I. BUCURESCI, VINERI AUGUST S. V. - Nr.

108

F
Distr.
I 2/50 Linia mica . . 10 b.
7 Reclame . . . . ,
6 12 15 , Fapte
24 ,
Manuscriptele
se vor nefrancate se
refusa
10
Administratiunea, Strada Lipseani Nr. 11.

pe canda se pro- presa supune pe nationali, batjocorita cari

Atrageni atentiunea tu- Were la publica. se insultap vorbindu-o, era a-
d-lor se face a fi sur- scima ca guvernula raspan- lungata din ! Tribuna national
nostru, precum din d'a- demo straina- de pe care se spuna nefericirile
a domni infamil tate, rumori, se con- sé se miseriele,
ne eu epistole, streinatate contra armatei, spiratiune ca isbucnirea cata- ia pentru conservarea
reclame, articole, etc , asu- contra strofe nu se era de distrusa.
pra in contra ministerului, chiara printr'o intervenire ; logica ignoranta coruppune ,
de la pagina a nude le contra acestora fapte ne face a sci, ca acestel epoce de memoria!
respunde de ad Ens pentru ce Pressa se face a urmaresce guvernula este numal
inte, ne e peste de sta intervenire, póte folosésca victima ; mare
a prin epistole calomnii, pe politica patronului din Berlin. zinne de suflete, in de
in parte. guvernula ce este la putere a S'a : este degradare , se ómenl
face aceste d'a in umilita. Guvermila cari nu Inca. Indigna-
mM prin actele pare a nu tiunea acestora era la culme ,
dovedita, este tinta de realisarea acestei fatale acer predatori scremete ale
12 1871. ca s probeze cu consim- B. P. R. fernulul nu putéti inspira
guvernului, cele hidó- onesta, patriotti de cata
revista de ieri ru- se ecoa strei- indignapune ! In

mórea ce presa mare parte natate. PARALELISMO Jules de Maistre :

despre o conspiraPune desco- INTRE se
care anuncia strei-
burgesia. sanetionarea pentru drumu- TRECUTU PRESINTE , as-
mal de rile de contra princi- prime. trufia insolinte
se d'a pelu s'a scirea la 1. Manósa demnitate, pare a crede
asupra grave Pentru prin urmare eu gu- a devenise prada nitate bine prin,
ce ? Nu
la óre vernulul. pitorilora din Fanara. Romanult , natiunea, ce bine-
prin tacerea sea asemi- moralmente morali- cuantarea, ce puté
Care a
nea sgomote se acreditéz tatea consciinta dreptulul Domnia straina purta ger-
acestel hidóse
tie
Guvernulti prin
a ceea ce ecuiva- - cad se
acreditare póte produca eu mórtea morale - mate- putea uita dreptu-
grafica are facultatea
triste efecte pentru stabili- rialmente sapa de , nóstre istorice
d'a opri transmiterea ora-carel
tate, care ao sub ochia-I a distrusa, blestemele
fi presupusa atinge
nu se póto icóna a , satu- mulul o !
tea demnitatea Pentru ce
scie tóte acestea. a- rarea de domnia straina; La vocea ,
guvernulti nu voi se useze
pentru ce n'a spu- caruia s6 citea sablimula , ca dinteo betia
facultate a sea opri transmite-
ordine
prin §inósa se vigórea
rea unel sguduirilora so- , intr'o
tatea acela-§I
ciall ! de
pe Suverano unip prin
denunciare ce intréga presa libertatel
face contra constatata identitatea scopurilora ingro-
statu- ea so
nostru, va de
s'a prin de pamentenl, lupta pentru naPonalitate,
eu iutéla ca- carom re- devine eroti 0 ! santa
consecinta fatale a eu scopti d'a morala , ce marl ! pentru
póte fi de chemarea intréga o grupa compacta, o grupa pentru !

pentru a evita o ca- Prin urmare ipocrita surprindere a ti co-va neinvinsa pen- Stindardula nationala,
tastrofa. , nu póte amagi ni- o de sacruln negura uitaroT, a falfai cu
Yrea guvernula ca pe mrd- , de sinceritatea guver- patria scóla anuncianda desceptarea
co asupra sea, nului interesele ! devenita complice corula serbza
a se s'a consta intr'o tiranilora nu mal iubea , cartea mare a
pentru cu alimentarea nu mai conserva ci ascepta universulul e ca
compromiterea predarea in- cu negre mórtea. traésca !
? contra statulul. era pregatitu Evenimentele, dup6 ne pro-
a la pentru ce are pentru Sracia domnea in vatra istoria se
nostru, dere intima dintre nationale, in care regularitate. Ati tre-
ce este din afara, se istoria tim- abia de suntemn in
angajamente a da nu mai nevoie pilora esistati. Limba, Strainil a-
contra se deduce lesne din logica nationalitatil, tund ,
veneticil eraa instru-

www.dacoromanica.ro
mentele odrasdele unora altora nie, acte, nu nu se misteri6se ale culese de - ca mal
! imita profetl - din adierea 4urile, poseda de
Functiunile trans- culminante de firulul campurile de lupta ale apa, ce curgea de sub o vechia
de anti-camera, intro aceste epoce desnatio- mo§ilorg, natiunei, data pra- adapostita acoperi§d de scan-
mandria in gloria de a fi nalisarea. da nu maI descepta.
servil graeculus essuriens, a fana- Da, nu ne mal ! Recéla o
destrimata jefuitora, riotd, schimbarI domnie, cu care pentru memoria Cantacuzino de
e o animata de a substitui aristocratiel Stefan Mare de se capitalei
pentru a buna a strai- a o patriotica la data con-
care serviciele aduse a ce suspinele cele mal amare, sun- el.
o ! Aristocratia stra- amortiti in consecinta o grandiósa menu-
de ordinaria o ! a lea ! mentala, radicata in délulul,
care, intima a In prin privirile trecetoruluT
Este staricica crescinesce, ce de pasare manifestä o natiune recu- de la
Nu la ca dómne substitui o aglomeratiune noscinta catre eroil ! Nu, ci san- o opera arhitectoic
Ci de ! casnicti, de de in pa- sacrificiele facute de unica in capitala nóstra
Ca ce cata, imbuibatd cu pentru causa nationale, producd prin arta
Are, copiiT
sII! trebuie se produca la stränepoti, celd esecutata.
le lase, de, s-1 procopséscii.
Ce! cum póte ce
Epoca de degradare resturnata admiratiunea din care se nasce Zidita impodobita
stare produsese Vladimirescu, fi-va entusiasmuld, vigurósa a ornamente din dalta Storck,
treba?? epoca de sacra ? eroilord, fata interiorg
(Deparatianu, pag. 44). rosa móre, rosele sustinutg de colóne din pétra
in , Pre urme, stralucescV nationala, carora va
(Bolintinénu, Legende istorice," Cozia)
c'an cestiune Strusberg, onóre eterna! inaltimea a§eza o statua a Romaniel,
care te afli, eroI, ce marl neterminata Inca. Pe frontispice
e a pe
pentru cugetatóre, ce
a jefui, a strip: pe care al scapatu-o o inscriptiune a fundatorului
ciocol, blestema, flinda-ca:
gasim in acestui monumenttl: Féntâna George
in vic-
vóstre !
a séle ,..Fruntea ce'n e
Gr. ,Cantaeuzino.
ca nimeni v'am
se silesce a proba a lua N'adóra alti nume; grandióse opere se
nu ado-
printre degite, nu e cad : datoresce distinsului ar-
:
crima. mocirla chitectd Alesandru strainti
De nu póte adora. numal prin nume, care cas-
Cine-tv cine te-a De nn póte adora.
(Aless. Candiano: Când ce
cine te-a In schimba, voima a radica statue tigatd dejea indestule la sim-
ne blestema, nu luI Guttenberg, sta- patia Romanilorti , prin
Ertare , odrasle demne de suntemd.
vostri, ertare tutele Albina Pindului" din 15 multe cu
1869) lasamtl o de
care a rádica de marl cand
!
nationalis- catti prin staruin-
a areta imaginea comparandu-se cu -
mulul ! tele ce esecutarea
strmo§il vostri ! , micimea! Erad marl cand de 1821 Inteliginta conducere a Frai-
vol intacte, ba la accentele nu ne aduceinti de vald, sub caruia s'a
atl perfectionatd datinele tu-ne gloriosa, ! Ru§ine ! struita de la Filareta, nu pu-
!

strainil
-
drepturile nóstre
palpitatiunea focósa a
de acela
nu ne permite a continua
comparatiunea.
a contribuitd la nobilulg actd
George Cantacuzino, costa

cinci le
s bunilorti nos- la acésta, cititorii ni se spune, 3000
tri nostri, trecutuld pen-
coróna Audü o tru fi studiatd, presin- Onore Cantacuzino !
Stefanilora,
pentru ca-la se o continue ca d-séle serve
in palme bucuril, res- (Gr. M. Alesandrescu).
pentru ca-
se convinge ca aceste
ministere , ca la 26 Erad marl Romanii candd Sta-
epoce asémana ca doul gemenl nostri, spre a
1868 11 1871, in cu
altil asemenea bine-facetóre,
dispretuluI nostru istoric !
cu sub ocrotirea di- acela o calificatiune atragd bine-cuventarile posteritatin
a perdutd tóte natiunile;
plomati, de energica! Onóre de asemenea pentru eminen-
proba evidinte e Francia, care, sufe-
a reabilita Atila Bum- Alesandrescu, ca a nostru arhitectd,
de 20 anl o tirania
atarI esclamatiuni, nu sunta care concepuse planuld
rafinata, se din culmea
pentru Atila a de esplosiunea ro- Mitropolif din
imbrancita priporuld
pentru anima
Susd ! !

mirescü ! Nu móre gintea !

óre scaparea de la d-nu de
de dansa, fi
Radovicl seI ?
de campionuld ce-va nu
vigurósa sorginte a nationalismu- ESTERIORÚ
esecutoruld :
bratele paralisate
D-4eu-omu1ui! mocirla vord indestula forta
Anima mi se de De desfranarit nu póte adora." pentru a sfarma jugula ! In privinta puterel
resdemnatiune, privind consecintele dis- trebui se gloria B. a lui Thiers , scirile maI re-
nóstre nationall pentru a recunósce ne ca partidele
!
trebnicia nóstra! parte nationall fi pentru o
Nu sum admiratord domnu- de desfrinarea cosmopolitismulul, par- FILARETU a Rivet,
despotismula te cufundati in ignoranta, nu ne George Gr. Cantaeuzino. care precuma se scie , era sustinuta
coruptiunea in unti in la vigurosd mal frumósa dintre din de partida stanga republicana.
Romang admird trecutuluI, la gemetele Bucurescilora, de Dupa acésta modificatinne puterea
tele marl nemuritóre fostel dom- disperare ale presintelul ! poporului, undo merge esecutiva a Thiers, cu do

www.dacoromanica.ro
 fi se regim
dour aL Rosponsa- speciale. ministrulur de
ministeriale la se va sterge, locula acestuia
De avea lume o stea ,
se va proclama, Thiers va numi A dulce dea ;

departe are s participe la des- adminis- stimpere durerea cea

baterile parlamentarie. In fine aduna- tratiunea se va transpune sórta avuta,
naréa nu se va oficiulul Tice bine, mal bine de perde
nu vota proiectele de ce simtirea,-ba chiarn;
- Incendiurile Busia, cari de bine sub verde
cóce o dimensiune Prin care nu str6bate
pentru esamina-
, nu ,
rea proiectulur de lege privinta De avea nuntiti ce
ba, ne anuncia scirile De avea speranta pe
puterel se
ele din ce merge ; de gene a
s'a de da cu bucurie
este care nu se Intemple fo- !

pe la de
curl ; sate se ah ! de
de raportore pe Saint-Marc-
trecute a cetatea Po- porta povara durerea 'n ;
Gira

din 19
- Temps scrie cu data
, Saint-Mare-G-i-
loczk,
Cu
Cazanu.
Eterna-ara
sub
durerea, !

se vedea de Privesce 'n tine ah! ingrata

rardin Pasquier o con- Ce nepasare ce ;
unele s'a epistole ano-
Thiers In privinta proro- Privesce 'n de la
nime, chiara placate In
esacutive, in urma-
prin cari pacinicif locuitorr se ameninta
gravitatea situa- concede
Daunele causate se la
Thiers a pro- Ce are drepta de
; societatea asigurare sin- da tu scusare lAcramióre
misti se presenta comisiune
gura a avuttl, prin cetter cu mine aceea ce
a efeptui
Polaczk, o 500,000
- Le Public vrea scie,
cetatea din urni
pe scena perfidia
trupele germane jocti cu de tota ce ;

a o santa densa _profanata ,

departamentele crime susti sburanda la ;
comandantele a
de
ceruta de la puternica cu
a din 19 a
Vitebsc prin
nationale de la Versailles s'a de cu 'mpetritd,
legraftl, acestea fórte
In privinta de nefericitfi ;
a
lege despre reerutare; n'arti suride speranta cea
ocasiune purtarea, bine
se Steluta mea cea dulce, de nu linisci,
bigotismula jida-
de la de
cari In facia pericolulur , ce
, Suspinuld durerea de vesteji !
le de
ameninta averea ca
ne e virtutea 'n cu rd remunerata,
a crescinilora, cu inocinte
regulattl,
a da
de adjutorg, de
esersa alegere garda
la provocarea comisarulur, aplausurr de ;
Citirea
nu este este loca de-amóre, concordia, unire,
a priimit plácere din
". Urgia, desbinarea, ;
pe de
Englitera. Italia. de ;

corespondinte N. De crede regenerare

Londra se eu data Fr. Presse" data din 15 curenta, la genuld ;
21 s'a vrea se scie s'ard o cri- De nu da consolare,
prorogata re- in sta topesca!
mintsteriale
giner cela actualulti guvernd are de parte o ginte mare,
semnate ce petrecuta strafórme Anu-
Europa, conchide aceste n'ad la 'mpilare,
me
relatiunile cu pu- patria de suspinti ,
da se prefectura
straine; departe spera marirea
a Vin-
decisiunile In unanimitate, la ruginitd
departe ministruld de orfeline
din Londra, contribui
rina Acton va contre- De straine batjocorita ;
la siguranta prosperitatea Orion-
o satisfactiune prin umbra de jale
Ministrula a de ;
relatiunile America
cu spera
In de amintesco de dorti !...
guvernula do- nenumerate destinate pentru
administratiunea sórta cu mine !
inta d'a se aduce multe modi-
ora cea mal tóte
In tractatula de din spre s'a de-
0 idee, idea bine,
1860, cari fi de natura a restrin- suma de 12 fermeca, face !

go relatiunile comerciale aceste - S'a scirea cum- speranta, ioa 'n

Garibaldi Toti ;

multi credég e po acuma de 'mpilare

Rusia. gintea mea usurpatort
se anuncia patriota
Monitorula de se
unti Ukas imperiale, prin care medicil
;

St. Petersburg Speranta

speranta çlice !
de sub administratiunea guver-
M. Toma.

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU
politique. 2
-tique de droit public et admi-
Traité théorique et pra-
18 75 -
blique.
Code de comptabilité pu-
. . . . 3 75
Caragea
de legi ,
. . . 5
2 50
LIBRARIA H. C. WARTHA Say. -Cours complet po- . 1 68
7, LIPSCANI, 7 nistratif, 7 vol. 70 litique, 2 vol. 25 Codulti de Comerciti. . .5 84
Bastiat.-Oeuvrescomplètes de l'é- des ens, 3 vol. . . 18 75 Codicele Moldova . . . 5
PRINCIPALI FRANCESE
conomie politique, 7 43 75 Codrescu franceso-
CoYinieres.-Traité de la liberté Uvragiele complecte ale lui 2 . 30
Deguin.-Cours élémentaire de phy- individuelle, 2 17 50 Euripide , Hesiod , Platone, Letopisitiile
sique, 2 volumes 12 50 Dictionnaire de jurisprudence belge Firmin Didot, 8° mare, se Moldovei, 2 vol. legate . 50

Leroy.-Géométrie descriptive, 2 volumes 25 su preciuri Laurian.-Magasin pentru

avec planches 22 50 Dourster.-Dictionnaire universel Simon.--Oeuvres, 13 vol. 52 Dacia, 5 vol. legate
de physique, des poids et mesures. Homer.-Oeuvres 4 40 d'ocasiune) 30
2 volumes et atlas, Dalloz.-Jurisprudence générale , Lafontaine.-Oeuvres, 3 vol. rel. 9 75 ince.-Chronica Romanilor, (esm-
Sturm. - Cours d'analyse , 2 15 année 1863. Cour de Cassation. Marivaux.-Oeuvres, 2 d'ocasiune), . . . 30

Bertrand.-Calcul 1 vol. in 4 relié. 30 Macaulay.-Oeuvres, 2 12 75

in 4° relié 42 50 d'économie poli- La Revue des deux mondes, tome . . . .
tique, 2 18 75 40-me, 24 brosuri pe anulti 1862
drept. Pionin.-Dictionnaire de police. 8 75 se cu 60 2 vol. legate 34
Gamier poli- Rogron.-Code (volumul Guizot.-Dictiormaire de synonymes Preda.-Istoria resbelului
tique, 1 vol. relié. d'ocasiune) 8 1 vol. relié. 20 German, 4
de l'économie politique, Dupuynode.-Etudes sur prin- diterite. Fie-care
1868-69, 25 cipaux économistes, 2 vol. . . . 9 40 Boerescu Alexandru (Brosura III IV sub
Bacqua.-Les codes 1 gd. Tripier.-Codes (editiune Ión, cu procedura suplim Costinescu.-Dictionarittc
vol. in 8° de mare 1 vol. mare in 8°) 50 vol. 22 1 vol. forte . .

LEMNE DE A
Panteleimon,
LA
INURI VECHI
de 40, ALB CULORI
parte.- Asemenea
in total
durea Runcu,
se de
cu
o de
PREIE de
preturile cele
do
moderate, se
in Ploesci, sub.
lucru, adica:
taract de móra, frasin
dresa la casa
moderate.
de
de rotarie,
Doritorii se vor a-
sa la sub-semna- Casa eu firma
20V. P. din Brgila, fructe.
Sf.
jocárilor-subtirl No. 5, piata
Doritoril
strada

pot adresa la
de

tul Bucuresci, strada Lipscani No. 81. din Decembre 1870, urma din No. 75-76 etc.,
face din de 14 18 Ianuariu, 11 Martie, 4 5 30 sub-semnatul. Mihäleseu.
G. PALADE. 1871 depus archiva cancelariei consularie italiane din obligatiunile
de autorisate garantate prin guvernu- (115)
se sub-semnate originale, valórea de 20 ,
De seriele A
premie fórte
la N, din
de franci
140 emisiuni unei valori va putea sd
nutul
arendA,
Doritorii de a o
a face oferte
lua in altele la 50. -
LA GIURGIU pe
se
R. PENCHAS & EHRLICH.
hia in :
are
La TECUCIU pe D-nu OVANES WARTAN. tru, coltu stradelor bisericei
la epitropia Ca-
BUCURESCI - La Max Steiner BUZEU - La A. Kornmann Brancovénu No. 20, depen-
Russoli, Konaki
Tecuciti, unde se
comuna - -
PLOESCI
Ch. B.
S. B. Cohen.
GALATI - ,
- - Papadopulo.
Luigi Panci. dintele. se pot de la D.
da tóte asupra In la 65 Dimitrie I. Pascu, strada No. 21.
(108 - 5) Em. Konaki Vogoride. (104)

La libraria G. A. Spirescu
INSTITETUL
DIVERS JurisprudintA, SI PRIMAR SI GIMNASIAL
La 16 August incep clasele primare Septembre clasele
etc.
i clasice latine u- Onor. dorese bindle eopiilor lor, acest pension vor
(110) suale in Lycee. crescere seriósa
(111-10-8) Directore,

vis-à-vis si a No.2 Suburbia 26.

MOGOIOAEI PALAT COLT

SI AI CU

CHOCOL T NATHAN
Sub-semnatul are
aranjândule
preturile cele
a face cunoscut
calde precum
mod
moderate, precurn
cele
conforfabil,
prvet
ALE STATULUI, du1e, servet 50
a magasinul THEODORESU ATANASIU
Angelescu precum : Bonuri rurale, bonuri tesaur, bonuri pentru dame.
de pensie, mandate, muni- un rufe curate,
la suele
MINERALE PROASPETE
renumite Germania. (7) 97) cipale, face ori-ce schimb de bani. (6
va a de o
(52. 5 '

INCHIRIAT casele mele ce le de 19

am construite acum din a- MAI MARE ,cunoscinte de
Focsani, strada elena, cemptabilitate
tinescii, vis-à-vis de palatul judetean,
care se compune din :
Un salon pentru casin
BUCURESCI
BARBATESCI pondinta, doresce a se
tabil
la
la
ca
bunk
ale pentru restaurant. Romaniei, chiar me
Covaci
Prtru pravalii cu bor. sa prin epistol4. IONESCU.
No. No. 10.
Una pravalie pentru odaia Hotel 26.
de desub odai Am primit pentru sesonul
in curte.
Case de ce se din un
salon, 3 o sala, fata strada JACHETE PRINS OF WALES
Cotul
semenea cunoscut am primit un al 2-lea transport 18, GABROVENI, 18
Sunt de inchiriat la 26
Octombre 1871, total parte,
Multi Doritorii
la sub-semnaiul locuesce
vor torno,
fasónele cele mai moderne mai de
acestor
DAVID ALPERN.
Focsani, (3-2 (2.
Gerant resp. David Tip. Fr. Thiel, strada IApseani, No. 11.

www.dacoromanica.ro