui il reprezinti a5ezat cu picioarele
incrucisate, in pozitie de meditatie.
Poarta de sud a stupei din Sanchi,
sfirgitul secolului I i.Hr.
 Regele Naga il protejeazd
pe Buddha cu cele tapte
capete ale sale

DATE ULUIT()ARE
f 'VIATA LUI BUDDHA * 0 statuie de aur masiv a tui
Buddha a rimas ascunsi timp
NaSterea, ilu m inarea 5i moartea lu i de secole sub un strat de ipsos.
Budha sunt subiecte foarte populare intF-o zi, in 1953, statuia a cizut
in arta budista. 9i s-a spart, scotind la iveati
Pentru a i se istorisi viata, se folosesc aurut pe care it continea.
multe simboluri. EI a atins iluminarea,
adici intelepciunea spirituala, in timp
ce stitea aSezat sub un smochin.
Pentru a aminti acest fapt, smochinul
apare 5i in reprezentarea altor
evenimente ale vietii sale. qrru Rr Ru PESTRE B u Dr srE
in China, unele temple antice se
giseau in peSteri, decorate de la
Smochinul
pardoseali pina la tavan cu picturi
simbolizeazd murale budiste. Unele ii infati5eazi
Buddha muribund std pe Buddha;i pe discipolii sdi; altele,
iluminarea
lini5tit pe o pernd scene din istoria vielii sale sau din
lui Buddha
textele sacre ce serveau la invitarea
doctrinei de citre cred inciosii sii.

Detaliu al unei picturi rupestre antice.

Buddha cu un sfint 9i un discipol

r r --r r- r r -r--r
_2-- -- -- - rl
EnurA $r DEscoPEnA i
MARI PERSOrunlfAll: p. 30
LOCURI CELEBRE: pp. 30-31
Personaje fndurerate
L----r--rrr--rrr--r- r-
Basorelief indian in lemn al mortii lui in jurul patului lui
Buddha, secolul al X-lea Buddha muribund
 PrcruRr -:. : ., ::': ,:.
ScuLPTum*

Affi& hfindusfi O mAnd line

Expresia senind a lui
Shiva contrasteazd cu
mi5carile corpului

+/r ll induismul niscut in lndia

s-a
acum mai bine de 5.000 de ani. lstoriile
o tamburind si bate
ritmul dansului Creatiei

viefilor divinititilor puternice reprezinti

subiectul principal al artei religioase
hinduse, iar sculpturile ;i picturile sunt
destinate mai ales templelor gi
sanctuarelor. Posturile zeilor; ale
animalelor ;i ale obiectelor in arta
hindusi au anumite semnificafii
religioase, ce insisti pe un mod
de viafi bun.
Reprezentirile sunt in culori vii,
iar scenele sunt populate
de personaje ;i animale.
Cele patru brale ale
lui Shiva ind ica
at
a2 diferitele sale puteri
'SHrvA DnrusAruo
Zeul Shiva domne;te asupra Creatiei
si distrugerii si simbol izeazi fertilitatea.
Este n u m it si StapAn u I Dansu lu i si adesea
este sculptat in bronz ca un dansator,
pentru a reprezenta energia ce curge
prin Univers; el aduce viata ;i moartea
si regleazd anoti mpuri le.

Piciorul drept al lui Shiva

calcd peste demonul
DATE ULUITOARE ignorantei
* inainte de introducerea
hirtiei in lndia, artigtii pictau
O statuie din bronz
pe f runze de patmier, pe care
a zeului indian Shiva,
apoi te legau ca pe nigte cirli. secolul al Xl-lea
 Anrn HlNDusA

CoborArea Gangelui, sculpturi
la Mahabalipuram (secolul al Vll-lea)
f lsroRrA GnrucELUr
in lndia de sud, se afla
o stAncd u ria5i acoperita
cu basorelefuri antice care
relateaza Iegenda conform
cire ia f Iuviu I Cange, care
pentru indieni este sacru,
cade din cer pe PimAnt.
in baso re I iefu ri , toate
divinitatile ti creaturile s-au
adunat sa vada miracolul.
Cu anumite ocazii, de-a lungul
unei crapaturi in stinci se
in piatri prelinge apa, pentru a reda
imaginea fluviului.

Toate creaturile s'unt

intoarse spre crapatura
din stAncd:

*
'TEMPLE PlroRESTr
in lndia de sud, multe tempte
hindu sunt pazite de un
tu rn-portal acoperit cu sute de
t imagini ale zeilor ti zeitelor care

Ir
+
le protejeaza de demoni. Adesea,
bucati mari de basorelief sunt
pictate in culori vii.

)
Cercul reprezintd Universul Detaliu al unui templu din Sri Minaksi
creat de Shiva Madurai (lndia), secolul al Xlll-lea

e
'MTNTATURI
Rajput erau nobili hinduti ce au guvernat
anumite regiuni ale lndiei de nord in
perioada 600- 1 500 d. H r. Artistii care
lucrau Ia curtile lor au creat picturi foarte
m ici si vii den u m ite m in iatu ri, care u neori
abia masurau B centimetri latime.
Fldcdrile reprezintd
distrugerea Lumii
ti a Universului
de catre Shiva r-rl

{";;;-;;-;;;coPERA i
ISTORIA OMULUI: pp. 16-17
!l--- DANS, TEATRU $l MUZICA: pp. 14-15
!---------------rrr---
Detaliu al unei picturi ce il infi{igeazi pe
zeul hindus Vishru, secolul al XVlll-lea
 PrcruRr gr ScULPTURT

rytamedlevalfl europeanfl
&ln rvul Mediu, in Europa de Vest pufini Liniile negre ;i umbrele
gri erau adaugate
erau cei care ttiau se citeasce. Picturile cu o pensula

ti sculpturile povesteau intAmpliri din

Biblie, textul sacru al crettinilor. Artigtii
erau mai interesati si reprezinte istorii
cu intensitate decAt si reprezinte realist
scenele. lisus Hristos gi discipolii sii erau
infati;ati mai mari decit celelalte
personaje, pentru a arita faptul ci ei
sunt protagonigtii gi se foloseau culori
strilucitoare pentru a pune in eviden$
opera de arti.
* 'VITRALU
Prcrnrr
Artistii medievali decorau ferestrele
bisericilor cu vitralii pictate. Placile
de sticli colorata erau taiate
conform cerintelor compozitiei
in buciti mici; acestea erau sudate
cu lame de plumb ce trasau
contururi le desenului. Vitraliu pictat, inceputul
secolului al Xlll-lea

Pictura cu smalf pe sticli seamini cu un

vitraliu pictat.

DATT ULUIT()ART
* Pentru a ?nvila si picteze,
un artist medieval cotora pirli
ale picturii unui maestru
pictor, aga cum se face cu
cirtite de colorat.
 Anrn MEDTEVALA.,M NA
Copacul fdrd frunze era un
Haloul aurit indicd faptul simbol medieval al mortii
cit esre vorba despre un
sfAnt sau un inger *
'MARELE Glorro
Pictorul toscan Ciotto a creat
opere diferite de cele ale
artistilor med ievali care
l-au precedat. Figurile sale
solide, cu margin i rotu njite,
au ca fundal cadre naturale.
Emoti i Ie redate traversea.zd
expresia figurilor 5i fac
picturile sale grandioase
5i intense, ca scenele unui
spectacol.
,,PlAngerea la mormAnt", Giotto, 1305

Lumina scoate in
evidenla splendidele
culori ale vitraliilor

Fflgii de plumb gin

impreund bucatile
de sticld

Sticla este introdusd

intr-o structurd de fier,
care se a dapteazd la
d esch i zdtu ra fe restre i
Statui medievale in Catedrala Notre-Dame
din Reims (Franfa) secolul al Xll-lea

Anrn BTzANTTNA
e
'PAzrrE DE SnNTr
Bisericile medievale erau decorate
Subiectele principale ale artei la interior gi la exterior; pentru a-i ajuta
bizantine, ce a inflorit intre anii pe credinciogi si se concentreze
500 qi I4OO, erau superbele imagini in timpul rugiciunii. Primele statui
aurite ale lui lisus, ale sfin[ilor qi medievale sunt drepte 5i rigide;
impdra[ilor. Ca qi picturile urmltoarele, sculptate astfel incit
medievale, aceastd, artd, era folositd sd infatiteze cit mai bine structura
mai ales pentru decorarea, bisericilor. corpului, exprimi agilitate.
In biserica bizantind Sfdnta Sofia
din Istanbul (Turcia) incd
strdlucesc mozaicuri cu figuri r-rl

in posturi solemne. il;;;-;;-;;;co PE Ra-l

Mozaic reprezent3nd-o pe ISTORIA OMULUI: pp. 30-31
impiriteasa lrina, bazitica Sfinta I
|t''.
gntNTA iru .lunul NosrRU: pp. 38-39
Sof ia, lstanbut [Turcial, 532-537 f
--rrr-r-rr-r-r--r-rrr
 ,PrcruRr

&R"n"gterea a fost o perioadi de inovafii

profunde in gindirea 9i arta europeani:
redescoperirea lumii clasice, a artei, a literaturii
;i arhitecturii grece;ti gi romane reprezinti
renagterea, recuperarea modelelor artistice neglijate
de Evul Mediu. in perioada 14OO-l 600, pictorii au
redat peisaje realiste, portrete ;i scene de via{i
cotidiani; sculptorii tindeau spre perfecfiunea
statuilor antice 9i spre un realism din
ce in ce mai accentuat.

t.r LT'AREA PrRsPEcrrvEr

DATT ULUITOARE
* Michelangelo [-a
scutptat pe David intr-un
btoc de marmure pe care un
att scutptor il refuzase
considera nd u -[ nepotrivit.
Observati Scoala de la Atena pictata
de Rafael Sanzio. Este ca ti cum ali privi
in interiorul unei clidiri adevdrate care
se intinde in spafiul real. Multi alti arti5ti $coala de la Atena,
Rafael, t510- l5ll
ai Rena;terii au recurs la perspectivi, un
mod de a reprezenta obiectele in spatiu,
pentru a infatita picturile tridimensionale.

Chipul denotd expresii

realiste si emotii
.,B^VI
DDE MI.H E LANGE Lo
David este un tinir erou biblic Au fost sculptate gi
care a ucis un uria; pe nume detaliile cele mai
Co I iat. in aceastd statu ie, mdrunte, precum
Michelangelo demonstre az6, tendoanele mAinii
o profu nda cu noa5tere a scu Iptu rii
grece;ti si romane. Cautarea
realism u lu i in Renagtere este
evidentd in expresia puternicd Mdiestria cu care sunt
a figurii lui David si in mgdelarea scul ptali mu5chi i pectoral i
minutioasd a muschilor. demonstreazd faptul ca
Michelangelo studiase
anatomia umand
David de Michelangelo,
1501-1504
 Ochii par sd te
u rmdreascd
pretutindeni

Cu cAt figurile sunt mai
indepartate, cu atAt apar
mai mici, dAnd imaginea
de adAncime
Desenul de pe haina
1iocondei este pictat
Rafael s-a pictat qi pe sine in cu delicatete
aceastd adunare imaginara a
oamenilor de stiinfe ti a filozofilor
din Grecia Antica

Razele de aur luminate Gioconda, Leonardo

de o fereastrd de deasupra
scot in evidenld sculptura.
da vinci' l503-1506
C
ScUT,PTURA BnnocA 'GtocoNDA
Leonardo da Vinci a creat misteriosul
Barocul este un stil artistic qi
suris al Ciocondei ?nmuind cu umbre
arhitectonic ce s-a dezvoltat in
colturile ochilor si ale gurii. Peisajul
Italia in secolul al XVII-lea.
intu necat d in fu ndal adauga m ister
Bisericile sunt bogate in
faimoasei picturi.
sculpturi baroce. Aceastd operd
a lui Gian Loren zo Bernini o
infdtri geazd, pe Sfdnta Ter eza in
timp ce are o vi ziune. Pliurile
rrrr-rrrr-r r-!
bogate ale hainelor sfintei 'cnurA gr DEscoPERA
/r--:
---r-

conferd sculpturii sen zalia de I

miqcare qi addncime; at6t Tereza, MARI PERSONALITAII: p. 39

ISTORIA OMULUI: pp. 42-43
cdt qi ingerul par actori in Extazul Sfi ntei Tereza, L------- r r---------r
--
lumina unui reflector. Bernini, 1 615-1652

+-ee-w
 ,.PrcruRr gr ScULPTURI

lnainte sd inceapd sd

Tehniefi de
, artistu I aco pe rd p|nza
p icteze

g
cu baza, adica un strat de clei
de oase ti pigment colorat

ry_ nicturf, r-
S'Existi mai multe tipuri de
picturi, ce pot fi aplicate pe
diferite suprafete. Fiecare creeazi
un efect diferit, prin urmare artistul
trebuie si-l aleagi, pentru fiecare
tablou, pe cel care de cele mai
bune rezultate. Jii
I.'r
.'::;i

Lir.!

lngredientele fundamentale ale picturii

'.1

'|:'.'1.

\l jl

sunt pigmenfii (substanfe colorate).

Tipul de picturi depinde de substan{a
cu care sunt amestecafi pigmen{ii.
Culorile in ulei sunt pregitite
cu pigmenfi amestecafi cu uleiuri
vegetale. Acuarelele sunt ficute
cu pigmenfi, ape;i gumi arabici;
aceasta face culoarea si adere
la hirtie.

intr-un atelier din

Renagtere se picteazi
cu uleiuri. Cu piua ti pisdlogul
se mdcinau pigmentii
folositi pentru crearea
culorilor

* 'PrcruRA
iru Uln
Cu lo ri le ini s-au ras pAn d it in Occ id e nt
u le
in Rena5tere. Artisti i p uteau sd su p rap u na
diferite straturi de culoare, pentru a crea tonuri
intense. Suprafata pictata era netedi;i lucioasi,
firi tu;e de pensuli. Astfel iau nastere figuri
si peisaje mai realiste.
Acuarelele, care sunt culori transparente,
lasi si se intrevadi hirtia albi.

---#,p,.,/|!t
 {'TEHNIcI DE PIcrU*

Modelul std
nemiscat in timp
Cuv1ntul frescd -
indica atAt pictura,
e I.RESCE
O fresca este o pictura realizata
ce esfe p ictat cat si tehnica
pe tencuiala umeda ce acoperi
de pictura
tavan u I sau peretii. Cu loarea
se pune peste tencuiala, iar
atunci cAnd se usuci devine
parte a tavanului sau a peretelui.

Fresci reprezentAnd delfini la Cnossos

(Grecia) 1450- l 400 i. Hr.

e 'GuA5E
MncNrFrcE
Cuasa este o culoare pe bazd
de api cu adaos de pigment alb,
pentru a face culorile mai
strilucitoare ti mai putin
transparente. ln timpul domniei
mogu lilor in lnd ia, se foloseau
pentru a ilustra cirti. Odata uscate,
tablourile erau puse pe marmurd
si netezite cu o piatra.

Picturi a unui suveran mogul,

secolul al XVII|-lea

PtcvrnNTrr NnruRALr
Timp de mii de ani,
pigmentii folosi{i pentru
picturd erau extraqi din
plante, animale sau pietre Putberea de [apislazuti
era folositi pentru
colorate. in prezent, albastru sau bleumarin.
pigmen[ii sunt produqi
cu substan[e chimice.
Putberea de
'
.
,,,.':
l.
,' +, l''lrr

,,,.,,,
.
t
,
i

# cinabru era
fotositi pentru
rogu intens.

Pu lberea de
malahit era
folositi pentru
verde strS[ucitor.

bnurA $r DEscoPERA
/r--:--II----r-r---r---!
:

$TltNTn iru JURUL NosrRU: pp . 20-22

!I PLANTELE: pp. 48-49
L-----r--rr-----r--r
--
 PlcruRr gr ScuLPTURt
Spuma valurilor este
asemdnatoare u nor gheare
ce par gata sd se arunce

Stampefaponere
asupra oamenilor din barca

Forma valurilor amintegte

de muntele Fuji cu zdpezile
./)- c sale vesnice
ff)tampele japoneze cete mai
faimoase (xilogravuri) au fost create
intre secolele al XVll-lea;i al XIX-lea. rfl
;;*ll
t::l
.-rfYp- -\-
A fost o epoci de mari schimbiri +, *'*!i sblN
in Japonia, cind arta a devenit
mai pufin geometrici gi mai realisti. t;r$ii
'' .--!r
Fpb
I
Aceste stampe infetite azd, scene
de viafi cotidiani sau de spectacole,
de exemplu de teatru. Erau
denumite Ukiyo-e, ceea ce inseamni
imagini ale unei lumi schimbitoare,
;i Ia inceput erau folosite ca ilustratii
pentru cirti; cAnd au inceput si
fie apreciate, s-au vAndut separat.

Muntele Fuji vizut de Kanagawa.

Xilogravuri de Katsushika Hokusai, circa 1 83 1

firLA TneLou LA srnmpA

Pentru fiecare xilogravuri, un artist desena
inainte subiectul in culori pe hartie.
Apoi lipea o copie a picturii pe un bloc de
lemn si il inciza, urmand liniile cu o culoare,
pentru a Ie pune in evidentd. Pentru fiecare
culoare era incizat cAte un bloc de temn. in
sfirgit, blocurile erau pictate cu diferite
cernelu ri colorate ;i im primate pe rind,
pentru a recrea intreaga imagine in culori.

mz{
 STnMPE JnpoNEzE

Fuji este muntele cel 4RME 5r culoRr cmRE

mai inalt din Japonia Xi Iogravurile japoneze prezinta
o combinatie de forme clare si
culori vii. Atunci cAnd artistii
occidentali le-au vdzut pentru
prima data, in jurul anilor I850,
le-au admirat mult si au inceput
sa fo loseasci ace las i ti p d e
desene ti in operele lor.

Watanabe o descoperi pe frumoasa

No Tsunadi Ando Hiroshige, 1845-1848

/
f
7
Srnmpr DrcoRATrvE
5f'ampa este realizatd astfel
5
in,cAt sa urmeze forma curba
ir
d.revantaiu Iu i
Unele stampe erau concepute \
\
pentru a decora evantaie, altele \

pentru a fi decupate gi lipite \

pe separeuri sau pe marginile

lampioanelor de hartie care,
odata aprinse, scoteau
in evidenti desen u I .

Un evantai cu stampi xilogravati

din secolul al XVIl-lea
Fundalurile erau neutre
sifiri ornamente.
Capetele oamenilor din
barca st' ,^,: :oarte mici in
raport ct ','a irile uria5e DATT ULUITOARE
* in secotut at XIX-tea
au fost reatizate atAtea
stampe incit negustorii
* 'STAMPE iaponezi te foloseau pentru
cu DlvE a ?mpacheta marfa.
Multe stampe, a::-eze sunt
imagini cu fe-i =:gante, actori
faimoSi, pasl''
: :' sa'.i peisaje.
Stampele cu a::l- ='-a'J
cumpirate ce :: ::': ^rergeau
la teatru, aia --- :: cAUTA $t DESGOPERA
se cumpirl at -.: - - ::^:aretul MARILE INVENTII: pp . 28-29
t
sau acto ru I c ': a'*-- L- r-r-----r
Actorul Fujikawa ------r -- --

Tomokichi lni Utagawa

Toyoharu, circa 1 81 1
 f,lcr

Od$nileartel
moderne ooeldmtale
&SOr" sfAr;itut secolului al XIX-tea, au apirut
noi invenfii extraordinare, precum fotografia gi
electricitatea. in urma acestor schimbiri numeroase
;i incredibile, artigtii au simfit ci nu mai era
important si reprezinte lucrurile aga cum apireau
in realitate; voiau si rupi legitura cu trecutul
gi si picteze diferit. Astfel au luat nagtere noi
migciri artistice: lmpresionismul, Cubismul
9i Abstracfionismul.

* 'PrcAsso
5r CUBTsMUL
Spaniolul Pablo Picasso a fost
unul dintre cei mai renumiti
arti5ti moderni. intre 1gO4
si 1914, a contribuit
la dezvoltarea unui nou stil
de picturd, Cubismul.
ln picturile cubiste, figurile,
obiectele ti spatiul erau
descom puse 5i reu n ite d in
perspective diferite, ca Romburi galbene 9i
piesele unui puzzle. portocali i sunt utilizate
lmpresie. Rdsdrit de Soare, pentru costumul mastii
Claude Monet, 1872 acestui Arlechin

4,Rr MoDERNT'MULUT
Artistul francez Claude Monet a pictat Impresie.
Rasarit de Soare rep rezintd imaginea estom pata
a navelor ascunse in ceatd in portul Le Havre, Taur, 1913
in vreme ce transpare clar lumina soarelui
rasarind, reflectati de Iuciul apei. Criticii ULUITOARE
de arti au spus ci tabloul pare o impresie * Picasso a realizat o
incompletd 5i, pentru a descrie acest stil, scutptu ri reprezentind
s-a folosit termenul Impresionism. caput unui taur folosind
numai gaua gi ghidonut unei biciclete.
 OnrcrNrLE Anrer MoDERNE OccIDENTALE

Trei pete gi diferite forme evocd

clarinetul la care cAnta muzicianul * 'CuLoRr
STRALUcTToARE
Pictorul fran cez Henri Matisse
voia sd picteze lumea intr-un
mod simplu si nou. in loc sd
realizeze figuri si obiecte in
culori naturale, prefera culorile
strilucitoare ti tusele hotarate
ale pensulei, pentru a crea
forme ti efecte dinamice.

Lttx, calm gi voluptate, Henri

Matisse, 1904 - 1905

HAnTIE $I LIPICI Reatizarea unui

cotaj cu hSrtie
Un colaj este o operd fdcutd cotorati
cu decupaje de hdrtie sau
alte materiale lipite pe o
foai e. La inceputul secolului
XX, Picasso gi artistul
fran cez Georges Braque au
real izat numeroase colaje.

Cei trei muzicieni, Pablo

Picasso, 1 921

er 'PrcrAND
FoRME
Picasso a fost influentat de pictorul
fran cez Paul Cezanne, care se
interesa de forme si culoare.
Cezanne a inteles ca arta putea doar
sa reprezinte, nu si imite, de aceea
folosea tuSele, culoarea si liniile cAurA $r DEScoPERA
pentru a crea opere care si reflecte MARI PrnsoruaurAfl: p. 39
perceplia sa asupra realitatii. L-----rrr
Muntele Sainte-Victoire de -r -------- ---

Paul Cezanne, I 904- l 906

 rcruRr

futandwnf, DATE ULUITOART

* Salvador Dati, pictorul
suprareatist, ti-a vindut
primul tabtou cind avea
&Atrigtii moderni au experimentat numai 6 ani.
multe stiluri gi teme diferite. Unii
au reprezentat nefericirea prin forme
strimbe, alfii au pictat imagini ale viselor
lor; alfii au creat opere de arti
inspirindLr-se din publicitat€, film
;i televi ziull€, a ciror prezenfe masivi
are un rol foarte important in lumea
moderni.

* 'PrcruRA
VISELoR
in anii 1920, unii arti;ti,
influentali de noi idei asupra
functiondrii creierului, 5i-au
reprezentat propriile vise. Arta lor
a primit numele de Suprarealism.
Pictorul spaniol Salvador Dalf ,

unul dintre cei mai celebri

suprarealisti, a creat tablouri
pline de imagini onirice bizare,
precu m ceasu rile care cu rg.

Persistenla memoriei
lipdtul Salvador Dali, 1 931
de Edvard Munch, 1893

* 'PrcruRA
f
'PIcruRA SrtrtELUI
Pnrulcn Artista mexicanci Frida Kahlo
Artistul norvegian Edvard Munch a pictat a pictat numeroase autopotrete,
Tipatul pentru a descrie teroarea pe care a mici 5i detaliate, ce atrag atentia
simtit-o intr-o zi in timpul unei plimbari. asu pra corpu lu i siu. U neori,
Culorile puternice gi Iiniile spiralate par sd se reprezenta singerAnd, pentru
apese figu ra ce tipa pe pod. a exprima intreaga nesiguranti
si angoasa pe care le-a resimtit
in timpul vietii.
Autoportret
Frida Kahlo, 1940
 €'PoP
Anr
in anii 1950 si I960, mai multi artisti au
folosit ca subiecte imagini din cultura
O formd ciudatd,
populari modernd, de exemplu staruri
care seamani cl de cinema. Voiau sd exploreze gi si
un cap dorrnind celebreze astfel viata moderna ;i erau
cunoscuti ca artisti pop.

-rl
f tlfi
/-
{fl-i
Detaliu al celebrei Marylin Monroe a artistului
Pop Art din Statele Unite, Andy Warhol, 1962

)/

( '^Vt
'{'la

CB EsrB AnrA?
Un ready-made (fdcut de-a
gata) este un obiect de uz
cotidian expus intr-o
expozi[ie ca operd de artd.
in I?7 1, artistul fran cez
Marcel Duchamp a expus
roata unei biciclete
cAurA $t DEScoPERA
COMUNICATIILE: pp. 30-31
sprijinite pe un scaun,
pentru a genera reflecqii Roata de bicicletd, MarceI Duchamp
L--r-rr----
-----------

asupra semnificatiei artei.

 PrcruRr gr ScuLPTURT

abshaotfl
&S.ulpturite 9i picturile abstracte
nu vor si infetiteze persoane, animale
sau orice alte obiecte din lumea reali.
Ele incearci si sugere ze sensuri prin
forme, linii gi culori . Primele tablouri
Mici bucurii, Vasili Kandinski
abstracte au fost pictate in jurul
anului 1 91 0. Pani atunci, artigtii
folosiseri forme abstracte numai +,TnelouRr AesrRAcTE
pentru decorarea clidirilor li a cirtilor. Unul dintre primele tablouri abstracte
a fost pictat de artistul rus Vasili
Kandinski, care era convins ci formele
si cu lorile operelor sale pot trezi emotii
si senzatii spectatoru lu i.

Pentru a realiza o pAnzd,

adesea se foloseau recipiente
mari de vopsea pentru masini

*
PTcURARE sr AnUNcARE
in tehnica dripping (picurare) , culorile sunt
aruncate, virsate sau scurse pe panze mari,
adesea intinse pe podea. Americanul Jackson
Pollock, unul dintre primii care a folosit aceasta
tehnica, a fost un maestru al action paint
(pictura gestuala) , care valorifica forta creativa:
pentru a picta, se misca pe pAnzi, varsAnd
culorile dintr-un vas prin picurare.

,4t{r
*'
FATTATND ilr VAnr
ScUt PTURI AssrR\ACTE
O co m pozit ie rn o b i la este
o scu lptu ri fic uti d in pa(i care Sculptori [a englezd Barbalra-
falfaie in vAnt in anii 1 930, Hepworth s-a inspirat pentru
sculptoru I arn e rican Alexander sculpturile sale abstracte din
Calder a devenit faimos pentru cochilii, pietre qi frun zele pe
care le gdsea in apropierea casei
compoziti i le sale rnobile,
sale de pe malul mdrii, in
ficute d i n pan za ,i p rof ilu ri
metalice in echilibru. Anglia. Multe dintre
sculpturile sale netede, cu linii
curbe, &u fost rcalizate pentru
a fi expuse in aer liber.
Gdurile iyi permit sd
privegti prin sculpturd,

Alexander Calder, alituri de unele I

din compozitiile sale mobile, 7967 I

Sculpturd ovall, Barbara Hepworth, 1913

DATT ULUIT()ART
* Poltock trasa uneori tinii
curbe pe tablourile sale
pedaL6nd pe deasupra tor cu
bicicLeta cSnd erau inci umede.

r r r r r ll
_?r- - --- --rrr -- -- - -
t-Yyl

CAUTA $l DESCOPERA I

$TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp. 20-21,

Un pictor folosegte Bastonul folosit ca pensuld 44-45
tehnica dripping nu atinge pAnza, ci lasa doar L-
---- - - - -
r
-
r
----r--
t-
-

sj cada culoarea pe ea

++=
 ,,PlcruRt Sl
f
'VAnrEJ
DE PAtvtANT

culpturi Spiral Jetty a americanului Robert Smithson este

un exemplu de artd care valorifica peisajul. Este
un platou uriaS in spirali, facut din pamint si
piatra, pe malul Salt Lake, in Utah (Statele
Unite) . Structura in forma de cochilie mdsoard
457 de metri lungime si 4,6 metri latime.

au construit imense sculpturi in aer

liber. Multe dintre ele au fost
realizate pentru a sirbitori un
eveniment sau o persoani
importanti, altele pentru a aduce
omagiu unei divinititi.

Unele sculpturi gigante au fost amplasate Spiral Jetty

Robert Smithson, 7970
in parcuri ;i in piefele oratelor pentru a oferi
lumii ceva plicut sau interesant de privit.
Ca multe sculpturi mici, gi cete gigantice sunt
*,
adesea din piatri sau metal, deoarece TISUS DE PE MIJNTE
aceste materiale tin mai mult, chiar daci Pe vArful unui munte, in Brazilia, se
afla o statuie a lui Iisus Hristos inalti
sunt lisate in aer liben expuse intemperiilor.
de aproximativ 30 de metri. Au fost
necesari 5 ani pentru a se construi
aceasti statuie, care sarbatoreSte un
secol de independeti a Portugaliei.

Noapted, statuia este

iluminatd, pentru a fi
vizibila din intreg ora5ul
Rio de Janeiro

Sculpturi gigantici de Claes Oldenburg in Grddina

Sculpturilor din Minneapolis (suA) , 1995-1988

=-+
 ScuLPTunt G

Chipul ;i mAinile au fost

sculptate de Lt ,^, : ': i:
francez, Paul La^ : :,', -(r i.
cu ajutorul ingi,^,a'' :'
brazilien i

Statuia cAntdreSte peste

1.000 tone, Ce ci,nci cri
mai mult decat cea nai
grea balena care a fost lncizie informi de cactus pe o colini
descoperita vreoC ata nisipoasi, Peru, 800 i.Hr.- 600 d.Hr.

* 'CAcrusuL
MrsrERros
Este un mister nerezolvat,
\
o imagine aseminitoare unui
=l cactus urias (sau candelabru)
taiata acum mai bine de 1000
de ani pe un deal in Peru. Ca si
alte scu lptu ri u ria;e d in America
de Sud, este vizibil numai
Patria mamd te chiamd! de Evgheni de la distanta.
V. Vucetici 1967

f
7
UnrASuL Rus
Patria Mamd te chiamd!, statuia
in ciment realizata de Evgheni V. Vucetic '/
(1 908- 197 4) la Volgograd, in Rusia, //''/
este cea mai inalta sculptura din
lume ce reprezinta o persoana in
intregime. lnalti de 82 metri, a fost
ridicati pentru a omagia batalia
de la Stalingrad, in care ru5ii s-au
luptat cu mult curaj, in cursul celui
de-al Doilea Rlzboi Mondial.

Mullimi de turigti
viziteazd anual
statu ia

cAurA $r DEScoPERA
LOCURI CELEBRE: pp. 28-29
I
I
L--rrrr-r-r----r---r
-r

Hristos MAntuitorul,
Rio de Janeiro (Brazilia), 1 93 1
 flcruRl gt ScuLPJU-ff$

Artn prmf, f 'DESENE

Scu
cu FnuNzE
lptoru I american Andy

&Nu toti arti;tii moderni doresc Goldsworthy cAlatoreste in

intreaga Iume creind sculpturi
ca operele lor si dureze. Unii preferi si desene cu frunze, crengi,
raddcini, nimol, flori si oase de
si creeze ?n aer liber; folosind materiale animale. A fost chiar si Ia Polul
naturale, precum plantele, care se vor Nord, unde a realizat sculpturi
incredibile folosind blocuri
ofili, ;i zipada, care se va topi, ori oase de gheatd si zapada.
gi rimurele, ce pot fi deplasate.
Odati terminati opera de arti, artistul
o fotografiazl,, pentru ca 9i alfii
si o poati vedea dupa ce aceasta
va disparea.

6S
aa
6 e*re Se pot crea compozifii interesante
G6 Qo
folosind frunze de diferite forme.

"ir

I
Frunzele provin de
la un a\ar japonez

* 'UN
CArrl DIN FI-onl Frunzele nu au fost lipite
in 1gg2, americanul Jeff Koons pe sol in n iciu n fel
a construit statuia unui catel,
inalta cat o casi cu trei etaje,
in apropierea castelului Arolsen,
in Cermania, folosind flori
proaspete, otel, lemn si pimant.
Construcfia statuii lui
Jeff Koons , 1992

%
 (AnrA Tervr

f
'
Urrr Zto DrN TrxrrLE
Unele opere de arta temporara
Frunze de toamnd rOSI
aa

I acoperi sLtprafete mari de teren.

;i galbene .c:pun Artistul bulgar Christo a construit
figura circ:',ari un zid lung de material textil alb
intr-o zona din America de Nord
(California) . Astfel punea in
evidenta colinele ond urlate; acu m
opera sa se poate vedea numai
in fotografie. Zidul continuu (Running Fence),
Javacheff Christo, lungime 39 km, 1976

fF 4cruRr cu lnnBA 5r RouA

Artistul engl ez Chris Parsons nu
foloseste pensule sau pinzi, ci
o ma-tura cu ajutorul careia traseaza
desene urria5e pe iarba acoperita
de roui. incepe sa lucreze in zori,
dar la prAnz roua s-a evaporat
si desenele au disparut.

Cercuriin Vale Park de Chris Parsons,

Marea Britanie, 1997

DATT ULUIT()ARE
* in I 969, artistut Christo
afolosit 93.000 m'de lesituri
pentru a infSgura Little Bay, o
coasti pietroasi la sud de Sidney,
in Austratia.

O creafie a lui Andy Goldsworthy, purtAnd frunzele uscate

realizati in J apo n ia in 1987

?*
 PrcruRr gr ScU

Artafln mt PAlnia unui gramofon vechi

reprezinta o mAna

Cf Arta din zilete noastre a adus noi idei

;i tehnologii. Artigtii recurg la o gami largi
de materiale care nu erau disponibile in
trecut, precum video, laser, plastic gi culori
moderne. Materialele tradifionale folosite
pentru a picta 9i sculpta se folosesc adesea
impreuni, diferenfa dintre picturi
;i sculpturi fiind tot mai mici.

Firele electrice care

atArna dau impresia ca
organele robotului sunt
pe cale sa iasa

Iluminate de neon, bobinele

peliculei (picioarele) fac ca
robotul sa pard in functiune si
gata de actiune

f
'ARTA VrDEo
in anii 1 980, coreeanul Nam June
DATE ULUITOARE Paik a inceput si construiasci
o familie de sculpturi simpatice de
* in 1 971, Nam June Paik a roboti, folosind o serie de televizoare
construit un violoncel fotosind
care transmit imagini video diferite
trei televizoare, unut peste
pentru fiecare membru al familiei.
attul, gi corzi adevirate de
Pentru cei mai in vArsti, a folosit
viotonceh aFoi un violoncelist
televizoare vechi, iar pentru copii,
a c6ntat la instrumentul
televizoare moderne.
obtin ut.
 Anrn iru PnezENT

AnrA ForocRAFrEr
Ca qi pictura, gi fotografia are nevoie de
o compozi[ie atentd, pe care artigtii
fotografi o obtrin gra[ie luminilor qi
diferitelor incadrdri. in prezent, mulli 6.$
artiqti transformd fotografiile pe calculator.
in anii 1980, artistul engl ezDavid Hockney s
a real izat colaje fotografice fragmentdnd
o fotografie Ei schimbdnd scenariul.

George, Blanche, Celia, Albert gi

Percy de David Hockney, 1983

Ferestrele de Ia etajul
Imaginile video ale artistului se
deruleaza pe un ecran modern
introdus intr-un vechi televizor
f'O CnsA
de sus sunt incd vizibile

in prezent, unele opere de

artd dau o idee despre directia
in care se indreaptd activitatea
artistici. Un exemplu este
House 93 a artistei engleze
Rachel Whiteread, care a
umplut cu ciment o veche casi
cu trei etaje. Cand peretii care
reprezentau matrita au fost
indepirtati, a rdmas o
nelinistitoare forma de ciment.

House 93 de Rachel Whiteread,

Londra, 1993
C
'AntR STRADALA
Picturile realizate in anii l9B0 de

0 A,'\]-I
americanul Keith Haring se inspirau
:t din graffiurile de pe strizile
din New York. Contururile hotarate
creeaza figuri care danseazi fericite
pe fundal alb. Desenele sale, foarte
faimoase, apar pe tricouri.

Keith Haring picteazi pe un

perete figurile sale dansihd,
aproximativ 1980.

Sculptura robot a lui Nam June

cAUTA 9r DESCOPERA
MARILE INVENTII: pp , 24-25
Paik prezentati la expozifia
Tech Allergy 1995-1996 L----r---
-- - ---r------

t------

Glos&r de euvintereheie
Abstracti: se spune despre
arta care n u Tnfitite azd lucru ri
definite ce se pot recunoa;te
in lumea reald, ci prezinta
forme, linii ;i culori sugestive,
pline de simboluri.
Altar: un loc sau o structuri
dedicati unui sfint sau unui
zeu.
Arheolog: istoric care studiaza
cum traiau popoarele antice
cu ajutorul obiectelor care s-au
pistrat de Ia ele.
ArtA: crearea de opere
precum picturi, desene
scu lptu ri.
Autoportret: reprezentare
propriei persoane in arti.
Broderie: lucrare speciala
realizata prin coasere, care
infru m useteazi an um
lesatu ri.
Bronz: metal care se obtine
topind cupru si staniu; se
folosette adesea pentru
scu lptu ri.
€rcruRr
Bust: scu Iptu ra ce include
capu l, u merii ;i torsu I u nei
persoan e.
Clasic: care se referi la vechea
civilizatie greaci sau romani si
la arta cu forme armonioase.
Cubismul: migcare artistica ce
descom pu nea figu rile si
obiectele in forme simple 5i Ie
aranja astfel incit subiectele
originale si poati fi
rec u n osc ute .
Decorare: addugare de culori,
forme sau motive pentru a
infru m useta ceva.
si
Epoca Somnului: epoci
antica in care, conform
a cred intelor aborigen ilor
australieni, Iumea a fost creata
de citre sp irite.
Figuri: termen care intr-o
ite operd de arti desemneazi o
persoani sau u n an imal .
Frizi: ornament in formd
de banda orizontali cu picturi
sau reliefuri in jurul unui vas,
al unei sili, al unei clidiri
al unui obiect de mobilier.
Graffiti: inscrisuri sau desene
trasate pe pereti sau pe
trotu are .
lmagine: reprezentare a unei
persoane, a unui animal,
a
unui obiect in picturi,
fotografi i sau scu lptu ri
.
lmpresionism: curent in
picturd, care da impresia sau
ideea unui subiect, in special
prin folosirea efectelor
schimbitoare de lumini.
Material: substanla din care
sunt ficute operele de arta, de
exemplu lut sau marmurd.
MatriF: recipient folosit
pentru a da formi
materialelor precu m bronzu I
topit si ipsosul.
Medieval: care se referd la
perioada istorica cuprinsi intre
anii 500 5i I 400, cunoscuta ca
, Evu I Med iu.
Motiv: schei,i decorativa
fic uta d in lin ii si forme.
Ofrandi: dar oferit unei
d ivin itati , ad esea in cu rsu
unei cerernoni i rel igioase.
Peisaj: gen al picturii care
redi u n cad ru natu ral.
Pinzi: lesituri deasa, in
general d in bu m bac, in sau
cinepa, folosita ca bazi
pe ntru p ictu ri .
Perspectivi: arta de a desena
astfel ca unele obiecte sd
apari mai indepdrtate decit
altele, practic de a reda
im presia de spatiu.
Portret: picturi ce infaliSeazi
chipul unei persoane.
Preistoric: apa(inAnd unei
epoci anterioare mirtu riilor
istorice scrise.
Realist: aseminitor vieti i
reale. O pictu ri realisti
figureazd obiectele ata cum
su nt in real itate.
Renagtere: perioada a istoriei imaginea completi a unor
Europei Occidentale cuprinsi fi inte,expusi de obicei irrtr-un
intre 1 400 5i 1 500, in care spatiu deschis.
artigtii celebrau corpul uman
I
cu pictu ri 5i scu Iptu ri realiste Strimot: n'lembru al familiei
inspirate de arta Creciei care a triit cu multe generatii
Antice. inainte.
Reprezentare: figurare sau Subiect: orice lucru figurat sau
simbolizare a ceva. exprimat intr-o pictur5.,
fotografie sau scu lptu ri.
Sacru: cu caracter religios, in
sensul ci inspira sentimente Topire: tehnica de realizare a
de veneralie su perioarS,. unei sculpturi virsind metal
topit intr-o matrita, apoi
Sanctuar: Ioc sau structurd
lisindu-l si se riceasci pentru
a se intiri.
dedicati unui sfAnt sau unui
zeu.
Tradifional: transmis de la o
generatie la alta.
Sculpturi: figura sau obiect
cioplit sau modelat in diverse
Tridimensional: care are
materiale, precum piatra,
latime, inallime 5i adincime.
lemnul 5i lutul.
Vopsea: substanta care poate
Simbol: imagine de obiect
schimba culoarea lucruri lor,
extrasi din realitate, care se
de exemplu a hartiei,
referi la altceva. De exemplu,
textilelor, pielii ;i pirului.
un tron gol este unul din
simboluri le lui Buddha.
Statuie: ra care
scu Iptu
rep rezinta, in 3 d imensiu n i,
 Cuprins
lntroducere in ,,Picturi gi sculpturi" 9
3:

Arta din Epoca de Piatri l0

Arta tradi{ionali aborigeni din Oceania l2
Arta in vechea Americi Centrali 14
Arta indigeni din America de Nord l6
Arta Egiptului Antic t 8
f'' Arta caligrafiei 20
Arta chinezi antici 22
Arta japonezd, antici 24
( Arta clasici greaci gi romani 26
.!t Cum se face o scutpturi 28
Arta tradi{ionali africani 30
Arta budisti 32
Arta hindusi 34
Arta medievali europeani 36
Renagterea 38
T
3:i Tehnici de picturi 40
japoneze 42
Stampe
\rigi;rile artei moderne occidentale 44
Arta moderni 46
Arta abstracte 48
*, Sculpturi gigantice 50
l;i{-
tJ+

Arta temporari 52
Arta in prezent 54
I
Glosar de cuvinte-cheie 56
lndex 58