FRIEDRICH NIETZSCHE (n. 15 oct. 1844, Röcken – d. 25 aug.

1900, Weimar), filozof

german, una dintre figurile ilustre ale gândirii moderne din secolul al XIX-lea. După studii
liceale la colegiul din Pforta, urmează cursurile universităților din Bonn și Leipzig, mai întâi la
Facultatea de Teologie, apoi la cea de Filologie Clasică, avându-l ca profesor pe cunoscutul
Friedrich Wilhelm Ritschl. Distingându-se, încă din timpul studiilor, ca un strălucit cercetător,
Nietzsche este propus de Ritschl pentru catedra de filologie clasică la Universitatea din Basel,
unde ocupă, în 1869, un post de profesor. Din acea perioadă datează prietenia lui Nietzsche – el
însuși muzician și compozitor – cu Richard Wagner, a cărui personalitate a avut asupra gândirii
nietzscheene o influență substanțială. Decisivă a fost însă, pentru Nietzsche, întâlnirea cu
filozofia lui Schopenhauer. În 1872 apare „Nașterea tragediei din spiritul muzicii”, studiu ce s-a
bucurat de un deosebit ecou; între 1873 şi 1876 apar „Considerații inactuale” – o culegere de
studii și reflecții filozofice. Începând cu 1876, starea sănătății sale se înrăutățește treptat, astfel
încât, în 1879, renunță la postul de profesor, stabilindu-se mai întâi în Elveția, la Sils-Maria pe
valea Innului, apoi în Italia și în sudul Franței, consacrându-se doar scrisului. Din 1878 datează
„Omenesc, prea omenesc”, iar în 1881 apare „Aurora. Gânduri asupra prejudecăților morale”.
În 1882 publică „Ştiința voioasă”, urmată de „Așa grăit-a Zarathustra” (1883–1884), „Dincolo
de bine și de rău” (1886), „Despre genealogia moralei” (1887), precum și de noi ediții ale
lucrărilor anterioare. În 1889 apar „Ecce Hommo” și „Amurgul idolilor”. În același an,
Nietzsche, grav bolnav psihic, este internat în diferite clinici. După câteva intervale de remisiune,
în care se ocupă de reeditări, de traduceri din operele sale și de corespondență, se stinge din viață
în 1900, la Weimar.

Redam mai jos unele dintre cele mai cunoscute citate din scrierile filosofului german:

„ Ceea ce nu mă ucide, mă face mai puternic.”

„ Fericit sau nefericit îl fac pe om doar gândurile sale, și nu circumstanțele înconjurătoare.

Controlându-și gândurile, el își controlează fericirea.”

„Deseori, oamenii invidioși critică ceea ce ei nu pot face și pe cei, la nivelul cărora ei niciodată
nu vor reuși să ajungă.”

„ Nu sunt supărat că m-ai mințit, sunt supărat de faptul că nu mai pot avea încredere în tine.”

„ Prietenia nu se planifică, despre dragoste nu se strigă, adevărul nu se dovedește.”

„Fără muzică viața ar fi o greșală.”

„ Cu omul se întâmplă, ceea ce se întâmplă și cu un copac, cu cât el tinde spre înălțime, spre
lumină, cu atât mai mult se adâncesc rădăcinile lui în pământ, în jos, în întuneric, spre rău.”

„Cine se luptă cu monștrii trebuie să ia seama să nu se transforme la rândul lui într-un monstru.
Iar dacă vei privi multă vreme într-o prăpastie, prăpastia va privi și ea în adâncul tău.”
„E greu să trăieşti printre oameni fiindcă-i greu să taci.”

„Mai bine să nu știm nimic, decât să știm multe lucruri pe jumătate.”

„Nu puterea marilor sentimente face oamenii superiori, ci durata lor.”

„Ajută-te pe tine însuți și toată lumea te va ajuta.”

„Iubirii îi este mai frică de schimbare decât de distrugere.”

„Îmi cunosc limitele. Dar pur şi simplu le ignor.”

„Nu trebuie să-ți faci prieteni decât dintre oamenii care muncesc. Omul leneș este periculos
pentru prietenii săi, căci el neavând ce face vorbește despre ce fac și ce nu fac prietenii săi, se
amestecă în treburile altora și devine inoportun: iată pentru ce trebuie să fim destul de înțelepți ca
să nu ne legăm decât de oamenii care muncesc.”