MINISTERUL EDUCAȚIEI CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

I.P. CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE

CATEDRA „FINANȚE”

Studiul individual nr.1

Tema: Localitatea natală municipiul Chișinău, sectorul

Ciocana, prin prisma indicatorilor SCN

A realizat: Eleva grupei CON2001G

Gabriela Cristea
A verificat: Ana Nagy-Moldovan

Chișinău, 2022
 Cuprins
CAPITOLUL I ..................................................................................................................... 3
1. Istorie ......................................................................................................................... 3
2. Geografia orașului Chișinău ...................................................................................... 4
3. Demografia ................................................................................................................ 6
4. Personalități ............................................................................................................... 7
CAPITOLUL II ................................................................................................................... 9
A. Produsul intern brut regional pe activități economice ........................................... 9
B. Dinamica principalilor indicatori macroeconomici pe indicatori și ani .............. 12
Concluzii ............................................................................................................................ 13
Bibliografie ........................................................................................................................ 14

2
 CAPITOLUL I
1. Istorie
Istoria unei localităţi începe odată cu atestarea denumirii sau cu Hramul Bisericii acestei
localităţi. Astfel, denumirea Chişinău apare atestată ca hotar în anul 1436, de către Voievozii
Moldovei Ilie şi Ştefan, într-un hrisov dat logofătului Vancea.
Oraşului de azi i se zicea pe vremuri “tîrgul Chişinăului”, căci avea un tîrg frumos în care
îşi desfăceau marfa comercianţi pricepuţi din împrejurimi. În 1860 oraşul mai avea cîteva periferii:
Buiucani, Schinoasa, Malina Mică, Valea Crucii, Grădina Franceză, Tăbăcăria, Visterniceni,
Rusca, Măluşceni, Sf. Vineri etc.
Din cele cinci sectoare teritorial-administrative ale Chişinăului, Ciocana este situat în
partea de est a oraşului. Denumirea sectorului vine de la numele fostului sat Ciocana Nouă, inclus
în hotarele Chişinăului abia în 1959. Pînă atunci localitatea fusese subordonată Primăriei din satul
Visterniceni şi era cunoscută ca un cătun pe moşia Ciocanei încă din 1910.
Toponimicul moşiei Ciocana, iar mai târziu şi a satului Ciocana, se trage de la numele
moşierului latifundiar moldovean Ciocan sau Ciocanu, care se presupune că ar fi trăit la hotarul
secolelor XVI-XVII. Faptul este demonstrat indirect şi de denumirea dealului Ciocan, situat pe
teritoriul moşiei, împreună cu alte înălţimi, cum ar fi Brăileanu şi Jidauca.
Înscrierile istorice ne mărturisesc că în trecut moşia Ciocani, pe a cărei teritoriu au apărut
ulterior satele Ciocana Veche şi Ciocana Nouă, a aparţinut diferitor răzeşi şi moşieri. La est, satul
Ciocana Nouă se învecina cu Ciocana Veche, care în ianuarie 1971 se contopeşte cu satul Coloniţa.
În anul 1800, moşia Ciocana aparţinea protopopului Străvărache. Documentele atestează că moşia
Ciocana se întindea pe o distanţă de circa 10 km, iar la apus se învecina cu malul stîng al rîuleţului
Bîcu. În unul din hrisoavele domnitorilor moldoveni, datat cu 23 noiembrie 1757, se afirmă că
moşierul Darie Băluţel din satul Hîrtop, mărturiseşte că stăpîneşte moşia Ciocana şi că aceasta ar
fi fost stăpînită şi de părinţii săi.

Chişinău, 24 septembrie 1965, vedere spre viitorul sector Ciocana

3
 Chişinău, 02 august 1970, începutul construcţiei sectorului Ciocana

Chişinău, 01 mai 1979, mersul construcţiei sectorului Ciocana

Sectorul Ciocana a fost întemeiat ca unitate administrativ-teritorială la 15 august 1985.

Numărul locuitorilor, conform datelor oficiale era de 10,5 mii, iar în instituţiile preşcolare erau
4500 copii. În sector erau 6 şcoli şi 16 instituţii preşcolare, 32 de case departamentale şi 35 de
cămine, 5 case aparţineau Secţiilor de Exploatare a Locuinţelor. În anul 1986, în sector se
construiau zilnic, în medie, 6 apartamente.

2. Geografia orașului Chișinău

Structura geologică. Orașul se află în partea centrală a unei structuri geologice din sud-estul
Europei, a cărei bază este formată din plăci de granit și gnaisuri din epoca arhaică, dispuse la o
adâncime de cca. 1150 m sub nivelul mării. Partea superioară a secțiunii geologice a acestei
structuri este reprezentată de roci sedimentare din erele siluriană, devoniană, paleogenului și
neogenului. În secțiunea erozică apar numai argile, nisipuri și piatră calcaroasă din Cenozoicul
superior. De la nord la sud orașul este intersectat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile
argilo-nisipoase, prezente pe întreg teritoriul orașului, au o adâncime de la 2 până la 30 m. Pe
pantele văii râului Bâc se găsesc terase aluviale cu lățimea de până la 1,3 m. Perturbări tectonice
neînsemnate au fost înregistrate în partea de nord-vest a orașului.
Bogății minerale. Pe teritoriul Chișinăului și în împrejurimile sale se află numeroase zăcăminte
de materiale de construcție: var, calcar, piatră brută de construcție, argilă, nisip, pietriș. Sunt
exploatate cinci zăcăminte de piatră și var stins: la Cricova, Mileștii Mici, Chișinău, Făurești,
4
Goian, Cărămida. Țigla se produce din materia primă extrasă la carierele din Bubuieci și Mileștii
Mici, iar nisipul, prundișul și pietrișul se extrag la Cobusca și Vadul lui Vodă. De asemenea, în
aria municipală sunt exploatate resursele de mină, utilizate în producția semiconductorilor, în
industria microelectronică. Mina ce exploatează aceste zăcăminte este operată de SA Mezon.
Rezervele de ape subterane ale Chișinăului permit aprovizionarea parțială a municipiului cu apă
potabilă. Din cantitatea totală de apă folosită pentru aprovizionare, 20% provine din apele
subterane din straturile acvatice sarmatice fiind și ape minerale. Acestea sunt utilizate pentru
tratarea maladiilor gastro-intestinale.
Teritoriul municipiului și al periferiilor lui este împărțit în două zone: de vest și de sud, care țin de
zona Colinei Codrilor, reprezentate de cumpene înguste ale apelor și de pante de teren alunecător
și, de asemenea, de sectoarele de est și de nord ce se mărginesc cu Câmpia Nistrului. O componentă
importantă a reliefului din jurul Chișinăului o constituie valea Bâcului și pantele ei dezmembrate.
Partea cea mai mare, de pe malul drept al Bâcului, ocupă trei terase străbătute de câteva vâlcele.
Zona de nord-vest și parțial cea de vest sunt despărțite la centru de valea îngustă a râului Durlești.
Nu departe de str. Grenoble își începe cursul un râu ce curge prin vâlceaua de la Mălina Mică.
Paralel se află vâlceaua Mălina Mare. În partea de sud a orașului se găsește vâlceaua întinsă
Muncești. Partea stângă a orașului ocupă două terase: prima coboară spre râu, cea de-a doua are o
altitudine de 60–90 m. Aici a fost construit cartierul (sectorul) Râșcani. Partea din stânga a văii
Bâcului, pe alocuri pietroasă, este întretăiată de mai multe văi și vâlcele, orientate mai ales de la
nord spre sud.

Geografia și divizarea administrativă

din
populație populație totalul densitate
nr. sector
2004 2004 populației loc./ha

Centru 90.494 94.800 14,8% 110

1

Buiucani 107.744 112.200 17,6% 148

2

Râșcani 132.740 139.900 21,9% 223

3

Botanica 156.633 172.600 27,0% 172

4

Ciocana 101.834 119.300 18,7% 168

5

Teritoriul municipiului și al periferiilor lui este împărțit în două zone: de vest și de sud, care țin de
zona Colinei Codrilor, reprezentate de cumpene înguste ale apelor și de pante de teren alunecător
și, de asemenea, de sectoarele de est și de nord ce se mărginesc cu Câmpia Nistrului. O
componentă importantă a reliefului din jurul Chișinăului o constituie valea Bâcului și pantele ei
dezmembrate. Partea cea mai mare, de pe malul drept al Bâcului, ocupă trei terase străbătute de
câteva vâlcele. Zona de nord-vest și parțial cea de vest sunt despărțite la centru de valea îngustă a
râului Durlești. Nu departe de str. Grenoble își începe cursul un râu ce curge prin vâlceaua de
la Mălina Mică. Paralel se află vâlceaua Mălina Mare. În partea de sud a orașului se găsește

5
vâlceaua întinsă Muncești. Partea stângă a orașului ocupă două terase: prima coboară spre râu, cea
de-a doua are o altitudine de 60–90 m. Aici a fost construit cartierul (sectorul) Râșcani. Partea din
stânga a văii Bâcului, pe alocuri pietroasă, este întretăiată de mai multe văi și vâlcele, orientate
mai ales de la nord spre sud.

3. Demografia
Dinamica numărului populației

Populația municipiului

Compoziția etnică și confesională

Rezultatele
recensământului din
2004 și a celui din 2014
privind naționalitatea
populației municipiului
Chișinău:

6
Aceste date sunt cele ale nomenclaturii etnice din Republica Moldova. Teoria sovietică de
propagandă deosebește arbitrar, greșit, moldovenii din fosta URSS de cei din România (Moldova
Românească) și de ceilalți români. Persoanele care totuși se declară români în Republica Moldova
(cum au putut s-o facă la recesământul din 5-12 octombrie 2004) sunt, de fapt, tot cetățeni ai
Republicii, deoarece românii de cetățenie română rezidenți în republică nu sunt numărați în
recensământ.
Din punct de vedere confesional, conform recensământului populației din 2014, majoritatea
locuitorilor sunt ortodocși (86,39%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (0,6%),
martori ai lui Iehova (0,52%), baptiști (0,51%), romano-catolici (0,22%) și atei (0,83%). Pentru
10,03% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

4. Personalități
Ion Cebanu (n. 1 ianuarie 1984, Chișinău) este un politician din Republica Moldova, fost
Ministru al Tineretului și Sportului între 25 septembrie 2009 și 26 februarie 2013, Președinte al
Organizației Teritoriale a Partidului Liberal, filiala sectorului Centru din mun. Chișinău, membru
al Biroului Permanent Central al Partidului Liberal, președintele Asociației obștești "Optimus".
În perioada 27 februarie – 16
mai 2013 a fost directorul
general al Agenției pentru
Silvicultură «Moldsilva».
Din 4 septembrie 2013, Ion
Cebanu este șef al Minei din
Chișinău.

7
Raisa Apolschi (n. 23 februarie 1964, Chișinău) este
o politiciană și juristă din Republica Moldova, care
din 2010 este deputat în Parlamentul Republicii
Moldova din partea Partidului Democrat din
Moldova (PDM). Ea este președinte a comisiei
parlamentare „Juridică, Numiri și Imunități” și
membru al Consiliului Politic Național al PDM.
În perioada 1989 – 1994 a activat în calitate de
judecător în cadrul Judecătorii sectorului Ciocana din
municipiul Chișinău. În 1994 – 2003 și 2009 – 2010
a lucrat ca avocat, fiind membru al Uniunii
Avocaților din Republica Moldova. În perioada
2003–2008 a activat în calitate de Avocat
Parlamentar, Director al Centrului pentru Drepturilor
Omului din Republica Moldova.
A fost aleasă deputat la alegerile din noiembrie
2010 și re-aleasă la cele din noiembrie 2014.
Începând cu 14 decembrie 2018, este judecătoare
la Curtea Constituțională a Republicii Moldova.

Ruxanda Glavan (n. 5 aprilie 1980, Chișinău) este o politiciană din Republica Moldova, care din
30 iulie 2015 până pe 25 iulie 2017 este Ministru al Sănătății al Republicii Moldova. Anterior, de
pe 18 februarie 2015 până la 30
iulie 2015 a îndeplinit funcția
de Ministru al Muncii,
Protecției Sociale și Familiei al
Republicii Moldova. În
perioada 2013-2015 Ruxanda
Glavan a fost viceministru al
Muncii, Protecției Sociale și
Familiei. În Guvernul Streleț,
învestit la data de 30 iulie 2015,
a făcut efectiv rocadă cu Mircea
Buga, preluând Ministerul
Sănătății de la acesta și cedând
Ministrul Muncii, Protecției
Sociale și Familiei.

8
 CAPITOLUL II
A. Produsul intern brut regional pe activități economice

Analizând datele din tabel am constatat:

Produsul intern brut regional s-a mărit pe parcursul a 5 ani (în 2015 este de 83 096 637 și
crește în 2019 la 126 111 407);
Agricultura, silvicultura și pescuit este în descreștere de la 313 574 (2015) la 310 358
(2019);
Activitățile de cazare și alimentație publică au crescut de la 1 258 706 la 1 975 438;
Administrația publică și apărare, asigurări sociale obligatorii au atins valorile de la 2 436
964 la 3 970 252;
Învățământul este în creștere de la 2 852 075 la 3 969 937;
Sănătate și asistență socială crește de la 2 851 284 la 4 657 464.

9
 Anul 2015
Agricultura, silvicultura și pescuit Activități de cazare și alimentație
83 096 637 100% 83 096 637 100%
313 574 X% 1 258 706 X%
X=(313 574*100%)/83 096 637=0,37% X=(1 258 706*100%)/83 096 637=1,51%

Administrația publică și apărare,asigurări

Învățământ
sociale obligatorii
83 096 637 100% 83 096 637 100%
2 436 964 X% 2 852 075 X%
X=(2 436 964*100%)/83 096 637=2,93% X=(2 852 075*100%)/83 096 637=3,43%

Sănătate și asistență socială

83 096 637 100%
2 851 284 X%
X=(2 851 284*100%)/ 83 096 637=3,43%

Anul 2016
Agricultura, silvicultura și pescuit Activități de cazare și alimentație
92 664 577 100% 92 664 577 100%
271 475 X% 1 385 743 X%
X=(271 475*100%)/92 664 577=0,29% X=(1 385 743*100%)/92 664 577=1,49%

Administrația publică și apărare,asigurări

Învățământ
sociale obligatorii
92 664 577 100% 92 664 577 100%
2 597 121 X% 3 052 360 X%
X=(2 597 121*100%)/92 664 577=2,80% X=(3 052 360*100%)/92 664 577=3,29%

Sănătate și asistență socială

92 664 577 100%
3 094 141 X%
X=(3 094 141*100%)/92 664 577=3,33%

Anul 2017
Agricultura, silvicultura și pescuit Activități de cazare și alimentație
104 077 184 100% 104 077 184 100%
596 418 X% 1 578 842 X%
X=(596 418*100%)/104 077 184=0,57% X=(1 578 842*100%)/104 077 184=1,51%

Administrația publică și apărare, asigurări

Învățământ
sociale obligatorii
104 077 184 100% 104 077 184 100%
3 252 454 X% 3 244 903 X%
X=(3 252 454*100%)/104 077 184=3,12% X=(3 244 903*100%)/104 077 184=3,11%

10
 Sănătate și asistență socială
104 077 184 100%
3 615 671 X%
X=(3 615 671*100%)/104 077 184=3,47%

Anul 2018
Agricultura, silvicultura și pescuit Activități de cazare și alimentație
114 309 761 100% 114 309 761 100%
288 817 X% 1 792 379 X%
X=(288 817*100%)/114 309 761=0,25% X=(1 792 379*100%)/114 309 761=1,56%

Administrația publică și apărare,asigurări

Învățământ
sociale obligatorii
114 309 761 100% 114 309 761 100%
3 650 431 X% 3 580 314 X%
X=(3 650 431*100%)/114 309 761=3,19% X=(3 580 314*100%)/114 309 761=3,13%

Sănătate și asistență socială

114 309 761 100%
4 041 365 X%
X=(4 041 365*100%)/114 309 761=3,53%

Anul 2019
Agricultura, silvicultura și pescuit Activități de cazare și alimentație
126 111 407 100% 126 111 407 100%
310 358 X% 1 975 438 X%
X=(310 358*100%)/126 111 407=0,24% X=(1 975 438*100%)/126 111 407=1,56%

Administrația publică și apărare,asigurări

Învățământ
sociale obligatorii
126 111 407 100% 126 111 407 100%
3 970 252 X% 3 969 937 X%
X=(3 970 252*100%)/126 111 407=3,14% X=(3 969 937*100%)/126 111 407=3,14%

Sănătate și asistență socială

126 111 407 100%
4 657 464 X%
X=(4 657 464*100%)/126 111 407=3,69%

11
 Totalizarea datelor din anii 2015-2019 după categoriile stabilite.

Administrația
Agricultura, Activități de Sănătate și
publică și
Anul silvicultura și cazare și Învățământ asistență
apărare,asigurări
pescuitul alimentație socială
sociale obligatorii

2015 0,37 % 1,51 % 2,93 % 3,43 % 3,43 %

2016 0,29 % 1,49 % 2,80 % 3,29 % 3,33 %
2017 0,57 % 1,51 % 3,12 % 3,11 % 3,47 %
2018 0,25 % 1,56 % 3,19 % 3,13 % 3,53 %
2019 0,24 % 1,56 % 3,14 % 3,14 % 3,69 %

În baza tabelelor și în urma calculelor efectuate observăm:

❖ În anul 2015 cea mai mare parte din PIB o deține Sănătate și asistență socială și Învățământ
- 3,43%.
❖ În anul 2016 cea mai mare parte din PIB o deține Sănătate și asistență socială - 3,33%.
❖ În anul 2017 cea mai mare parte din PIB o deține Sănătate și asistență socială - 3,47%.
❖ În anul 2018 cea mai mare parte din PIB o deține Sănătate și asistență socială - 3,53%.
❖ În anul 2019 cea mai mare parte din PIB o deține Sănătate și asistență socială - 3,69%.

B. Dinamica principalilor indicatori macroeconomici pe indicatori și ani

Din acest tabel observăm următoarele:

 Din 2016 până în 2017 Indicele - deflator al PIB crește de la 105,7 până la 106,3
 Din 2017 până în 2018 Indicele - deflator al PIB descrește de la 106,3 până la 103,2
 Din 2018 până în 2019 Indicele - deflator al PIB crește de la 103,2 până la 105,4
 Din 2019 până în 2020 Indicele - deflator al PIB nu înregistrează nici o schimbare, deci
rămâne constant de 105,4

12
 Concluzii
Municiupiul Chișinău este capitala, cel mai mare oraș și centrul administrativ, teritorial, economic,
științific și cultural al Republicii Moldova. Orașul este așezat la o margine a pantei de sud-est a
Podișului Central al Moldovei, în zona de silvostepă, fiind străbătut de râul Bâc, un afluent de
dreapta al Nistrului.
La 1 ianuarie 1984, aici locuiau circa 604.500 persoane, conform recensământului din 1989 –
661.400, în 1996 – 662.000 persoane. În prezent (2020), Chișinăul găzduiește peste 738.500 de
locuitori (estimare).
Chișinăul este legat prin căi ferate și drumuri cu toate municipiile, orașele și centrele raionale și
multe sate din republică, de asemenea cu centre urbane din România, Ucraina, Bulgaria, Turcia,
Belarus, Rusia și alte state. Din punct de vedere administrativ, este divizat în cinci sectoare: Centru,
Botanica, Buiucani, Râșcani și Ciocana. Organul local al puterii de stat este Primăria municipiului
(Consiliul municipal).
Chișinăul este supranumit „Orașul din piatră albă”. Respectivul supranume provine din abundența
clădirilor deschise la culoare, fiind construite din piatra albă de calcar. Printre altele, primul vers
din forma actuală a imnului orașului Chișinău, intitulat Orașul meu (muzică: Eugen Doga, versuri:
Gheorghe Vodă), este: Orașul meu din albe flori de piatră. Forma anterioară a primului vers din
imn era: Orașul meu cu umeri albi de piatră.
Există mai multe ipoteze despre etimologia numelui. Una din ele, emisă de Iorgu Iordan, este că
numele orașului ar veni din limba maghiară Kis + Jenő („micul Eugen” sau „mica latură”)
pronunțat Chișienău. Această ipoteză a fost susținută și de cercetătorii Ștefan Ciobanu, A. V. Sava,
Al. Boldur, Al. Graur, Anatol Eremia și alții. A. Boldur a emis ipoteza că numele vine din limba
cumană: „kesene” și „aul”, în care primul cuvânt înseamnă schit sau mănăstire iar al doilea, cătun
sau seliște. O altă ipoteză, emisă de cercetătorii sovietici și adoptată de autoritatea sovietică, a fost
aceea că numele orașului ar veni din suprapunerea cuvântului românesc Nouă peste cuvântul tătar
Kâșla (iernut): Chișinăul ar fi așadar o Câșla-Nouă. Această ipoteză ignoră existența toponimiei
cu prefixul Chiș- în zone nelocuite de tătari, precum Chișineu-Criș, Chișcău și altele.
Analizând datele din tabelul Produsul Intern Brut Regional pe Activități economice am constatat:
Produsul intern brut regional s-a mărit pe parcursul a 5 ani (în 2015 este de 83 096 637 și crește în
2019 până la 126 111 407); Agricultura, silvicultura este în descreștere de la 313 574 (2015) la
310 358 (2019); Activitățile de cazare și alimentație au crescut de la 1 258 706 la 1 975 438;
Administrația publică și apărare, asigurări sociale obligatorii au atins valorile de la 2 436 964 la
3 970 252; Învățământul este în creștere de la 2 852 075 la 3 969 937; Sănătate și asistență socială
crește de la 2 851 284 la 4 657 464. Din tabelul Dinamica principalilor indicatori macroeconomici
pe Indicatori și Ani dat observăm că Indicele - deflator al PIB crește din 2016 până în 2017 (de la
105,7 la 106,3), în 2018 scade până la 103,2, în 2019 crește la 105,4, iar în 2020 rămân constant.

13
 Bibliografie
➢ https://ro.wikipedia.org/wiki/Chi%C8%99in%C4%83u
➢ https://ciocana.md/ro/
➢ https://statistica.gov.md/
➢ https://www.contabilsef.md/ro-snc-prezentarea-situa-iilor-financiare-ru-snc-prezentarea-
situa-iilor-financiare-en-46678/

14