Dragomir Maria-Alexandra, secția Istorie, anul III

Viitorul Constanței prin ochii unui viitor

istoric
Constanța este orașul meu natal, în care am crescut timp de 18 ani, iar din cauza
pandemiei, sunt nevoită să mă refugiez în el. Este unul dintre orașele etalon ale acestei țări. A
devenit locul preferat al românilor, mai ales în perioada vacanței de vară. Pentru un turist,
Constanța reprezintă o gură de aer proaspăt, unde au șansa să iasă din cotidian și să se bucure de
perla Mării Negre. Dar în contrast cu acest peisaj idilic, un constănțean vede altfel lucrurile.
Orașul a început să scadă din multe puncte de vedere, fiecare primar afișându-și după propriul
plan, ideile, fără a lua în calcul elementele esențiale.

Problemă pe care am observat-o în Constanța, legata de resursele umane, este lipsa de

opțiuni ale job-urilor. Cele mai căutate meserii și considerate ”relevante” in spațiul dobrogean
sunt: navigator, profesor, avocat, medic și proprietar de hoteluri sau restaurante. Din cauza
rating-ului mic pe care l-a primit Universitatea Ovidius din Constanța sau a discuțiile de natură
juridică, ce au apărut în presă, de-a lungul timpului, o mare parte a absolvenților de clasa a XII-
lea din oraș, aleg să studieze în București și nu numai. Această migrare a tinerilor și a
restrângerii opțiunilor, va duce în viitor la o forță de muncă scăzută. Un alt element care sper că
va apărea în Constanța și care va rezolva această problemă este deschiderea unor multinaționale.
Am observat un trend ascendent al viitorilor angajați spre marile companii, unde, în ciuda
programului încărcat, transparența înlocuiește nepotismul.

Tot de natură umană, implicarea cetățenilor începe să dispară. Constat, crearea unei
”elite” politice formată din tineri, care au drept de convocări. Părerea lor este subiectivă,
neîntrebând restul cetățenilor. În 30 ani, ținând cont de competențele generației Z și Alpha,
opinia cetățenilor o să devină violentă. Elementele generației Y (ale părinților noștri), precum:
nepotismul, aderarea oamenilor la partide politice, pentru obținerea unui post sau integrarea într-
o anumită clasă socială, o să dispară. Constat un trend în rândul tinerilor, denumit ”cancel
culture”, unde sunt vizați mai marii societății (influenceri sau persoane publice), care realizează
unele fapte condamnabile (rasism, homofobie). Aceste acțiuni sunt analizate, ducând la alte
elemente cauzatoare, iar tinerii din mediul online expun aceste fapte și începe blamarea lor,
ducând chiar la închiderea carierei. Spiritul civic îl observ în tinerii care dețin posturi de
conducere în asociațiile locale, dar nefiind băgați în seamă.

Cu privire la sectorul muncii, portul Constanța reprezintă edificiul carierei bărbaților

născuți sau ”adoptați” de oraș. Dintotdeauna, marea a oferit locuri de muncă pentru cetățeni, dar
din cauza episoadelor post 1989, a inceput declinul. Multe firme private încep să dispară,
meseriile tehnice, care presupuneau o școală profesională ajung de necăutat, din cauza tinerilor
care se duc la un liceu teoretic sau a sumelor mici de bani oferite. Următorii ani sunt decisivi
pentru cunoscutul port, care a dus la relații economice cu alte părți ale globului. Problema
desființării se va pune în momentul dispariției marilor firme maritime de pe piața românească, nu
a numărului de navigatori. Această meserie începe să devină o actualitate, ducând probabil la o
nevoie de întreținere a familiilor constănțene. Îmi asum riscul, chiar de a asocia această meserie,
în viitor, cu actualul pescuit.

Întorcându-ne pe străzile Constanței, transportul public oferă un cadru pozitiv viitorului.

Accesarea noilor mașini de tip hibrid, benefic mediului înconjurător, a dus la o nouă eră.
Speranța achiziționării unor autovehicule electrice încă reprezintă un fapt. Cursele sezoniere, din
zona stațiunii Mamaia și a portului Constanța, vor deveni o actualitate de facto, peste 30 ani. Din
această cauză, protejarea Mării Negre de poluare este necesară. Interiorul mașinii va fi
responsabil de probleme. Observând tendința cumpărării unei mașini, încă din fragedă
adolescență, transporturile în comun vor ajunge spațiul oamenilor străzii și al bătrânilor. Acest
lucru va duce la conflicte pe parcursul traseelor.

Rețeaua de drumuri a fost dintotdeauna un element folosit în campaniile electorale.

Fiecare edil a încercat să renoveze șoselele, neținând cont de ambuteiajele create, din cauza
proiectelor decalate. Banii investiți în drumuri, care nu aveau nevoie de reparații, vor duce la
lipsa de buget în viitor și la peticirea drumurilor considerate renovate. Proiectul de repararea a
tuturor drumurilor al actualului primar reprezintă unul ambițios, care va aduce multe încurcături.
Banii pentru finanțare s-au acumulat din crearea de spații de parcare (chiar și în zone unde nu
există spațiu). Aceste parcări au aprins discuții atât în spațiul public, cât și în mediul online.
Mecanismul de plată a locului de parcare, în ciuda faptului că este o sumă mare pentru zone
limitrofe, poate fi folosit de oricine între orele 8-17. Acest lucru va duce la certuri pe locuri și
lipsa de empatie pe care o vad și o resimt, pe zi ce trece, în marile instituții publice. Pe de altă
parte, existența unor mașini pe cap de locuitor va conduce la poluare, în situația în care energia
alternativă nu va fi introdusă în oraș.

Parcurile reprezintă o reală problemă. Dacă prezentul întunecă această parte a orașului
prin lipsa de interes a menținerii parcurilor consacrate, precum Tăbăcăriei sau cel din zona Gării,
dar și inexistența unui plan de construcție a unui loc de recreere, va duce la multe dificultăți.
Luând în calcul, apariția unor blocuri în spațiile verzi sau chiar pe plajă, tind să cred că peste 30
ani, vor dispărea. Beneficiile materiale ale unui bloc sunt mai importante decât recreerea
oamenilor, care doresc să se plimbe pe faleză sau să își distragă copiii de la calculatoare.
Centrele comerciale se vor extinde, iar acestea vor deveni ”noua sursă de aer proaspăt”.
Conglomerarea de locuințe va conduce la vieți anoste, petrecute între doi pereți, creând o stare de
depresie generală. Astfel, locuitorii Constanței vor prefera să se retragă în zonele limitrofe pentru
a se bucura de natură.

O altă zonă a Constanței care va suferi în viitor este Peninsula. La momentul actual,
casele de o importanță istorică mare sunt lăsate în paragină. Ele vor deveni amintire în inimile
cetățenilor, atunci când se vor construi case de secol XXI. Istoria orașului va fi înlocuită și de
distrugerea treptată a siturilor istorice. Mai marii orașului preferă să cumpere terenuri, care
conțin urme arheologice și decid să lase totul în paragină, doar pentru a se putea bucura în viitor
de blocurile sau restaurantele create de ei. Și în acest segment, banii și dorința de avuție strivesc
tot ce a creat trecutul.

Uitându-ne în zona preluată de celebrele restaurante sau cafenele, apa reziduală se scurge
fără lipsă de empatie față de natură în Marea Neagra. Acest lucru va duce la un cataclism
ecologic, care va afecta atât marea, cât și oamenii care vor intra în ea, creând boli noi. Alături de
mizeria ajunsă în mare, poluarea va intensifica lipsa de aer curat și de beneficiile naturale ale
Mării Negre. Acest aspect nu este luat în serios, fiind considerat un element normal în situația
lipsei unei fabrici de colectare a apei reziduale. După cum este considerat ”firesc”, natura este
folosită drept coș al lipsei de educație.

Așadar, Constanța se va transforma din ”Perla Mării Negre”, în ”Gunoiul Mării Negre”.
Lipsa de interes a autorităților, dar și a cetățenilor care doresc să obțină un beneficiu, în ciuda
schimbării negative a naturii sau vieții urbane va crea probleme în viitor. Soluțiile din acest
moment nu pot regla, după părerea mea, nici 5% din totalul problemelor create anterior, fără o
perspectivă de viitor. Aș dori să mă înșel și ca tot ce am scris să nu se adeverească, dar timpul ne
va demonstra dacă am decis să evoluăm sau să ne întoarcem la origini.