LUCRARE SCRISĂ PE SEMESTRUL AL II-LEA

CLASA a IX-a-uman

Citește cu atenție următorul text și răspunde la cerințe:

“Iubite amice,
Azi te pui în tren la 9 seara, după ce ai prânzit bine la „Hugues” sau la”Brofft”, arăţi tichetul conductorului care
vine şi ţi-l timbrează cu cleştele, fumezi o ţigară, două până la Ploieşti; acolo îţi bei ceaiul în ticnă, te întorci în
vagon, apoi te înfăşuri bine în tartan, îţi pui paltonul căpătâi, te lungeşti pe canapeaua de catifea roşie sau în
vagonul-pat, dormi ca acasă vreo nouă ceasuri şi, la opt dimineaţa, te deştepţi la Roman. Aici cafea cu lapte, cu
un kipfel, două, şi 17 ceasuri, minut cu minut, după ce ai plecat din Bucureşti, te găseşti transportat pe malul
îmbalsamat al Bahluiului, în fosta capitală a fostului principat al Moldovei, unde ajungi dormit, mâncat şi
odihnit. Călătoria, mâncare cu bacşiş cu tot, te-a costat 80 de franci. Ei, vezi, acum 40 de ani nu era aşa.

Îmi aduc aminte că odată plecam din Bucureşti spre Moldova:

După mai multe vizite pe la vornicie, la postelnicie, la agie, la casa poştei, alergături cari au dăinuit vreo zece
zile, într-o vineri, în sfârşit, pe la orele 3 d.a., trosc, pleosc, intră în curte opt cai cu doi surugii, precedaţi de un
ceauş călare. Cât te ştergi la ochi înşirase caii, câte doi-doi la trăsură, un fel de brişcă uşoară, s-o duci cu un cal;
într-o clipă eram la capul Podului Târgului de Afară, Bariera Moşilor de astăzi; chiuiau şi plesneau surugii pe
uliţele Bucureştiului de ridicau lumea în picioare, bărbaţi şi femei alergau la uşi şi la ferestre ca să vadă cine
trece.

La streajă, un fel de logofăt în scurteică lungă de pambriu verde se arată înaintea cailor.

- Ho, ho! şi opreşte trenul; cine sunteţi dumneavoastră? mă întreabă, apropiindu-se cu şapca în mână de uşă
trăsurei.

- Sunt cutare, îi răspund eu declinându-mi numele şi prenumele.

Căpitanul de barieră scosese un petic de hârtie din buzunar şi însemna cu creionul zisele mele, muind vârful
creionului de plumb pe limbă la fiecare literă.

- Şi unde mergeţi dumneavoastră?

- La Iaşi.

- Să nu fie peste graniţă?

- În Moldova.

- Dar pasaport aveţi?

Scot pasaportul şi i-l arăt; căpitanul mi-l ia din mână, se uită la dânsul, îl mai întoarce, şopteşte ceva cu secretarul
său, apoi intră amândoi în cancelarie, de unde ies după o jumătate de ceas cu pana după ureche şi îndoind
pasaportul pe cute mi-l înapoiază cu cuvintele:

- Să umbli sănătos, coconaşule!”

( Ion Ghica,O călătorie de la București la Iași înainte de 1848)

A.

1.Explică sensul expresiei declinându-m numele și prenumele.(6p)

2.Precizează două activități ale călătorului în tren, așa cum se precizează în text.(6 p)
3.Identifică, în textul dat, componentele comunicării.(5 p)

4.Indică două funcții ale comunicării utilizate în textul dat.(5p)

5.Numește o trăsătură a personajului-narator, desprinsă din fragmentul dat.(6p)

6.Construiește un dialog de 5-7 replici între autor și amicul său , în care să valorifici fragmentul dat.(6p)
7..Prezintă, în 30-50 de cuvinte, atitudinea autorului față de călătoria cu trenul, valorificând textul dat.(6 p)

B.Redactează , în minimum 150 de cuvinte, un text argumentativ în care să-ți exprimi opinia despre rolul
călătoriilor în viața cotidiană, folosind informații din fragmentul dat și experiența ta de viață și de lectură.(30p)

C.Imaginează-ți că trăiești în epoca evocată în textul dat și ești obligat să călătorești. Redactează o pagină de
jurnal, în minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți, valorificând fragmentul dat și textele studiate, o zi din
această călătorie.(20p)

OFICIU:10 puncte