Sunteți pe pagina 1din 10

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ CHRISTIANA PITEŞTI
Str.Nicolae Dobrin, nr.3, tel./fax 0248/251790,
www.postlicealachristiana.ro
mail: christianapitesti@yahoo.com

EXAMEN DE ABSOLVIRE ŞCOALA POSTLICEALĂ

SESIUNEA AUGUST 2022


PROBA SCRISĂ – Varianta 1

Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică


Calificarea profesională: „Asistent medical generalist”
• Se punctează orice altă formulare corectă a cerințelor.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a
punctajului total acordat pentru lucrare.
• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I de tip grilă (cu răspuns unic): 40 x 1p = 40 p

Încercuiţi răspunsul corect:


1. Diagnosticele actuale de nursing se formulează ca enunţuri cu:
a) un singur element;
b) trei elemente;
c) cinci elemente.
2. Frecvenţa respiraţiei la persoana adultă este:
a) 60-80 respiraţii/min;
b) 16-18 respiraţii/ min;
c) 18-22 respiraţii/min.
3. Factorii biologici care influenţează TA sunt următorii, cu excepţia:
a) vârsta;
b) activitatea;
c) debitul cardiac.
4. Prima etapă a procesului de îngrijire este:
a) analiza datelor;
b) culegerea de date;
c) evaluarea.
5. Manifestările de dependenţă ale imobilităţii sunt:
a) anchiloza, crampa, atrofia musculară;
b) mişcări necoordonate;
c) tremurături.
6. Nevoia de somn la persoana adultă sănătoasă este de:
a) 7-9 h/24 h;
b) 12-14 h/24 h;
c) 6-8 h/24 h.
7. Prin măsurarea temperaturii în rect valorile ei pot creşte cu:
a) 0,8-1° C;
b) 0,5-0,8° C;
c) 0,3-0,5° C.
8. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca sunt:
a) clima, emoţiile, cultura, credinţa;
b) vârsta, activitatea, cultura, emoții;
c) vârsta, activitatea, talia, statura.
9. Alterarea integrităţii pielii şi mucoaselor se manifestă prin:
a) escoriaţii, fisuri, vezicule, ulceraţii, escare;
b) alopecie, vitiligo;
c) ambele.
10. Pacientul care-şi satisface autonom nevoia de recreere prezintă următoarele manifestări
de independenţă:
a) tristeţe, plictiseală;
b) destindere, amuzament;
c) ambele.
11. Incontinenţa urinară reprezintă:
a) incapacitatea vezicii urinare de a-şi goli conţinutul;
b) eliminarea inconştientă, involuntară a urinei;
c) micţiuni involuntare nocturne.
12. Hemoragiile menstruale prelungite se numesc:
a) menoragii;
b) oligomenoree;
c) hipermenoree.
13. Pacientul cu hipertermie prezintă:
a) tegumente palide;
b) frisoane, piele caldă, roșie;
c) crampe abdominale.
14. Amnezia reprezintă:
a) tulburarea memoriei;
b) tulburarea de gândire;
c) tulburare de percepţie.
15. Problemele de dependenţă care apar prin nesatisfacerea nevoii de realizare a individului
pot fi:
a) devalorizare, neputinţa, dificultatea de a se realiza;
b) insomnie, hipersomnie, oboseală;
c) anxietate, durere, frică.
16. Deformările coloanei vertebrale pot fi:
a) cifoză, lordoză, scolioză;
b) genu varum;
c) genu valgum.
17. Subfebrilitatea reprezintă:
a) scăderea temperaturii corporale sub 36°C;
b) menţinerea temperaturii între 37 şi 38°C;
c) menţinerea temperaturii între 38 şi 39°C.
18. Simptomatologia caracteristică pentru un pacient cu boala Parkinson sunt următoarele cu
excepția:
a) tremurătură de repaus;
b) mers cu pași mici, târșiți;
c) durere precordială.
19 Eliminarea sângelui provenind din arborele bronşic se defineşte ca:
a) hematemeză;
b) hemoptizie;
c) hematurie.
20. Hemiplegia se defineşte ca pierderea totală a funcţiei motorii a:
a) membrelor inferioare;
b) unei jumătăţi laterale a corpului;
c) unui membru.
21. Administrarea oxigenului prin sonda nazală se face cu o concentraţie de:
a) 60-80%;
b) 45-65%;
c) 25-45%.
22. Vărsăturile alimentare cu conţinut vechi sunt manifestări de dependenţă întâlnite în:
a) stenoza pilorică;
b) la gravide;
c) în colecistite.
23. Intervenţiile autonome de îngrijire reprezintă:
a) intervenţii prescrise de medic şi realizate autonom de asistentă;
b) intervenţii prescrise de asistentă şi realizate de medic;
c) intervenţii prescrise şi realizate de asistentă.
24. Scopul toaletei generale a pacientului imobilizat la pat este:
a) înviorarea circulaţiei cutanate, îndepărtarea secreţiilor de pe piele;
b) crearea stării de confort;
c) ambele.
25. Semnele obiective ale durerii includ următoarele manifestări, cu excepţia:
a) pulsul, TA, respiraţia - crescute;
b) expresia feţei, poziţia corpului - modificate;
c) creşterea cantităţii de urină/24 h.
26. Afazia este manifestarea comunicării ineficiente care priveşte:
a) scăderea masei musculare;
b) tulburarea sensibilităţii pielii;
c) incapacitatea de a pronunţa cuvintele.
27. Următoarele manifestări de dependenţă sunt la nivel senzorial, în afară de:
a) hipoacuzie, anosmie;
b) pareza, paralizie;
c) cecitate, hipoestezie.
28. Recoltarea urinei pentru urocultură se face:
a) înainte de administrarea antibioticelor;
b)concomitent cu administrarea antibioticelor;
c) ambele.
29. În obstrucţia căilor respiratorii pacientul prezintă următoarele manifestări de dependenţă,
cu excepţia:
a) respiraţie dificilă pe nas;
b) secreţii nazale abundente;
c) respiraţie ritmică.
30. Alegeți afirmația adevărată referitoare la Hipertensiunea arterială:
a) se caracterizează prin creșterea presiunii arteriale peste valori normale;
b) regimul alimentar indicat este hiperlipidic;
c) monitorizarea temperaturii.
31. La femei întâlnim următorul tip de resp :
a) costal inferior
b) costal superior
c) abdominal
32. Un bolnav în repaus absolut la pat necesită:
a) 25 cal./kg corp/24 h;
b) 30 cal./kg corp/24 h;
c) 35 cal./kg corp/24 h.
33. Semnele de recunoaştere a unei luxaţii sunt următoarele:
a) mobilitatea anormală și crepitații osoase;
b) tumefacţiei locale şi deformarea regiunii;
c) întreruperea traiectului osului.
34. Manifestările de dependență în perioada de debut a cirozei hepatice sunt următoarele cu
excepția:
a) fatigabilitate;
b) steluțe vasculare;
c) inapetență.
35. Pacientul cu pielonefrită prezintă:
a) durere suprapubiană;
b) disurie, polakiurie, nicturie;
c) anurie, enurezis.
36. Medicamentul de elecție în șocul anafilactic este:
a) adrenalina;
b) aspirina;
c) algocalminul.
37. Arsura electrică prezintă următoarele caracteristici:
a) este rotundă sau ovalară, puţin dureroasă;
b) apare la locul de intrare a curentului electric;
c) ambele.
38. Melena reprezintă hemoragia internă exteriorizată prin:
a) scaun acoperit cu sânge roşu;
b) scaun negru lucios ca păcura;
c) prin vărsătură.
39. Analizele de sânge obligatorii necesare pentru efectuarea tomografiei computerizate cu
substanță de contrast sunt:
a) ureea și creatinina;
b) VSH –ul și hemoleucograma;
c) acidul uric și colesterolul.
40. Dispneea Cheyne - Stockes este:
a) o respiraţie normală;
b) o perturbare ritmică şi periodică a respiraţiei;
c) o respiraţie cu amplitudini crescânde până la maximum şi apoi scăzând până la apnee,
ce durează 10-20 secunde.

SUBIECTUL II: = 50 p
Realizaţi un eseu despre îngrijirea pacientului cu Infarct Miocardic Acut. Ȋn
elaborarea eseului , acesta trebuie să aibă un minim de 150 de cuvinte și se va ține cont
de următoarele repere:

- definiţie – 5 p
- enumerați manifestările de dependență sau semnele şi simptomele – 10 p
- intervenţii autonome și delegate – 35 p

NOTĂ: Se punctează oricare alte exemple/enunţuri corecte!


Se acordă din oficiu 10 p.
Total 100p
BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică

Calificarea profesională: Asistent medical generalist

• Se punctează orice altă formulare corectă a cerințelor.


• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a
punctajului total acordat pentru lucrare.
• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
SUBIECTUL I: 40 x 1p = 40 p

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1p. Pentru fiecare răspuns incorect sau
lipsa acestuia se acordă 0 p.
1. b 11. b 21. c 31. b
2. b 12. a 22. a 32. a
3. c 13. b 23. c 33. b
4. b 14. a 24. c 34. b
5. a 15. a 25. c 35. b
6. a 16. a 26. c 36. a
7. c 17. b 27. b 37. c
8. c 18. c 28. a 38. b
9. c 19. b 29. c 39. a
10. b 20. b 30. a 40. c

SUBIECTUL II________________________________________________ TOTAL: 50 p

Eseu: Nursingul pacientului cu Infarct Miocardic Acut

1. Definiţie - Infarctul miocardic acut (I.M.A.) se caracterizează prin necroză miocardică (pe
o suprafaţă mai mult sau mai puţin extinsă) determinată de o obstrucţie coronariană prin
tromboză.

Pentru o definiție corect enunțată, se acordă 5 p. Pentru o definiție incompletă dar


corect enunțată se acordă 2,5 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0
p.
2) Semne și simptome - 10 x 1p = 10 p
- durere anginoasă, intensă (atroce, violentă, insuportabilă şi ocogenă); nu cedează la
nitroglicerină sau repaus; durează peste 30 de minute.
 poate fi tipică (localizată retrosternal, cu sau fără iradieri, instalată brusc şi de intensitate
mare) sau atipică (regiunea epigastrică).
- Semne care însoţesc durerea:
 senzaţie de moarte iminentă
 dispnee
 anxietate marcată
 transpiraţii reci, adinamie, astenie
 ameţeli
 sughiţ
 greţuri și vărsături, mai rar diaree
 distensie abdominală, senzaţie de plenitudine epigastrică
 stare de slăbiciune
- hipotensiune arterială poate să apară imediat sau la câteva ore , precedată de o uşoară creştere a
TA din cauza durerii, când TA scade brusc, pericolul șocului cardiogen este iminent. T.A.
trebuie supravegheată tot timpul, fiind un element capital nu numai pentru diagnostic, dar și
pentru pronostic și tratament. Hipotensiunea arterială este însoțită de regulă tahicardie.
- hipertermie (după 12-48 ore) în jur de 38ºC
- alte semne: stare de șoc-paloare, tegumente reci şi umede, puls rapid filiform, alterarea stării
generale, oligurie gravă

Pentru 10 manifestări de dependență sau semne și simptome corect enunțate, se acordă


10 p. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 p. Se punctează oricare alte
exemple corecte!
3) Intervenții autonome și delegate 35 p
Îngrijirea în etapa prespitalicească:
- prevenirea morții subite prin aşezarea în decubit dorsal şi interzicerea efectuării oricărei mişcări
- psihoterapie
- combaterea durerii
 sedarea durerii la indicația medicului cu
 morfină 0,01 g – 0,02 g (1f = 0,02g) subcutanat sau intramuscular , eventual intravenos,
încet diluat în ser fiziologic sub controlul respirației
 mialgin 0,10 gsubcutanat sau intramuscular, eventual intravenos diluat în 10 ml ser
fiziologic sau glucoză 10%,
 fortral 30 mg intravenos sau intramuscular
 urmărirea TA și puls. Menținerea TA cu perfuzii de glucoză 5%, dextran, marisang și
HHC. Urmărirea pulsului și corectarea extrasistolelor cu xilină de uz cardiologic.
Menținerea permeabilității căilor aeriene prin aspirație. Oxigenoterapie.
- prevenirea aritmiilor ventriculare
- tratamentul complicaţiilor
- transport la spital de urgență cu ambulanțe dotate cu aparatură de monitorizare, defibrilare și
reanimare și obligatoriu cu targa
Îngrijirea în unitățile spitalicești:
 Instalarea bolnavului în pat
- Transportul bolnavului de la salvare se face direct în secţie (cardiologie, terapie intensivă
sau interne), cu targa, într-un timp cât mai scurt.
- Mutarea bolnavului de pe targa în pat se face de către personalul sanitar fără a permite
bolnavului nici o mişcare, pentru ca să nu i se agraveze situaţia.
- Asistenta va avea grijă să-i fie asigurat un climat de linişte, salon bine încălzit, aerisit.
- Poziţie cât mai comodă în pat (este bine ca paturile să fie cu somiere reglabile, pentru a se
evita poziţiile forţate).
 .Aplicarea în continuare a măsurilor de prim ajutor
La indicaţia medicului:
- sedarea durerii: derivaţii de opiacee (morfină, mialgin), fortral sau amestecuri litice
(romergan+largactil+mialgin);
- combaterea anxietăţii: sedative (fenobarbital, diazepam); pe cât posibil se evită
administrarea sedativelor concomitent cu a opiaceelor;
- oxigenoterapie.
 Supravegherea funcţiilor vitale
- Urmărirea ideală a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea permanentă în primele
zile a E.C.G., T.A. şi a ritmului cardiac în secţiile obişnuite de boli interne, în lipsă de aparatură
de monitorizare, supravegherea constă în măsurarea T.A., frecvenţei pulsului şi a respiraţiei la o
oră, la nevoie mai des, în funcţie de starea bolnavului. Înregistrarea zilnică a E.C.G. ca şi a
temperaturii, de câte ori este indicat de medic.
 Recoltarea probelor de laborator
- Asistenta va recolta sânge pentru probele de laborator indicate de medic (pentru dozările
enzimatice, a fibrinogenului, glicemiei, determinarea leucocitozei, a V.S.H.-ului, colesterolului,
acidului uric).
 Prevenirea complicaţiilor tromboembolice
- Anticoagulante (heparină 300-400 mg/24 ore; 1 fiolă =50 mg), câte 2 fiole la 4-6 ore;
- Concomitent - trombostop (4-6 tablete pe zi,apoi în funcție de timpul Quick).
 Preîntâmpinarea hiperexcitabilităţii miocardului
- Xilină - 200 mg intramuscular (20 ml 1%) sau intravenos ori în perfuzie
 Administrarea medicaţiei
- Se va face cu mare punctualitate deoarece întârzierile pot provoca bolnavului emoţii
inutile.
- Tratamentul medicamentos se face la pat, în poziţie orizontală.
- Asistenta va avea pregătite medicamente pentru eventuale complicaţii.
- Deşi medicamentele se dau strict la indicaţia medicului, la bolnavii cardiaci, în unele cazuri
de urgenţă, asistenta va trebui să intervină cu unele medicamente (nitroglicerină) şi oxigen.
 Alimentaţia bolnavilor
- Se va evita consumul de cantităţi mari la o masă, prin servirea meselor fracţionate.
- Se va face alimentaţia pasivă la pat, în primele zile în decubit dorsal. Treptat se va trece la
alimentaţie activă la pat (numai la recomandarea medicului în poziţie şezând). După mobilizarea
bolnavului, i se poate servi masa în sala de mese.
- Regimul alimentar va fi hiposodat şi hipocaloric. în primele zile va fi alcătuit din lichide şi
piureuri date cu lingura lent, ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, ouă moi, dar şi mai
târziu se vor evita alimentele care produc gaze sau întârzierea tranzitului intestinal.
- Se interzice total fumatul.
 Urmărirea evacuărilor de urină şi fecale uşoare.
- Se va ajuta bolnavul să folosească urinarul şi bazinetul, fără a fi ridicat în poziţie şezând.
- Constipaţia trebuie combătută cu clisme uleioase sau laxative
- Diureza şi scaunul se notează pe foaia de observaţie.
 Igiena bolnavului
- Baia generală sau parţială se face la pat fără a obosi bolnavul (în primele zile fără a fi
ridicat).
 Mobilizare a bolnavului
- Repaus absolut la pat în prima săptămână
- Durata imobilizării va fi adaptată în funcţie de evoluţia simptomelor şi de prezenţa
complicaţiilor.
- Dacă bolnavul nu are dureri, febră sau alte complicaţii, începând chiar din prima
săptămână, se pot face mişcări pasive ale degetelor de la mâini şi picioare.
- Treptat se permit mişcarea poziţiei la pat, mişcări active ale membrelor.
- Mobilizarea se face progresiv (şederea pe marginea patului, şederea în fotoliu,
ridicarea din pat), sub controlul pulsului şi tensiunii arteriale
 Crearea mediului psihologic favorabil
- Se vor evita discuţiile cu voce tare, chemările la telefon,
- Nu se permite vizitarea in grup.
- Se evită vizitele lungi,
- Nu se comunică veşti neplăcute.
- Se va facilita contactul cu bolnavii restabiliţi, cu efect psihic bun.
 Educaţia sanitară
- Se instruieşte bolnavul asupra modului de viaţă la externare: modul cum se iau
medicamentele; semnele supradozării digitale; prezentarea la control periodic.
- Se va încerca să se restabilească la aceşti bolnavi încrederea în sine, readucerea la
capacitatea lor de muncă anterioară îmbolnăvirii şi dezvoltarea funcţiilor lor fizice şi psihice.
- Se va insista asupra respectării regimului alimentar, nocivității fumatului, programului
rațional de muncă și viață
- reluarea treptată şi progresivă a efortului fizic
- alimentaţie echilibrată, adecvată factorilor de risc aterogeni prezenţi
- kinetoterapie în servicii specializate
- tratament balnear
- control medical periodic
În îngrijirea pacientului cu I.M.A. este foarte important ca asistenta:
- să asigure pacientului un maxim de confort fizic şi psihic
- să grupeze la maximum intervenţiile
- să mobilizeze la minim pacientul
- să explice necesitatea repausului la pat
- să depisteze la timp o complicaţie
- să prevină efectele imobilizării
- să respecte cu stricteţe regulile de administrare a medicamentelor.

NOTĂ: Se punctează oricare alte exemple/enunţuri corecte! În vederea acordării


punctajului maxim pentru eseu, acesta trebuie să aibă un minim de 150 de cuvinte și să
dezvolte subiectul propus.
Se acordă din oficiu 10 p.
Total 100 p

S-ar putea să vă placă și