Puz Memoriu

P.U.Z.
– INTRODUCERE TEREN ÎN INTRAVILAN 1

REABILITARE ȘI MODERNIZARE CABANA DOCHIA
Extravilan Bicaz, punct „Cabana Dochia", judeţul NEAMŢ
MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCER
E
Prezenta documentaţie s-a întocmit la cererea beneficiarului S.C.
TC COMPILIMPEX S.R.L. Piatra Neamț.
1.1 DATE DE RECUNOAŞTERE ALE DOCUMENTAŢIEI
OBIECTIV INTRODUCERE TREN ÎN INTRAVILAN

Extravilan oraș BICAZ, punct Cabana Dochia,
jude țul NEAMŢ.
BENEFICIAR T.C. COMPILIMPEX S.R.L.

J27/1817/1993 CUI RO 4880498
Piatra Neam ț, str. Gen. N. Dăscălescu nr.287,
jude țul Neam ț
Persoană de contact MAXIM Niculina
Mobil 0748 47 66 66.
PROIECTANT URBANISM, ARHITECTURĂ

BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURĂ ION NICOLAE
O.A.R. Filiala Bacău-Neamţ nr. 4 / 01.02.2002,
T.N.A.R. nr. 2486, R.U.R. categoriile ”D şi E”
B-dul Traian nr. 80, Bloc H 3, sc. A, etaj 3, ap. 15
municipiul PIATRA NEAMŢ
Tel./fax : 0233 22.44.13. Mobil 0745602459.
FAZA P. U. Z.
NR. PR. 10 / 2016
DATA ELAB. MARTIE 2016
P.U.Z. – INTRODUCERE TEREN ÎN INTRAVILAN 2
1.2. OBIECTUL LUCRĂRII
Luând în considerare faptul că pe teritoriul administrativ al orașului

Bicaz, respectiv extravilanul acestuia, zona studiată cu catacter turistic se
află situată la distan ța mare de zonele cu funcţiunea de locuire,
beneficiarul îşi propune să introducă în intavilan această suprafaţă de
teren tocmai pentru a crea posibilitatea reabilitării și modernozării ei.
Din suprafa ța totală de 4931,00 mp proprietatea beneficiarului, se
propune introducerea în intravilan a 1443,00 mp curți construcții cu
construc ția cabanei, restul de 3488,00 mp–pășune rămânând extravilan.
Zona de dezvoltare durabilă Dochia S= 0,48 ha (conf.
documenta ției cadastrale 0,4931 ha) include clădirea și anexele
anterioare preluării în admninistrarea Parcului Na țional Ceahlău de către
C.J.Neam ț în anul 2004 și se învecinează cu zona de protec ție
integrală.
Faptul că această zonă inclusă în zona de dezvoltare durabilă este
în curs de mobilare din punct de vedere urbanistic, se impune rezolvarea
acesteia din punct de vedere funcţional, tehnic şi estetic, corelată cu
necesităţile de dezvoltare şi completare cu obiectivele existente.
Pornind de la aceste premize se impune completarea şi
remodelarea urbanistică şi funcţională a zonei într-o concepţie unitară şi
în concordanţă cu legăturile prin traseele turistice, cu zonele în
apropierea cărora se află, cu reorganizarea circulaţiei pietonale şi a
mobilierului urban propus (zona de campare) în vederea dezvoltării
ecoturismului montan.
Prin această documentaţie de urbanism, proiectantul îşi propune să
cuprindă în studiu suprafaţa de 65.850,00 mp situată în extravilan Bicaz,
punct Cabana Dochia judeţul Neamţ.
Din această suprafa ță terenul proprietate TC COMPILIMPEX SRL
aferentă cabanei Dochia este de 4.931,00 mp,
1.3. SURSE DE DOCUMENTARE

La baza întocmirii prezentei documentaţii de urbanism au stat
elemente şi date aprobate anterior elaborării şi concluzii rezultate în
cursul elaborării acesteia după cum urmează :
 Planul de Amenajare a teritoriului – judeţul Neamţ.

 Planul Urbanistic General şi Regulamentul Local de Urbanism al
orașului Bicaz.
 Documentaţia cadastrală.
 Plan pe suport topografic al zonei.
 Studiu geotehnic pentru amplasamentul studiat.
Pe parcursul elaborării documentaţiei P.U.Z. au fost obţinute avizele

organismelor teritoriale interesate pe zona în studiu.
La baza elaborării prezentului Plan Urbanistic Zonal au stat:
- Legea nr. 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.
- Legea nr. 71/ 1996 privind aprobarea Planului de amenajarea
teritoriului naţional – Secţiunea I – Căi de comunicaţie.
- Legea nr. 171/ 1997 privind aprobarea Planului de amenajarea
teritoriului naţional – Secţiunea II – Apa.
- Legea nr. 5/200 privind aprobarea Planului de amenajarea
teritoriului naţional – Secţiunea III – Zone protejate.
teritoriului naţional – Secţiunea IV – Reţeaua de localităţi.
teritoriului naţional – Secţiunea V – Zone de risc natural.
- Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea
Regulamentului general de urbanism, cu completările şi
modificările ulterioare.
- Ordinul 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a
recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
- Monografia orașului Bicaz.
- Planul de management al Parcului Na țional Ceahlău
2. STADIU ACTUAL AL DEZVOLTĂRII
2.1. EVOLUŢIA ZONEI
Scurt istoric
Prima atestare documentară a Bicazului datează din 23 august
1611, ca sat de pe moşia mănăstirii Bisericani (hrisov de la Constantin
Movilă Voievod).
Localitatea are mult timp statut de localitate de frontieră cu
principatul Transilvaniei şi după 1699 cu Imperiul Habsburgic Austriac.
Istoria mai consemnează denumirile Fundul Bicazului, Gura
Bicazului ca părţi ale aşezării. În 1850 apare moşia Bicaz pe care este
înfiinţat un post de poliţie în 1855 şi apoi un târg.
În 1867 comuna Bicaz este consemnată din nou localitate de
frontieră, cu punct de vamă la Chisirig.
În 1884 se constituie un domeniu regal de 13.000 ha cu sediul în
Bicaz.
La Bicaz s–a stabilit sediul Administraţiei Domeniului, fapt care a
impus începerea lucrărilor de amenajare şi construire a unor obiective de

primă importanţă, pentru buna desfăşurare a activităţilor ce aveau să
urmeze: palatul regal, teatrul sătesc, farmacie, baie populară, brutărie,
moară, darac, un dinam de 110 v şi 25 kW acţionat de apă, care asigura
alimentarea cu energie electrică a zonei centrale, primăria comunei,
cancelaria, biroul telegrafo - poştal, locuinţe pentru personalul din
administraţie. Astfel populaţia începe să-şi construiască locuinţe mari,
arătoase, în locul celor joase, cu fereste mici, schimbând în acest fel
aspectul de până atunci al localităţii.
După cum este precizat în Monografia Domeniului Bicaz din 1906,
deși nu prea bogate în popula ție, satele erau totuși numeroase și
destul de apropiate unele de altele. Bicazul constituia reședin ța
administra țiunii Domeniului și a celorlalte servicii de administra ție
publică. Urmau în ordinea însemnătă ții lor, următoarele sate: Cârnu,
Ciungii, Capșa, Tașca Secu, Hămzoaia, Izvorul Muntelui, Dodenii și
Ticoșul.
În domeniul industrial se remarcau: creșterea vitelor și industria
casnică a ț esăturilor de lână. Suprafa ța terenurilor agricole ocupa o
suprafa ță de 1146,80 ha din care 872,30 pășune, 265,70 fâne țe
naturale, 3 ha fâne țe artificiale, 1 ha cu planta ții de pomi roditori și 4,80
ha pentru grădini. Rezultă de aici aportul slab al culturilor pur – agricole,
principalele ocupa ții ale locuitorilor fiind creșterea vitelor și exploatarea
pădurilor. Din totalul suprafe ței Domeniului de 13.185,72 ha, 11.600 ha
erau ocupate de păduri. Din punct de vedere al gestiunii domeniului silvic,
Domeniul Bicaz era împăr țit în două ocoale silvice: Ocolul Silvic Bicaz cu
o suprafaț ă de 7.570,82 ha și Ocolul Silvic Tașca cu o suprafa ță de
5.614,90 ha.
Pe Domeniul Bicaz se aflau trei școli mixte rurale, în satul Bicaz,
Cârnu și satul Tașca. De asemenea școala de meserii a fost înfiin țată
la Bicaz de Ministerul Instruc țiunii publice în anul 1901. Fiecare școală
dispunea de o bibliotecă. Domeniul Bicaz dispunea și de o bancă –
Banca Populară Ion Kalinderu. Aceasta număra 151 de membri cu un
capital depus de 8.500 lei.
În 1927 se înfiinţează plasa Piatra de care aparţinea com. Bicaz.
Urbanizarea localităţii şi dezvoltarea sa industrială se încadrează
în ansamblul procesului de dezvoltare a văii Bistriţei, Bicazul fiind ales ca
centru pentru lucrările hidroenergetice de mare amploare efectuate pe
cursul mediu al râului Bistriţa, începând cu anul 1951.
Mărturii arheologice
Au fost efectuate săpături arheologice de mare anvergură cu
ocazia excavaţiilor legate de construirea barajului de la Bicaz. Ca rezultat
s-a construit secţia arheologie a Muzeului orăşenesc. Cu această ocazie

s-au găsit dovezi că aceste locuri au fost locuite încă din paleolitic.
Scurt istoric al Cabanei Dochia

Într-o monografie a Ceahlăului, scrisă de G.M. Albotă, se
consemnează că încercări de ridicare a unor adăposturi în Carpa ții
Orientali au existat încă din 1906, la Fântâna Rece. Juristul Gheorghe
Panu a construit un adăpost lângă izvor, dar construc ția nu a trecut cu
bine de iarnă. Panu a mai avut o încercare de ridicare a unui adăpost
montan, tot în 1906, la Piatra Sură, însă construc ția a fost luată de vânt.
În acest context, în 1907, Societatea de Gimnastică și Sport din

Iași, împreună cu filiala din Iași a Societă ții Turiștilor din România,
lansează un apel de strângere de fonduri pentru construirea unei cabane,
în masivul Ceahlău, care să le poată oferi turiștilor mâncare și un loc
călduros de dormit.
„Mun ții Carpa ți, aceste minunate podoabe naturale cu care este
înzestrată frumoasa noastră ț ară, rămân în mare parte necunoscu ți, nu
numai străinilor, dar chiar românilor, nu atât prin lipsa de dorin ță de a
face escursiuni, cât mai ales din lipsa înlesnirilor necesare
escursioniștilor. Câ ți n-au trecut prin grele încercări, din cauza lipsei
unui adăpost, dacă au fost surprinși pe vârfurile înalte în timpul vreunei
furtuni violente, ce nu sânt rare acolo! Câ ți au trebuit să renun țe cu
regret de a vedea un răsărit ori un apus de soare pe vârful Ceahlaului,
neavând unde se adaposti o noapte! (…) Ne-am hotărât să încercăm a
remedia în parte răul, ridicând pe cel mai frumos munte din Moldova, pe
vârful Ceahlaului, chiar în această vară, un adăpost permanent în zid,
care să poată adăposti comod 25 persoane, unde să se poată găsi un
păzitor, o cameră de bucătarie, un pahar de vin sau de coniac, o bucată
de brânză ori de șuncă, ouă etc. în condi țiile cele mai avantajoase”,
sus țineau cele două societă ți, în apel, potrivit Asocia ției de Turism
Montan “Hai pe Munte!”, Iași.
În 1908, cu fonduri de 5.000 de lei, se ridică, din pietre unite cu lut,

prima cabană din Carpa ții Orientali. Inaugurarea are loc pe 30 iunie, în
prezenta a peste 100 de persoane, potrivit datelor monografice.
Adăpostul avea două încăperi, una destinată cabanierului, și putea
adăposti până la 20 de persoane. Construc ția a stat în picioare numai 20
de zile, din cauza mortarului ”rău făcut” și a lipsei unei funda ții de zid,
astfel că, în 18 iulie 1908, cabana a fost dărâmată de o furtună.
După acest eveniment nefericit, Societatea de Gimnastică și Sport

din Iași propune un nou plan de construc ție a adăpostului din Ceahlău,
de această dată folosindu-se, la îndemnul arhitectului Italian Carlo Zane,
beton armat. Noua construc ție începe în 1910, cu transportarea pe
munte a materialelor, dar este terminată abia în 1913. Inaugurarea ar fi
avut loc la 5 august 1914.
Deși unele surse sus țin că adăpostul din Ceahlău ar fi fost

construit între 1912 și 1913, săpăturile pentru extindere, din 1985-1989,
au scos la lumină frontispiciul unei ferestre din vechea cabană, pe care
scria ”construită între 1910-1914, func ționează de la 15 mai la 15
septembrie”.
Cabana Dochia în timpul celor două Războaie Mondiale

Cabana din beton armat, ce poartă numele stâncii din apropiere, a
rezistat Primului Război Mondial, deși a fost destul de deteriorată.
Repara țiile au ț inut adăpostul închis pentru turiști până în 1922, iar la
inaugurarea din 6 august au participat peste 600 de persoane, deși în
acea zi ningea.
În 1937, cabanierul Gheorghe Baciu a construit, din lemn, o colibă

lângă cabană, iar la bucătărie a făcut un pod, unde se urca pe o scări ță,
pentru a crea spa țiu de dormit pentru turiștii tot mai numeroși.
Documentele monografice notează că ospitalitatea cabanierului Baciu îi
atrăgea pe turiști, fiindcă acesta avea mereu, pe plită, ceai din frunze de
afin, lapte și carne. De asemenea, cabanierul organiza zilnic și un
”campionatul de șah”, iar învingătorul primea, din partea casei, lapte cu
mămăligă.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cabana a fost închisă,

dar armata germană a spart lacătele și a creat aici un punct de
observa ție. După retragerea nem ților, cabana a fost locuită, pentru o
perioadă scurtă de timp, de sovietici.
Din comunism până în prezent

Reparată în 1945-1946, cabana devine, din nou, o atrac ție pentru
turiști, astfel că, în următorii ani, sunt demarcate lucrări de extindere
pentru încă un dormitor și o sală de mese. După amenajările din 1958,
adăpostul tot nu face fa ță afluxului de drume ți, dar viitoarele extinderi
se vor realize abia din 1982. La început, s-au construit două noi camere
în partea de vest a cabanei, dar, ob ținându-se fonduri mai mari, se
proiectează o construc ție nouă.
În 1983, cabana este racordată la izvoarele de sub Fântâna Rece,

iar în 1984, la re țeaua electrică din Durău. Totodată, în următorii patru
ani, cabana se extinde din nou, de această dată spre est.
În vara anului trecut, cabana situată la 1.750 de metri altitudine a

trecut printr-un amplu proces de modernizare, atât la interior, cât și la
exterior, iar turiștii pot fi caza ți în camere de 2, 4, 7, 14 sau 17 locuri.
Date privind evoluţia zonei, caracteristiciale zonei

Condiţiile naturale ale zonei au favorizat dezvoltărea unei aşezări
umane care a evoluat, istoria Bicazului întinzându-se pe o perioadă
apreciabilă de timp.
Oraşul este situat în partea de vest a judeţului Neamţ, în zona
montană, la confluenţa râului Bicaz cu râul Bistriţa.
Coordonatele geografice sunt date de paralela de 46o55’ latitudine
nordică şi meridianul de 26o27’ longitudine estică.
Limite geografice, vecinii:
- la nord comuna Hangu
- la sud comuna Tarcău
- la vest comuna Taşca
- la est comunele Pîngăraţi şi Tarcău.
Poziţia geografică a oraşului Bicaz favorizează comunicarea în
direcţiile:
- DN 15 Bicaz – Bacău;
- DN 12C Gheorgheni – Bicaz.
Se poate spune că localitatea reprezintă un nod rutier intens
circulat care face legătura între Moldova şi Transilvania.
Distanţe faţă de localităţi semnificative: Piatra Neamţ (26 km),
Vatra Dornei (131 km), Topliţa (112 km) şi Gheorgheni (54 km).
Orașul Bicaz are o suprafaţă totală de 13.395,36 ha din care

981,36 ha intravilan, şi o populaţie de 8.379 locuitori, iar ca organizare
administrativă în componenţa intravilanului intră următoarele areale:
 localitatea de reşedinţă – oraşul Bicaz = 214,64 ha

 localitatea Capșa = 77,49 ha
 localitatea Dodeni = 74,47 h;
 localitatea Izvorul Muntelui = 185,12 ha
 localitatea Izvorul Alb = 183,32 ha
 localitatea Potoci = 159,96 ha
 localitatea Secu = 86,35 ha
Terenul administrativ, după categoria de folosinţă:
Terenuri agricole Suprafaţa ha Terenuri neagricole Suprafaţa ha

 arabil 58,04  păduri 9636,74
 păşuni, 2130,13  ape 1003,04
fâneţe  drumuri, căi ferate 110,18
 vii 0,02  cur ți construcţii 232,25
 livezi 17,94  neproductive 207,02
TOTAL: 2206,13 TOTAL: 11189,23
Caracteristici semnificative ale zonei

Amplasamentul luat în considerare în acest studiu are o suprafaţă
de 4.931,00 mp aflată în extravilanul orașului Bicaz şi are legătura cu
orașul Bicaz și cu localită țile din comunele învecinate prin poteci și
drumuri de exploatare.
Amplasamentul studiat a făcut obiectul următoarelor documentaţii :

- Documentaţie cadastrală a fost efectuată de P.F. FEDELEȘ
Valentin CA seria NT, nr.071, categoriile B/C.
- Extraselor de CF și Ortofotoplan pentru extravila UAT Bicaz,
punct "Dochia" nr. 1974 din 08.01.2016 pentru
Cabana Dochia NCP 842 - 50181 - 4931.00 mp
Rezervor subteran de apă NCP 843 - 50706 - 400,00 mp
Sta ție pompe NCP 844 - 50707 -
36,00 mp
Captare NCP 845 - 50712 - 491,00 mp
- Studiu topo elaborate de S.C. TOPOTREST S.R.L. Piatra
Neam ț – J27 /465/1996, CUI 8596112.
- Studiul geotehnic elaborat de S.C. ALCRO TRADE S.R.L. Piatra
Neamţ, J 27/ 507/1994, CUI RO 5400989, LABORATOR
GEOTEHNIC GRAD II, Aut. nr. 2495 / 2012.
- Expertiză Tehnică pentru reabilitare și modernizare cabană
Dochia, elaborată de S.C. SOLID PROIECT S.R.L. Iași - J 22
/1530/2003, CIF 15678649.
Poziţia amplasamentului este prezentată în planşa de încadrare în

teritoriu A0.
Documentaţia a făcut obiectul Certificatului de Urbanism nr. 69 din
10.12.2015 eliberat de Primăria orașului Bicaz şi a avizelor prevăzute de
acesta.
Pentru func ționarea obiectivului acesta de ține următoarele avize
favorabile
- Avizul nr.24 din 29.08.2014 al C.J.Neam ț – Direc ția de
Administrare a Parcul Na țional Ceahlău.
- Autoriza ție de mediu nr. 246 din 13.11.2014 a MMSC – ANPM

– Agen ția pentru Protec ția Mediului Neam ț.
- Notificare pentru punere în func țiune nr. 47 din 30.09.2014
eliberată de A.N. "APELE ROMÂNE" - Administra ția Bazinală
de Apă Siret - SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR
NEAMȚ.
NOTA Prin Contract de închiriere nr. 609 / 07.10.2013, SC T.C.
COMPILIMPEX S.R.L. Piatra Neam ț a închiriat cu titlul de folosin ță
firmei SC DURĂU S.A. Ceahlău imobilul Cabană Dochia.
Prin această documentaţie se propune studierea zonării funcţionale
în vederea introducerii în intravilan a unei suprafeţe având ca scop
reabilitarea și modernizarea Cabanei Dochia.
Potenţial de dezvoltare
Amplasamentul este situat conform P.U.G. oraș Bicaz în extravilan,
la punctul "Cabana Dochia", în zona de vârf a Muntelui Ceahlău, în
Parcul Na țional Ceahlău, beneficiază de un deosebit poten țial în ceea
ce privește turismul montan și se încadrează în zonele de dezvoltare
durabilă a activităţilor umane, care au o suprafaţă de 232,95 ha
reprezentând 3,01 % din suprafaţa Parcului Naţional Ceahlău.
În zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane se încadrează
următoarele obiective, cu suprafe țele de teren înconjurătoare:
- Durău 1
- Durău 2
- Fîntînele
- Toaca
- Cabana Meteo
- Dochia
- Izvorul Muntelui
- Poiana Stănilei
- Bicazul Ardelean la confluen țele râului Bistri ța Mare cu pârâul
Cintelic, Măngălaria și Frînturi
- Martin
- Schitul Cerebuc.
2.2. ÎNCADRAREA ÎN LOCALITATE
Poziţia zonei faţă de intravilanul localităţii

Amplasamentul studiat în extravilanul orașului Bicaz, la punctul
numit Cabana Dochia, se constituie într-o subzonă cu construcţii
destinate turismului montan având ca funcţiuni complementare: spaţii
verzi amenajate şi de protecţie, zone de campare, accese pietonale şi

reţele tehnico – edilitare aferente.
Zona se află situată faţă de localită țile învecinate astfel :
- 1.375 m fa ță de sta ția meteo Toaca
- 3.200 m fa ță de Izvorul Muntelui
- 330 m fa ță de Mănăstirea Ceahlău
- 2.600 m fa ță de Poiana Maicilor spre Izvorul Muntelui
- poteci ce fac legătura cu cabana Fîntînele, sta țiunea Durău,
cascada Duruitoarea spre nord și pe cealaltă direc ție cu satul
Neagra, comuna Bicazul Ardelean prin Poiana Stănile spre sud.
(Notă distan țele sunt considerate în linie dreaptă)
Înafara terenului aferent cabanei Dochia în suprafaţă de 4.931,00
mp, pentru infrastructura edilitară a acesteia, în proprietatea T.C.
COMPILIMPEX S.R.L. mai sunt rezervorul subteran cu suprafa ța de
400,00 mp, sta ția de pompe cu suprafa ța de 36,00 mp și captărea cu
suprafa ța de 491,00 mp, conform Contract de vânzare – cumpărare
Încheiere de autentificare nr. 844 din 26.07.2013 și prezintă următoarele
vecinătăţi:
NORD R.A. Romsilva Neam ț – Ocolul Silvic Poiana
Teiului(Ceahlău)
EST R.A. Romsilva Neam ț – Ocolul Silvic Poiana Teiului
SUD R.A. Romsilva Neam ț – Ocolul Silvic Poiana Teiului
VEST R.A. Romsilva Neam ț – Ocolul Silvic Poiana Teiului
Conform CF terenul în suprafa ță de 4.931,00 mp este alcătuit din

următoarele categorii de folosin ță 
- 1.443,00 mp curți construcții
- 3.488,00 mp pășune.
Prin Planul Urbanistic Zonal - "INTRODUCERE TREN ÎN
INTRAVILAN – REABILITARE ȘI MODERNIZARE CABANA DOCHIA"
- se stabilesc permisiunile şi restricţiile, respectiv condiţiile impuse pentru
a permite reabilitarea și modernizarea obiectivului propuse în
concordanţă cu reglementările stabilite prin P.U.G. oraș Bicaz şi
Certificatul de Urbanism emis de Primăria orașului Bicaz:
- destinaţia zonei
- P.O.T. şi C.U.T.
- regim de înălţime
- caracteristicile parcelei
- aliniamente
- accese pietonale
- spaţii verzi.
Relaţiile cu restul localităţii

Amplasamentul luat în considerare în acest studiu, se află situat în
extravilanul orașului Bicaz, punct Cabana Dochia, jude țul Neamţ şi
beneficiază de acces prin poteci montane atât cu obiectivele turistice din
vecinătate respectiv cabane și monumente ale naturii, cât și cu
localită țile Durău, Izvorul Muntelui – Bicaz și satul Tașca, comuna
Tașca, jude țul Neam ț.
2.3. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
Principalele forme de relief

Localitatea Bicaz este înconjurată de munţi împăduriţi:
- muntele Sima (NV) 1.147m
- munţii Tarcău (S), vârful Bâtca Stegea 1.316 m
- munţii Stânişoarei (NE), vârful Cosmiţa 1.015 m
Perimetrul oraşului cuprinde o bună parte din masivul Ceahlău în
partea vestică: Toaca (parţial partea estică, 1.904 m), Ocolaşul mare
(parţial partea estică, 1.907 m), Clăile lui Miron, Bâtca Cerebuc (1.156 m),
stânca Dochiei (1.185m), Obcina Horstei (1062 m), Poiana Maicilor
(1.328 m), Curmătura Văratec (1.335 m), Curmătura Lutu Roşu (1.020),
Piatra cu apă, Poliţa cu crini, Poiana Stănilelor, Chica Baicului, Jgheabul
cu hotar. Acestea sunt incluse în Parcul Naţional Muntele Ceahlău.
Altitudinea medie a localităţii este de 550 m.
Un rol hotărâtor în geneza formelor de relief spectaculoase din
zona Bicazului îl au alcătuirea petrografică şi structura geologică a
zonei. Dominante sunt calcarele albe din perioada jurasică, rezistente la
forţa mecanică, dar dizolvabile cu uşurinţă în ape suprasaturate în bioxid
de carbon.
Clima
În ansamblul judeţului clima înregistrează trăsăturile climatului
temperat continental cu particularităţi specifice părţii de est a ţării, cu
variaţii mari de temperatură, iarnă - vară, cu vânturi predominante din
direcţia nord-vest şi vest.
Iarna se remarcă prin vânturi puternice din direcţia nord-vest.
Primăvara se caracterizează prin activitatea anticiclonului azoric,
concomitent cu slăbirea celui continental. Vara aduce extinderea
anticiclonului azoric şi cad cele mai mari cantităţi de precipitaţii. Toamna,
ciclonul azoric se retrage şi este înlocuit cu cel continental, producând
primele îngheţuri.
Temperaturile medii anuale sunt de +7oC, cu media minimă în luna
ianuarie de -8oC şi maxima în luna iulie de +14oC, iar cantitatea medie de
precipitaţii anuale este de 800 mm. În timpul precipitaţiilor sunt prezente

apele de şiroire, atât pe şanţurile laterale, cât şi pe terasamentul
drumurilor.
Adâncimea maximă de îngheţ este de 1,10 m de la cota terenului
natural (CTN).
Amplasamentul este situat într-o regiune cu tip climateric II, în
zona climaterică rece.
Geologia
’’Zona studiată se află în cadrul flişului carpatic, zonă dezvoltată
puternic la est de riftul Tethysian. Zona flişului carpatic este legată şi de
evoluţia unui alt rift, numit riftul dacidelor externe şi de acumularea unor
sedimente la est de acest rift, acumulare realizată pe un fundament de tip
carpatic şi platformic.
Flişul carpatic are dezvoltarea cea mai amplă în Carpaţii Orientali
şi este foarte redusă în Carpaţii Meridionali, unde este reprezentat de
pânza de Severin. În Carpaţii Orientali, flişul s-a dezvoltat la est de zona
cristalino-mezozoică, din nordul ţării până în valea Dâmboviţei.
Sedimentarea a început să se manifeste din Tithonic şi a
funcţionat până în Miocenul inferior, fiind o sedimentare activă,
desfăşurată în cadrul unei subsidenţe şi materializată prin depuneri
detritice, care cuprind faciesul de fliş (gresii, argile, conglomerate). În
acelaşi timp au avut loc şi acumulări de depozite de altă natură,
reprezentate prin formaţiuni calcaroase şi silicioase, însă, cu totul
subordonat.
A existat o perioadă în care zona flişului carpatic a fost împărţit în
flişul intern, situat în partea de vest, constituit din depozite cretacice, şi
zona flişului extern, situată în est, constituită din depozite paleogene.
Din punct de vedere structural, flişul carpatic prezintă un ansamblu
de pânze suprapuse, şariate unele peste altele, de la vest la est. Acest
ansamblu este şariat peste Mollasa pericarpatică şi marginea
Forelandului.’’
În cadrul flişului carpatic s-au separat mai multe unităţi cu caracter
de pânză; unele au extindere în tot lungul Carpaţilor Orientali, altele doar
extindere regională. De la vest la est, s-au separat:
Vârsta formaţiunilor geologice, prezente aici, este cuprinsă între
cretacic şi oligocen inferior.
Dintre acestea, cel mai bine reprezentat este oligocenul inferior,
prin fliş grezos – şistos (facies de Fusaru); către nord est întâlnim flișul
șistos – grezos. Urmează formaţiunile de vârstă neocomian -
cenomanian, ale Pânzei de Audia, situate în partea central – vestică a
unită ții teritorial administrative reprezentate prin fliş şistos negru (seria
șisturilor negre), argile roșii și verzi, tufite, fliș șistos – grezos cu gresii
masive (gresia de Cotumba), fliș calcaros – șistos (strate de Straja).
În extremitatea vestică întâlnim forma țiuni apar ținând Masivului
Ceahlău reprezentate prin fliș grezos – șistos (strate de Bistra), dar și
conglomerate și fliș grezos.
În lungul văii Bistri ța se găsesc formaţiuni pleistocene şi chiar
holocene, reprezentate prin depozite aluvionare şi loessoide.
Reţeaua hidrografică
Din punct de vedere hidrografic teritoriul oraşului aparţine bazinului
hidrografic al râului Bistriţa a cărui curs vechi, în aval de baraj, îl
traversează.
Râul Bistriţa intră în perimetrul oraşului cu Lacul Izvorul Muntelui, 3
km de lac în amonte de baraj şi cursul vechi pe o lungime de 7 km în aval
de baraj.
De asemenea, râul Bicaz traversează oraşul pe o lungime de 7
km, din totalul de 35 km. Punctul de confluenţă cu Bistriţa se află tot pe
teritoriul oraşului.
De pe munţii din jur se varsă în Bistriţa numeroase pâraie: pârâul
Izvorul Muntelui (11 km) cu afluent pârâul Furcituri, pârâul Izvorul Alb (15
km), pârâul Potoci (9 km), pârâul Secu (7 km), pârâul Cojuşna (5 km),
pârâul Podiş (1,5 km), pârâul Neagu (1,5 km), pârâul Gicovenilor, pârâul
Dorului. În râul Bicaz se varsă pârâul Başa şi pârâul Apusului.
Condiţii geotehnice
Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul studiat este
situat pe muntele Ceahlău între vârfurile Ocolașul Mare și Toaca.
Din punct de vedere geologic zona amplasamentului apar ține
zonei flișului vest intern (Pânza de Ceahlău), care încalecă spre est
peste depozitele flișului curbicortical. La construc ția acestora i-au parte
depozite de vârstă cretacic inferior și superior.
Forma țiunea geologică de bază este constituită din Pânza de
Ceahlău din depozite apar ținând intervalelor Neocomian, Barremian –
Ap țian și Albian.
Albianul este reprezentat printr-o serie grezoasă grosieră,
cunoscută sub denumirea de orizont grezos-conglomeratic și care este în
parte echivalent cu stratele de Ceahlău.
Pentru precizarea condiţiilor geotehnice s-au executat 3 sondaje

geotehnice de 2,00 m adâncime, pe laturile nordică, estică și sudică ale
amplasamentului.
Din aceste lucrări s-au prelevat probe pentru analize de laborator

punându-se în evidenţă următoarea litografie:
sondaj P1
- 0,00 - 0,40 m strat de umlutură
- 0,40 - 2,00 m argilă cenușiu – gălbuie cu fragmente și blocuri de
gresie.
sondaj P2
- 0,00 - 0,30 m strat de umlutură
gresie.
sondaj P3
- 0,00 - 0,10 m sol vegetal
gresie.
Adâncimea de îngheț
Conform STAS 6054 / 77 :
- adâncimea maximă de îngheţ în zona amplasamentului este de
1,30 m de la cota terenului natural (CTN).
Condiții seismice
Conform Normativului P-100-1/2013 aprobat de M.T.C.T.:
- acceleraţia terenului pentru proiectarea construcţiilor la starea
limită ultimă, în perimetrul studiat, corespunzătoare unui interval
mediu de recurenţă de referinţă de 100 de ani este a g = 0,25
cm/s2.
- valoarea perioadei de control (colţ) a spectrului de răspuns
pentru zona amplasamentului este Tc = 0,7 sec.
Condiții de climă
- Din punct de vedere climatic amplasamentul cabanei se
încadrează într-o zonă cu climă temperat-continentală,
caracterizată prin temperaturi medii anuale de +8C, cu media
minimă în luna ianuarie de -4 și maxima în luna iulie de +18C,
iar cantitatea de precipita ții medii anuale este de 600 mm.
Evaluarea stabilității generale și locale
La data executării studiului şi în condiţiile actuale, terenul din zona
amplasamentului are asigurate stabilitatea locală şi generală.
Caracteristicile de teren - depozite deluviale, constituite din argilă cu
fragmente și blocuri de gresie, ca teren de fundare, conform NP
-074/2014, anexa A, tabel A1.2. se grupează în categoria "terenuri
medii" şi se înscriu conform tabel 1.4. (punctaj 10) în "categoria
geotehnică 2" cu "risc geotehnic moderat".
Conform STAS 300 / 2 – 88 și Normativului NP 112-2004:
- presiunea convenţională de bază pentru depozitele deluviale,

constituite din argilă cu fragmente și blocuri de gresie, de pe
amplasamentul studiat, este P conv = 250 kPa.
2.4. CIRCULAŢIA
Relaţii în teritoriu
Oraşul Bicaz este localitate de tranzit pentru curse lungi spre
Braşov, Gheorgheni, Vatra Dornei, Topliţa, Cluj, Târgu Neamţ şi staţie de
capăt pentru destinaţiile Piatra Neamţ şi Iaşi.
Orașul Bicaz se află la distan țele de
- 26 de km fa ță de municipiul Piatra Neam ț
- 131 km de Vatra Dornei
- 112 km de Topli ța.
Transportul se efectuează pe următoarele căi rutiere :
 DN15 Bicaz – Bacău
 DN12C Gheorgheni – Bicaz
 DJ155F Bicaz - Bistricioara (prin Durău)
 drumuri de exploatare și drumuri forestiere
 poteci montane spre zonele turistice și naturale protejate
Drumul na țional DN 15 prezintă o mare importan ță la nivelul

orașului Bicaz, făcând legătura cu principalele orașe din jude ț.
Traseul DN15 în zonă este un traseu tipic de versant, cu foarte
multe curbe, impuse de configuraţia terenului, fapt ce se resimte în
lungimea acestuia. Din această cauză, în profil longitudinal, pe distanţe
mari, valoarea medie a declivităţilor este de cca. 4%, iar valorile maxime,
între 6-7%.
Se poate spune că localitatea este plasată pe un nod rutier intens
circulat care face legătura între Moldova şi Transilvania.
Legătura cu satele Izvorul Alb și Secu se face pe un drum
forestier greu practicabil.
Transportul în comun între Bicaz ș i localită ț ile din jude ț se
efectuează pe 13 trasee. Acesta este efectutat de 3 firme de transport:
CONPASTRU S.R.L., EDY TRANS S.R.L. ș i MEGATRAVEL S.R.L.
Din punct de vedere al transportului feroviar, sta ția Bicaz
reprezintă capătul liniei 509 de la Bacău.
2.5. OCUPAREA TERENURILOR
Caracteristici funcţionale ale zonei

În prezent terenul studiat, în suprafaţă de 4.932,00 mp, extravilan

oraș Bicaz punctul "cabana Dochia" aparţinând beneficiarului TC
COMPILIMPEX SRL are folosinţa de teren cur ți construc ții și pășune
şi se învecinează cu alte terenuri forestiere – pășuni, pădure.
Parcela de teren are acces prin mai multe poteci montane ce fac
legătura cu drumul jude țean DJ 155F atât spre sta țiunea Durău cât și
Izvorul Muntelui și cu drumul na țional DN 12C prin satul Neagra,
comuna Bicazu Ardelean..
Această documentaţie îşi propune introducerea în intravilan a unui
teren situat în extravilan pentru reabilitarea și modernizarea unor
construc ții existente cu func țiunea de turism fără modificarea categoriei
de folosin ță actuală cur ți construc ții și pășune.
În acest sens, pentru realizarea investiţiilor viitoare propuse, prin
prezenta documentaţie de urbanism P.U.Z., se propune introducerea
terenului în intravilan şi aprobarea regulamentului de urbanism (R.L.U.)
aferent noii unităţi teritoriale de referinţă cu funcţiunea de turism.
.
Relaţionări între funcţiuni corelate cu zonele vecine
Atracţia principală a zonei este Masivul Ceahlău. Vecinătatea cu
Lacul Izvorul Muntelui marchează un plus de frumuseţe şi pitoresc pentru
zonă.
În vecinătatea parcului, în special în staţiunea Durău, se practică
activităţi de turism, iar agroturismul este în dezvoltare. Totuşi capacităţile
turistice au încă un grad mic de ocupare cuprinsîntre 1,4% şi 14,8%.
Înfiinţarea Parcului Naţional Ceahlău a mărit interesul vizitatorilor
pentru zona centrală a masivului în care sunt conservate cele mai
pitoreşti peisaje şi specii de plante şi animale. Pe teritoriul parcului cele
mai întâlnite activităţi turistice sunt drumeţiile montane precum şi activităţi
specifice de camping. Un rol important îi revine administraţiei parcului
care, la intrările în parc, informează turiştii în legatură cu regulile care
trebuie respectate şi care urmăreşte respectarea lor.
În interiorul parcului sunt amenajate trei cabane turistice: Fîntînele,
Dochia şi Izvorul Muntelui.
Monitorizarea turismului este un instrument de control al efectelor
acestuia, care permite să se intervină pentru diminuarea impactului
generat de activităţile turistice şi conservarea biodiversităţii.
Zona are o valoare turistică ridicată identificându-se următoarele
tipuri de turism:
a) Turism de tranzit cu abateri de la drumurile naţionale care unesc
Transilvania cu Moldova, turiştii staţionând o zi, maxim două, în Parcul
Naţional Ceahlău şi staţiunea Durău;
b) Turism climateric – staţiunea Durău şi împrejurimile acesteia sunt

cunoscute pentru microclimatul plăcut, fiind recomandată în tratamentul
bolilor neurologice, insomnii, şi altele asemenea. Vânturile moderate,
aerul curat, ospitalitatea şi buna cuviinţă a gazdelor asigură un confort
ridicat turiştilor.
Turismul în Parcul Naţional Ceahlău se face pe 7 trasee turistice
amenajate şi marcate. În funcţie de rezultatele monitorizării şi a studiilor
ştiinţifice asupra biodiversităţii, traseele turistice se pot închide,
redirecţiona sau, dacă este cazul, se pot deschide altel, cu condiţia
respectării regimului zonării interioare a parcului.
Problemele cu care se confruntă turismul practicat în parc sunt

următoarele:
a) Încălcarea regulilor de vizitare ale ariei naturale protejate ca urmare a
nivelului scăzut al educaţiei şi respectului pentru natură;
b) Insuficienţa mijloacelor de informare pasive cu rol de orientare,
avertizare şi educaţie: educaţiei şi respectului pentru natură; panouri,
plăcuţe indicatoare şi altele asemenea;
c) Dotări insuficiente în zona de campare existentă pe platoul înalt ;
d) Dezvoltarea infrastructurii turistice în parcul naţional şi în zonele de
interes din vecinatate, în special la Durău şi Izvorul Muntelui;
De aceea, se va acorda o atenţie deosebită practicării ecoturismului
şi punerii de acord a intereselor economice ale comunităţilor locale, prin
dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor în această direcţie. vecinatate, în
special la Durău şi Izvorul Muntelui;
Amplasamentul studiat aflându-se într-o zonă cu construcţii

existente propuse spre reabilitare și modernizare, cu caracter turistic,
relaţionarea zonei va fi cu zonele învecinate sta țiunea Durău, Izvorul
Muntelui, orașul Bicaz.
Există două obiective de atrac ție turistică în perimetrul orașului
Bicaz: Barajul lacului de acumulareIzvorul Muntelui și muntele Ceahlău.
Acestea au determinat dezvoltarea unui important turism de destina ție,
atât la Izvorul Muntelui, dar și la portul Bicaz și Izvorul Alb.
Formele de turism practicate
- Turism montan: drumeţii, orientare turistică, alpinism, mountain
bike
- Turism sportiv: hidrobiciclete, skijet, înot, caiac, plimbări cu barca,
plimbări cu vaporul
- Pescuit sportiv, vânătoare
- Turism rural, agroturism
Din anul 2011 are loc anual, în împrejurimile orașului, pe diferite
trasee, în func ție de vârstă, o competi ție de Mountain Bike - Marathon

MTB Bicaz.
Gradul de ocupare al zonei cu fond construit

SUPRAFAŢĂ TEREN 4.931,00 mp 4.931,00 mp
din care:
EXISTENT MAXIM ADMIS
P.O.T. 14,0 % 20 %
C.U.T. 0,24 0,30
Aspecte calitative ale fondului construit

Amplasamentul studiat se află într-o zonă de construcţii cu
func țiunea turistică, aflate într-o stare mediocră necesitând reabilitarea.
Asigurarea cu spaţii verzi

În prezent categoria de folosinţă a terenul fiind cur ți construc ții și
pășune, nu există spaţii verzi amenajate, împrejurimile fiind constituite
din zone naturale cu deosebită valoare în ceea ce privește flora, fauna,
elemente reliefului natural: platouri, stânci, cascade, grohotișuri,
jgheaburi etc.
Existenţa unor riscuri naturale în zonă

Riscul de inundabilitate este favorizat de aportul hidrografic al
pârâului Izvorul Muntelui și al pârâului Potoci precum și al râului
Bistri ța, influen țat de deversările din Lacul Izvorul Muntelui.
Zona satului Izvorul Alb prezintă un risc mare de alunecări.
Satul Izvorul Alb, ce aparţine administrativ de ora șul Bicaz, judeţul
Neamţ, se află amplasat pe terasele de luncă ș i ambii versanţi (treimea
inferioară a acestora) ai văii pârâului Izvorul Alb, afluent pe dreapta al
Bistriţei în sectorul lacului de acumulare Izvorul Muntelui – Bicaz, la circa
10 km amonte de barajul acestuia.
Un factor important favorabil acestui risc este reprezentat de
alcătuirea petrografică.
Factorul climatic, caracterizat prin mari varia ț ii anuale ale
regimului precipita ț iilor realizează valori ce depă șesc 900 mm. Lipsa
unui drenaj natural pe ambii versan ț i ai văii din sectorul respectiv a
favorizat acumularea apei din precipita ț ii în masa deluviilor. Existen ț a
unui organism toren ț ial în extremitatea din aval a arealului deluvial la
care ne referim, care asigură drenajul apelor de versant, subliniază
evident importan ț a apei la favorizarea fenomenului.
Și condi ț iile morfologice, respectiv panta medie a versantului cu
valori de 10-15% ca ș i forma aproximativ concavă a versantului, cu pante
de 25–30% la partea superioară, au favorizat punerea în mi șcare a

deluviului.
Risc și zone afectate de alunecări pe DN15 în zona lacului

Izvorul Muntelui
Drumul na țional DN 15 este amplasat pe un versant de tip
poligenetic, modelat pe roci de fliș strâns cutate și puternic tectonizate,
în care alternan țele de strate (gresii cu durită ți diferite, calcare, argile și
marne) roci care se comportă diferit la ac țiunea apei și a proceselor de
înghe ț- dezghe ț, constituie trăsătura specifică.
Caracteristicile litologice ale acestor forma țiuni au permis, în
condi țiile morfoclimatice din Pleistocen-Holocen, formarea unor depozite
deluviale groase (până la 20 m).
Versantul este situat în totalitate în etajul climatic și fluvio-
denudaţional din domeniul forestier (al pădurilor de amestec de
rășinoase și foioase). Are o expunere generală dominant sudică,
situa ție care favorizează insola ția. Din această cauză în intervalele de
timp cu precipita ții slabe, din perioada rece a anului, stratul de zăpadă
dispare foarte repede. Consecin ța este creșterea intensită ții
fenomenelor de geliva ție (înghe ț- dezghe ț) cu urmările cunoscute,
dezagregarea stratului superficial al scoar ței de alterare, intensificarea
spălărilor areolare și transportul fragmentelor de sol rezultate în albiile
toren ților.
Albiile râurilor afluente ale Bistri ței, Largu, Hangu, Buhalni ța și
Potoci s-au adâncit puternic în rocile din substrat. Forma concavă a
profilelor longitudinale ale albiilor respective arată că evolu ția lor a atins
faza de echilibru.
Por țiunile de versant dintre aceste râuri, au fost supuse ac țiunii
de ,,modelare subaeriană” mult mai tarziu, iar procesul de modelare este
în plină desfășurare datorită activită ții unor organisme toren țiale care
și- au adâncit albiile până la roca de bază, fragmentându-le în culmi
secundare joase.
Principalele disfuncţionalităţi
Dezechilibre în activitatea și dezvoltarea economică:
 declinul activită ților economice de bază și complementare și
utilizarea redusă a capacită ților de produc ție existente pe
teritoriul orașului;
 slaba dezvoltare tehnică a tuturor sectoarelor din agricultură;
 inexistenta unui sprijin acordat I.M.M.-urilor pentru
dezvoltarea serviciilor în zona rurală;
 slaba infrastructură de sprijin a afacerilor;
 slaba implementare a sistemului de asigurare a calită ții

produselor și produc ției;
 ponderea redusă a I.M.M.-urilor în sectorul productiv și de
servicii (cu excep ția comer țului și a alimenta ției publice);
 insuficienta promovare a poten țialului investi țional al
regiunii;
 calitatea slabă a serviciilor către popula ție;
 dimensiunile reduse ale exploata țiilor agricole;
 lipsa unor sisteme de colectare, prelucrare și valorificare
superioară a produselor specifice;
 necesitatea modernizării fondului construit (sediul Primăriei
Orașului, complexul comercial, parcuri, locuin țe.);
Disfuncții privind evoluția populației, probleme sociale rezultate
din dezechilibrul dintre ocuparea forței de muncă și locurile de
muncă:
 utilizarea necorespunzătoare a for ței de muncă
disponibilizată ca urmare a procesului de restructurare a
economiei;
Condiții nefavorabile ale cadrului natural:

 existen ța proceselor de despădurire și a proceselor de
eroziune și a alunecărilor de teren și inunda țiilor;
 lucrări de prevenire a riscurilor naturale (alunecări de teren,
inundaţii, teren mlăştinos), ca termen imediat.
 includerea în priorităţile de intervenţie imediată a proiectelor
privind limitarea zonelor inundabile, de protecţie a malurilor,
de limitare a proceselor de degradare prin alunecări de teren
şi asigurarea de fonduri pentru realizarea acestora, în primă
etapă acelea care să asigure protecţia zonelor din intravilan.
Protejarea zonelor cu potențial cultural valoros:

 inexisten ța de obiective și manifestări care să pună în
eviden ță tradi țiile și obiceiurile specifice regiunii.
Nivel de poluare, probleme ale cadrului construit existent:

 sistarea unor investi ții sau lipsa resurselor financiare pentru
finalizarea sau realizarea unor obiective noi de infrastructură
majoră (din dotări social-culturale și construc ții de locuin țe);
 degradarea fondului de locuire existent;
 insuficienta informare și educare a popula ției în domeniul
protejării și conservării mediului.
Aspecte critice legate de organizarea circulației și transport:

 procentul scăzut de drumuri modernizate;
 neîntre ținerea tramei stradale;
 existen ța unui număr mare de căi de comunica ție care
prezintă un profil transversal necorespunzător dotărilor mobile
P.S.I.;
 re țeaua majoră de căi de comunica ții este neadecvată la
cerin țele traficului, conform standardelor
2.6. ECHIPAREA EDILITARĂ
2.6.1. Alimentarea cu apă

Partea centrală, urbană, dispune de apă curentă şi canalizare, în
timp ce cartierele periferice şi satele care intră în componenţa teritorială a
oraşului au ca singură sursă apa freatică prin fântâni (Izvorul Muntelui,
Potoci, Izvorul Alb, Secu).
Există o sursă de suprafaţă pe pârâul Izvorul Muntelui printr-un
baraj la 5 km de oraş cu capacitatea de 6 l/s. O conductă de 1097+3663
m, cu diametrul 200 mm aduce apa potabilizată (filtrată, clorinată) la un
rezervor lângă barajul lacului de acumulare şi apoi la rezervorul Dodeni.
Alte surse asigură alimentarea locală a unor zone ale oraşului.
În prezent principala sursă de apă potabilă este amplasată în
comuna Taşca în amonte de lacul de acumulare de pe râul Bicaz. Este o
captare formată din 8 puţuri, fiecare cu un debit de 15 mc/s. După
potabilizare o conductă lungă de 10,8 km şi cu diametrul de 500 mm
aduce apa la un bazin (dealul Neagu) cu capacitatea de 2500 mc.
Reţeaua de distribuţie are o lungime totală de 24,9 km şi
furnizează consumatorilor circa 842.000 mc/an. Personalul de deservire
este asigurat de S.C. APA SERV Piatra Neamţ.
2.6.2. Canalizarea apelor uzate

Reţeaua de canalizare începe de la Dodeni până în cartierul
Ciungi (nou), unde se află staţia de epurare. Aceasta funcţionează pe
principiul mecano-biologic cu o capacitate de prelucrare de 70 l/sec.
Lungimea reţelei de canalizare este de 15,3 km. Nu există reţea de
canalizare în cartierele Capşa, Izvorul Muntelui, Potoci, Izvorul Alb şi
Secu.
Reţeaua de ape pluviale trebuie completată şi îmbunătăţită pentru
a prelua cantităţile mari rezultate din averse.
2.6.3. Alimentarea cu energie electrică

Principala contribuţie a oraşului Bicaz la sectorul energetic constă
în lacul de acumulare de la Izvorul Muntelui care alimentează

hidrocentrala Stejaru. În perimetrul oraşului intră aproximativ 1.150 ha
luciu de apă din cele 3.260 ha la un nivel normal de retenţie. Puterea
instalată a hidrocentralei (Stejaru) este de 210 MW (6 turbine), iar
producţia de energie într-un an este de 434,5 GWh.
Reţeaua electrică asigură alimentarea aproape integrală a
locuinţelor din perimetrul oraşului.
2.6.4. Telefonie
Oraşul Bicaz este traversat de cablu telefonic cu fibră optică (FO).
Reţeaua de telefonie fixă este prezentă prin operatorul
Romtelecom şi respectă traseul drumurilor şi al străzilor din intravilan,
firele fiind amplasate pe stâlpi de beton.
Telefonia mobilă este reprezentată prin operatorii: Orange,
Vodafone, Cosmote.
2.6.5. Alimentarea cu gaze naturale

Reţeaua de gaz metan are o lungime de 23,2 km, însă trebuie
extinsă pentru a acoperi necesarul existent.
În anul 2012 s-au distribuit la nivelul orașului 1907 metri cubi, din
care 1095 pentru uz casnic.
2.6.6. Alimentarea cu căldură

Oraşul nu mai dispune de reţea de încălzire centrală în zona
blocurilor (centralele termice de cvartal s-au desfiinţat înainte de anul
2000). Există centrale termice de apartament cu gaze naturale sau
combustibil solid. Clădirile social-culturale şi administrative (primărie,
poliţie, şcoli, casă de cultură, spital, muzeu, etc.) au şi ele încălzire
centrală.
Toate instituţiile şcolare sunt prevăzute cu centrale termice. În
zona centrală alimentarea cu energie termică se face fie prin centralele
termice colective, fie prin centrale individuale de apartament sau sobe
alimentate cu combustibili solizi.
Nu au existat încercări de producere a biogazului şi nici centrale
termice cu gazeificare.
2.6.7. Gospodărie comunală

Localitatea este inclusă în planul zonal de gestionare a deşeurilor.
Orașul Bicaz a implementat programul “Sistem de colectare
selectivă și sta ție de transfer pentru deșeurile din arealul turistic Valea
Bicazului” – PHARE CES 2004 prin asociere cu Consiliul Local al
Comunei Tașca (beneficiarul proiectului) și ale comunelor Tarcău, Bicaz
Chei, Bicazul Ardelean și Dămuc. Acesta promovează un sistem de

colectare selectivă și de gestionare a deșeurilor, în vederea reabilitării
mediului și dezvoltării turismului în arealul vizat.
Orașul Bicaz dispune de containere de 1.100 l pentru colectarea
separată a deșeurilor de hârtie și biodegradabile, de pubele de 770 l
pentru colectarea separată a deșeurilor de plastic și sticlă și de
autovehicul pentru transportul deșeurilor.
Sta ția de transfer de la Tașca cu o suprafa ță de 3.700 mp este
concepută cu două linii, una pentru deșeurile colectate separat și alta
pentru compactarea deșeurilor atât cu cele reciclabile cât și cu cele
menajere biodegradabile ce urmează a fi trimise la coincinerare. Sta ția
este proiectată pentru a prelua aproximativ 2.500 tone de deșeuri
reciclabile.
Deșeurile sunt transportate de aici către depozitul ecologic de
deșeuri Piatra Neam ț.
Deşeurile de tip industrial sunt interzise pentru depozitarea în
depozitul orăşenesc. Agenţii economici au obligaţia reciclării lor.
Cimitirele de pe raza oraşului Bicaz nu au asigurate zone de
protecţie sanitară. Acestea sunt în număr de 5 şi au fost delimitate şi
reprezentate pe planuri:
2.7. PROBLEME DE MEDIU

Analiza de evaluare a impactului asupra mediului va releva
problemele de mediu existente şi identificate în P.U.G. oraș Bicaz :
- Relaţia cadru natural – cadru construit

 zonă cu densitate redusă
 grad redus de ocupare a terenului
 zone nesistematizate cu circulaţie pe străzi
neamenajate.
- eforturi financiare pentru realizarea echipării edilitare.
- evidenţierea şi atenţia ce trebuie acordată riscurilor naturale şi
antropice.
- evidenţierea valorilor de patrimoniu ce necesită protecţie.
- Unităţile industriale şi agrozootehnice vor trebui să funcţioneze
în baza autorizaţiei de mediu cu respectarea condiţiilor impuse şi
cu stabilirea zonelor de protecţie care se impun din norme
sanitare sau studii de impact.
- În prezent principala „producţie” umană o constituie emisia de
deşeuri menajere care ridică probleme deosebit de dificile
edililor. S-au mobilizat importante resurse pentru a se găsi soluţii
de reintegrare post-utilizare a bunurilor şi deşeurilor.
- Localitatea este inclusă în planul zonal de gestionare a

deşeurilor.
- Orașul Bicaz a implementat programul “Sistem de colectare
selectivă și sta ție de transfer pentru deșeurile din arealul
turistic Valea Bicazului” – PHARE CES 2004 prin asociere cu
Consiliul Local al Comunei Tașca (beneficiarul proiectului) și ale
comunelor Tarcău, Bicaz Chei, Bicazul Ardelean și Dămuc.
Acesta promovează un sistem de colectare selectivă și de
gestionare a deșeurilor, în vederea reabilitării mediului și
dezvoltării turismului în arealul vizat.
- Intravilanul, în situaţia existentă, datorită zonei în care se află,
bogat împădurită este bine oxigenat. În zonele de circulaţie şi, cu
precădere, pe traseul drumului naţional şi drumului judeţean,
sunt spaţii plantate cu vegetaţie înaltă care să asigure protecţie
fonică, protecţie împotriva gazelor de eşapament şi a prafului
rezultat în urma circulaţiei vehiculelor.
- Pe teritoriul orașului s-au identificat şi marcat pe planuri,
monumente de cult şi siturile arheologice, monumente ale naturii.
Orice lucrare care se va executa pe aceste areale se va face cu
avizul şi sub controlul Muzeului de Istorie Judeţean Neamţ și al
Parcului natural Ceahlău.
2.8. OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI

Administraţia locală, cât şi populaţia, promovează dezvoltarea atât
a zonelor cu funcţiuni de locuire şi servicii, cât şi celor cu specific turistic
sau de mică industrie locală.
Se urmăreşte în primul rând, realizarea necesităţilor ce ţin de
dotarea tehnico-edilitară, dar şi dezvoltarea social economică a teritoriului
prin atragerea de investiţii rentabile, o oportunitate fiind turismul.
Alte necesitaţi ale populaţiei sunt :

- Parcelări în zona bună pentru construcţii.
- Modernizarea drumurilor existente şi creearea altor drumuri noi
în funcţie de necesităţi.
- Realizarea reţelei de alimentare cu apă în sistem centralizat în
condiţii sanitare corespunzătoare, staţii de preepurare a apei
menajer, depozite ecologice.
- Configurarea zonei industriale .
- Amenajarea de spaţii verzi din domeniul privat al Primăriei.
- Extinderea reţelei existente de alimentare cu gaze naturale.
- Extinderea reţelei cablu TV, antene satelit,conexiune la internet.
- Sprijinirea societăţilor mici şi mijlocii pentru dezvoltarea şi
diversificarea activităţii de producţie.

- Dezvoltarea turismului montan, rural şi a agroturismului,
definitivarea hotelurilor, motelurilor şi a pensiunilor turistice în
curs de realizare.
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ
3.1. CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE

Zona luată în studiu, este în prezent în proporţie de 14 % ocupată,
principiile de organizare arhitectural-urbanistice ale zonei au fost stabilite
prin următoarele documentaţii de urbanism avizate şi aprobate :
P.U.G. + R.L.U. oraș BICAZ aprobat și în curs de reactualizare
Analiza fondului construit existent, este evidenţiată în planşa A1 ce
relevă structura şi starea clădirilor din zona amplasamentului.
Întocmirea documentaţiei de urbanism P.U.Z. - INTRODUCERE

TEREN ÎN INTRAVILAN - REABILITARE ȘI MODERNIZARE CABANĂ
DOCHIA - extravilan Bicaz, punct Cabana Dochia, judeţul NEAMŢ s-
a realizat pe baza unor studii elaborate concomitent, care evidenţiază
dimensiunile şi vecinii amplasamentului, situaţia juridică, starea actuală
din punct de vedere topografic şi geotehnic etc. :
- Documentaţie cadastrală a fost efectuată de P.F. FEDELEȘ
Valentin CA seria NT, nr.071, categoriile B/C.
- Extraselor de CF și Ortofotoplan pentru extravilan UAT Bicaz,
punct "Dochia" nr. 1974 din 08.01.2016 pentru
Cabana Dochia NCP 842 - 50181
Rezervor subteran de apă NCP 843 - 50706
Sta ție pompe NCP 844 - 50707
Captare NCP 845 - 50712
- Studiul geotehnic elaborat de S.C. ALCRO TRADE S.R.L. Piatra
Neamţ, J 27/ 507/1994, CUI RO 5400989, LABORATOR
GEOTEHNIC GRAD II, Aut. nr. 2495 / 2012.
3.2. PREVEDERI ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL

Conform P.U.G. oraș Bicaz avizat şi aprobat amplasamentul se
află situat în extravilan, punct Cabana Dochia, iar oportunitatea realizării
investiţiei "- INTRODUCERE TEREN ÎN INTRAVILAN - REABILITARE
ȘI MODERNIZARE CABANĂ DOCHIA ", a impus întocmirea unei
documentaţii P.U.Z. pentru introducerea în intravilan şi aprobarea unui
regulament de urbanism R.L.U., în vederea construirii şi încadrarea într-o
unitate teritorială de referinţă U.T.R., definită ca subzonă de construcţii cu
funcţiunea de turism specifice zonei de dezvoltare durabilă a Parcului

Na țional Ceahlău.
3.3. VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL

Există mai multe locuri pe teritoriul oraşului Bicaz de unde pot fi
admirate peisaje deosebite. Dinspre Potoci se reflectă în apa lacului de
acumulare splendoarea masivului Ceahlău. Acelaşi munte îşi etalează
măreţia de la cabana Izvorul Muntelui. Invers, de la cabana Dochia se
desfăşoară panorama unor forme de relief de o diversitate extraordinară.
Barajul lacului de acumulare atrage în continuare atenţia privind
opera omului în domesticirea naturii. Oricare punct de pe malul lacului
reprezintă tot atâtea privelişti minunate.
Aceste elemente de atracţie sunt argumente în promovarea
oraşului Bicaz ca zonă turistică cu un pitoresc deosebit.
Oraşul Bicaz, pe lângă potenţialul turistic propriu reprezentat de
obiective naturale şi cultural-istorice, dispune de o localizare strategică
extrem de favorabilă ce l-a transformat în principalul punct de acces spre
Masivul Ceahlău sau spre alte obiective turistice importante din zonă
(Cheile Bicazului si Cheile Şugăului (25 km), Peştera Toşorog (24 km),
Peştera Munticelu (26 km), Valea Tarcăului, ruinele Palatului Cnejilor sau
Mănăstirea Buhalni ța, Poiana Teiului, sta țiunile Durau sau Borsec,
etc.), obiective care atrag un număr considerabil de turişti.
Astfel, oraşul Bicaz prezintă avantajul concurenţial de a fi localizat
cel mai aproape dintre toate oraşele judeţului Neamţ, de obiectivele
importante şi consacrate ale acestuia, avantaj ce îl poate propulsa ca
principal centru turistic urban din judeţul Neamţ.
Evident, acest avantaj trebuie valorificat prin transformarea
oraşului Bicaz într-o destinaţie turistică de succes, fiind necesare o serie
de eforturi şi politici comune ale administraţiei publice locale şi a
operatorilor economici locali care activează în turism.
3.4. MODERNIZAREA CIRCULAŢIEI

Drumurile de acces la amplasament sunt poteci montane ce fac
legătura atât cu drumul jude țean DJ 155F cât și cu drumul national DN
12C, poteci propuse a fi reabilitate și marcate corespunzător.
Turismul în Parcul Naţional Ceahlău se face pe 7 trasee turistice
amenajate şi marcate.
În funcţie de rezultatele monitorizării şi a studiilor ştiinţifice asupra
biodiversităţii,traseele turistice se pot închide, redirecţiona sau, dacă este
cazul, se pot deschide altele cu condiţia respectării regimului zonării
interioare a parcului.
Problemele cu care se confruntă turismul practicat în parc sunt

următoarele:
a) Încălcarea regulilor de vizitare ale ariei naturale protejate urmare
a nivelului scăzut ca urmare a nivelului scăzut al educaţiei şi respectului
pentru natură;
b) Insuficienţa mijloacelor de informare pasive cu rol de orientare,
avertizare şi educaţie: educaţiei şi respectului pentru natură; panouri,
plăcuţe indicatoare şi altele asemenea;
c) Dotări insuficiente în zona de campare existentă pe platoul înalt
d) Dezvoltarea infrastructurii turistice în parcul naţional şi în zonele
de interes din vecinatate, în special la Durău şi Izvorul Muntelui;
De aceea, se va acorda o atenţie deosebită practicării ecoturismului
şi punerii de acord a intereselor economice ale comunităţilor locale, prin
dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor în această direcţie. vecinatate, în
special la Durău şi Izvorul Muntelui;
3.5. ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ
Evaluarea potenţialului turistic şi de recreere

Pe teritoriul Parcului Naţional Ceahlău potenţialul turistic este bine
reprezentat atât prin valoarea peisagistică deosebită cât şi prin marea
bogăţie a biodiversităţii astfel încât Ceahlăul este unul dintre cele mai
vizitate masive montane din Carpaţi.
Exploatarea în scop turistic a valorilor peisagistice şi a ofertei
floristice şi faunistice depinde în mare măsură de două aspecte:
a) dezvoltarea infrastructurii turistice;
b) conştientizarea turiştilor şi a membrilor din comunităţile locale
învecinate asupra statutului, rolului şi importanţei Parcului Naţional
Ceahlău în dezvoltarea turismului zonal.
Pe teritoriul Parcului Naţional Ceahlău sunt amplasate trei cabane

turistice situate la altitudini diferite:
 Cabana Izvorul Muntelui, situată în apropiere de Bicaz, la 797
m altitudine
 Cabana Fântânele situată în apropiere de staţiunea Durău, la
1220 m altitudine
 Cabana Dochia, situată la 1750 m altitudine.
Traseele turistice principale pleacă de la Durău şi Izvorul Muntelui,

au diferite grade de dificultate sunt accesibile tuturor categoriilor de turişti,
exceptând iarna când accesul este restricţionat sau închis pe unele
traseee sau sectoare de trasee.
Astfel traseul marcat cu cruce roşie între Cascada Duruitoarea şi

Cabana Dochia este închis iarna fiind greu accesibil. Traseele turistice
sunt mai rare şi mai lungi pe versantul sudic de la Neagra şi pe cel vestic
de la Bicazul Ardelean –Telec.
Camparea pe teritoriul parcului se face numai în zona înaltă, lângă

Cabana Dochia, fiind necesară dezvoltarea utilităţilor la locul de campare.
În anul 2012, Parcul Naţional Ceahlău a fost vizitat de 35.212

persoane. Perioada cu cel mai mare flux a fost iunie-septembrie când s-
au inregistrat 27.248 persoane. Pe parcursul anului, situaţia intrărilor prin
porţile de acces în parcul naţional a fost următoarea:
- Durău 23.407 vizitatori cu o medie zilnică de 64 persoane;
- Izvorul Muntelui 9.126 vizitatori cu o medie zilnică a intrărilor de 25
persoane;
- Confluenţa Bistrelor 1.918 vizitatori cu o medie zilnică de 5 persoane;
În locul destinat campării de pe Piatra Lată a Ghedeonului, în anul
2013 s-au taxat 361 corturi.
● Traseul nr. 1: Cabana Izvorul Muntelui 797 m - Curmătura Lutu Roşu

1020 m - Cabana Dochia 1750 m
Marcaj: bandă albastră
Durata de parcurgere: 3h 30min
Distanţa de parcurs: 6 km
Diferenţa de nivel : 953 m
Observaţii: - practicabil tot timpul anului
-între Cabana Izvorul Muntelui şi drumul judeţean 155 F, marcajul este
punct albastru - grad mediu de dificultate.
● Traseul nr.2: Cabana Izvorul Muntelui 797 m - Stânca Dochiei 1185 m

- Jgheabul cu Hotar - Cabana Dochia 1750 m
Marcaj: triunghi albastru
Durata de parcurgere: 3h 30min- 4 h
Distanţa de parcurs:7,5km
Diferenţa de nivel: 953 m
Observaţii:-între Cabana Izvorul Muntelui şi drumul judetean155F,
marcajul este punct albastru.- grad mediu de dificultate
● Traseul nr.3: Cabana Izvorul Muntelui 797m - Poiana Maicilor 1328m -

Cabana Dochia 1750 m
Marcaj: bandă roşie
Durata de parcurgere: 4h 30min – 5 h
Observaţii:- interzis pe timpul iernii ! - grad mare de dificultate.
● Traseul nr.4: Staţiunea Durău 800 m - Cabana Fântânele 1220 m -

Cabana Dochia 1750 m
Marcaj: bandă roşie
Durata de parcurgere: 3h - 3h 30min
Distanţa de parcurs: 7,5 km
Observaţii:- grad mediu de dificultate
- de la Cabana Fântânele se poate ajunge în Poiana Viezuri Traseul nr.5,
urmând un traseu marcat cu triunghi galben
● Traseul nr.5: Staţiunea Durău 800 m - Poiana Viezuri 1195 m -

Cascada Duruitoarea-Cabana Dochia 1750 m
Marcaj: cruce roşie
Durata de parcurgere: 4h 30min - 5h
Distanţa de parcurs: 7,5 km
Observaţii: - grad mediu de dificultate.
- iarna, traseul este practicabil doar până la Cascada Duruitoarea
- din Poiana Viezuri se poate ajunge la Cabana Fântânele Traseul nr.4,
urmând un traseu marcat cu triunghi galben.
● Traseul nr.6: sat Neagra 540 m - Curmătura Văratec 1363 m- Poiana

Maicilor 1326 m - Cabana Dochia 1750 m
Marcaj: cruce albastră
Durata de parcurgere: 6 - 7h
Observaţii:- grad mare de dificultate.
● Traseul nr.7: Bicazul Ardelean 580 m – Telec 680 m - Curmătura

Stănile 1420 m –Cabana Dochia 1750m
Marcaj:bandă albastră
Durata de parcurgere:7-8h
Distanţa de parcurs:17km
Diferenţa de nivel:1170m
Observaţii : - grad mare de dificultate.
3.5.1. Funcţional
Funcţiunea zonei: unitate teritorială de referinţă U.T.R. definită ca

subzonă de construcţii cu funcţiunea de turism.
Zona studiată cu terenurile aferente cabanei Dochia în suprafaţă de
4.931,00 mp ( 1443,00 mp cur ți construc ții propus a se introduce în
intravilan + 3488,00 mp pășune ce rămâne în extravilan) și suprafeșele
aferente rezervorului subteran cu suprafa ța de 400,00 mp, sta ției de
pompe cu suprafa ța de 36,00 mp și captării cu suprafa ța de 491,00
care se află și rămân în extravilan, sunt proprietatea T.C.
COMPILIMPEX S.R.L. Piatra Neam ț.
Pe terenul de 4.931,00 mp de forma unui poligon neregulat cu 5
laturi, în cadrul suprafe ței de 1443,00 mp cur ți construc ții există
clădirea cabanei, cu dimensiunile maxime în plan de 44,20 x 17,40 m,
formată din două corpuri separate cu rost seismic și de tasare, pe care le
vom numi corp A și corp B.
Terenul prezintă o pantă mai mică (cca. 11%) pe direc ția nord –
sud și mai accentuată (cca. 53%) pe direc ția nord-vest – sud-est.
Corpul A având forma literei "L" cu dimensiunile maxime în plan de
23,82x 17,40 m, are regim de înăl țime P+1E, cu un pod înalt.
Corpul B este de formă dreptunghiulară, cu dimensiunile maxime în
plan de 20,38 x 17,40 m, are regim de înăl țime P+ 1E + M
Din punct de vedere func țional Cabana cuprinde următoarele
spa ții 
Corpul A la cota +0,00, corpul alimentar cu bucătărie 2 încăperi,
dep. alimentar, 2 săli de mese, 3 birouri, holuri (ocupate de Serviciul
SALVAMONT  dispecerat, cabinet medical, dormitor) și spa ții de
circula ție, depozit și post de transformare.
Corpul B la cota +0,00, cuprinde 5 camere cu 2 paturi și băi proprii,
1 cameră cu 10 paturi, 2 G.S. cu duș, pe sexe, casa scării, coridor și
semilogie acoperită pe fa țada laterală dreapta.
La cota –1,65 pe fa țada principală, estică a cabanei, există o
terasă descoperită pe lungimea de 36,635 cu lă țimea de 5,62 m.
ETAJ
Corpul A cuprinde un spa țiu mic închis de depozitare la cota +3,20
Corpul B la cota +3,20 cuprinde 5 camere cu 2 paturi și băi proprii,
1 cameră cu 10 paturi, 1 G.S. cu duș comun, casa scării și coridor,
semilogie și balcon acoperite.
MANSARDĂ
Corpul A cuprinde un spa țiu de pod.
Corpul B la cota +6,70 cuprinde 1 cameră cu 5 paturi, 2 camere cu
6 paturi, 2 G.S. cu duș, pe sexe, comune, casa scării , coridor.
Pe latura vestică (fa țada posterioară) la nivelul parterului există un

spa țiu comun de depozitare, a cărui perete vestic are și func ția de zid
de sprijin, CTA –ul terenului fiind mai sus fa ță de cota +0,00 a cabanei,
la cca. +2,30 m.
PROPUNERE
PARTER
Corpul A la cota +0,00, va cuprinde corpul alimentar cu bucătărie 2
încăperi, dep. alimentar, 2 săli de mese, birou administrativ, 1 cameră cu
2 paturi și baie proprie, holuri și spa ții de circula ție, depozit și post de
transformare.
Corpul B la cota +0,00, cuprinde 5 camere cu 2 paturi și băi
proprii, 1 cameră cu 10 paturi, 2 G.S. cu duș, pe sexe, casa scării,
coridor și semilogie acoperită pe fa țada laterală dreapta,- rămâne
neschimbat.
Se propune acoperirea treimei din dreapta a terasei existente cu
șarpantă într-o apă.
ETAJ
Corpul A cuprinde un spa țiu mic, închis de depozitare la cota +
3,20, rămâne neschimbat.
Corpul B la cota +3,20 cuprinde 5 camere cu 2 paturi și băi proprii,
1 cameră cu 10 paturi, 1 G.S. cu duș comun, casa scării și coridor,
semilogie și balcon acoperite, - rămâne neschimbat.
MANSARDĂ
Corpul A va cuprinde o cameră cu 12 paturi la cotele +4,40,
5
+5,84 și +6,70 m legată func țional de casa scării corpului B.
Corpul B la cota +6,70 cuprinde 1 cameră cu 5 paturi, 2 camere cu
6 paturi, 2 grupuri sanitare cu duș, pe sexe, comune, casa scării , coridor,
- rămâne neschimbat.
Nu se modifică volumetria clădirii existente acoperirea rămânând în
3 ape, cu pante variind între 21 și 30. Se propune schimbarea
tâmplăriei degradate, învelitorii din drani ță puternic degradată și
înlocuirea ei cu învelitoare din tablă profilată tip ț iglă de culoare maro și
consolidarea elementelor de șarpantă (conf. Expertiză). Înăl țimea
maximă, la coamă, a cabanei va rămâne +11,05 m (corpurile A și B) și
+6,00 m (corp B), cu streașine la +3,75 m pe fa țada posterioară vestică
și +6,00 (corpurile Ași B) și +9,05 m (corpul A) pe fa țada principal
estică.
NOTA Cotele sunt raportate la cota +0,00 a cabanei.
Finisajele exterioare dau o notă rustic - montană cabanei, fiind
alcătuite din zidărie aparentă de piatră fasonată / placaj din piatră
naturală, tencuială fină, drișcuită de culoare alba și tencuială mixtă cu
zidărie și lemn aparent. Parape ții cu casete și diagonale vor fi la

lăcui ți mat la culoarea lemnului natur, iar structura balcoanelor și
teraselor va fi din lemn de culoare maro.Tâmplăria - lemn stratificat de
culoare maro.
Capacitatea sălilor de luat masa 84 loc.
Capacitatea de cazare la paturi individuale 70 loc.
Număr personal care deservește cabana 5 pers. (din care 1pers.
personal TESA) Există cazare pentru personal.
Numărul de personae Serviciu SALVAMONT – variabil 2 – 3 pers
iarna și 4- 5 pers. pe timp călduros.
Obiectivul propus prin P.U.Z.- INTRODUCERE TEREN ÎN

INTRAVILAN - REABILITARE ȘI MODERNIZARE CABANĂ DOCHIA
- extravilan Bicaz, punct Cabana Dochia, va fi compus din :
- 1 lot cuprinzând cabana turistică cu anexele aferente
Bilanţul teritorial
SUPRAFAŢĂ TEREN PROPUSĂ 1.443,00 mp

PT. INTRODUCERE ÎN INTRAVILAN
1. Arie construită 684,00
2. Arie desfăşurată 1.329,08
3. Arie terasă 205,50
4. Spaţii verzi 524,14
5. Echipare edilitară – post trafo 29,36
6. P.O.T. 49,43 %
7. C.U.T. 0,921
3.6. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE

Alimentarea cu apă potabilă
Alimentarea cu apă a cabanei se realizează din captarea de izvor
(Fântâna Rece), cu bazin de captare de 5 mc, subteran, din beton armat,
situată la cota 1.782,04 m, la sud-vest de terenul aferent cabanei și este
protejată cu împrejuirea zonei cu regim de restric ție severă. De aici pritr-
o conductă subterană apa potabilă este condusă la sta ția de pompe
situată la cota 1.785,66 m, aflată la vest de terenul aferent cabanei. Apa
este pompată printr-o conductă subterană într-un rezervor subteran cu
capacitatea de 90 mc, din beton, situat la cota 1.797,00 m, aflat la nord
de terenul aferent cabanei Dochia, de aici prin cădere liberă se asigură
alimentarea consumatorilor cabanei al cărei C.T.A. variază între cotele
1760,11 ÷1762,68 m.
Conducta ce alimentează consumatorii cabanei, din ț eavă
galvanizată, intră pe fa țada laterală dreapta.
Nu se propun re țele exterioare noi de apă.

Canalizarea apelor uzate menajere
În zona studiată nu există reţea publică de canalizare, apele uzate
menajer sunt colectate în sistem local cu re țea de canalizare din tuburi
de fontă Dn 110, existentă,sta ție de epurare tip Cribernet ce deversează
apele la un bazin etanș betonat de 100 mc, existent, cu scurgrere
asigurată natural, amplasată la cota 1.757,65 m, la extremitatea sudică a
terenului cabanei, la 57,00 m de aceasta.
Nu se propun noi re țele de canalizare.
Se propune ca apele uzate provenite de la blocul alimentar să fie
trecute prin 2 separatoare de grăsimi tip NG 0,3 l/s Aqua Clean, împotriva
colmatării re țelei cu lichide ușoare saponificabile.
Canalizarea apelor pluviale
Apele pluviale vor fi colectate prin jgheaburi şi conduse prin burlane
la rigole și absorbite în sol.
Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică se realizează din rețeaua PT 5
Ceahlău , din Durău de unde prin cablu subteran LES 20kV de 150 mm de
medie tensiune este alimentat PT10 -20 kVA / 0,4 kV cabană meteo și de
aici cu LES cablu de 150 mm de medie și 2 cabluri de 150 mm de joasă
tensiune postul de transformare existent al cabanei Dochia – PT11- 20
Kv/0,4 Kv, având puterea de 160 kWA și BMP-T 0,4 kV amplasat lângă
postul de transformare.
Din PT 11 se alimentază și mânăstirea Ceahlău.
Se propune înlocuirea paratrăsnetului existent cu unul nou tip
PREVECTRON.
Nu se popun re țele exterioare electrice.
Incălzirea spaţiilor interioare
Se realiza ini țial cu sobe de teracotă pe combustibil solid, iar
prepararea hranei cu butelii cu gaz lichefiat și la plită pe comb. solid.
Atât sobele cât și coșurile de fum au fost desființate.
Ulterior încălzirea s-a realizat și cu agent termic furnizat de 3 centrale
electrice de cca. 30 kW fiecare actualmente învechite.
Se propune ca încălzirea noilor și vechilor spații să se facă cu
radiatoare statice din o țel şi agent termic – apă caldă produsă de 3 centrale
termice electrice de 24 kW, cu randament mai bun, murale, pe combustibil
electric, renun țânduse definitiv la folosirea combustibilului solid.
Apa caldă menajeră este asigurată prin 2 boilere electrice de 14 kW
fiecare. Se preconizează ca într-o etapă ulterioară, ca măsură a alternativă,
apa caldă menajeră să poată fi asigurată și prin 4 module de panouri solare
cu tuburi vidate de 3,60 mp fiecare, rezistente la vânt ț i intemperii (zăpadă,
grindină etc.)
Deci, tehnologiile folosite pentru încălzire și prepararea apei calde

menajere, sunt nepoluante.
Instalaţia de telefonie
Zona cabanei Dochia nu este afectată de re țele subterane de
telefonie în canaliza ție sau fibră optică. Zona platoului este acoperită de
mai multe reţele de telefonie mobilă.
Recep ționarea posturilor de radio și Tv se face prin captarea
semnalului prin satelit.
Nu se propun re țele noi, terestre.
Colectarea deşeurilor menajere
Serviciul de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor menajere
este asigurat prin contract cu firma de salubritate S.C. AGMADY S.R.L.
Durău.
3.7. PROTECŢIA MEDIULUI

Dezvoltare durabila
Parcul Naţional Ceahlău este o arie naturală protejată, constituită
prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1625/1955 şi reconfirmată prin
Ordinul Ministrului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 7/1990 şi
Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Naţional – secţiunea a III-a – Zone protejate.
Parcul Naţional Ceahlău este localizat în Masivul Ceahlău la
intersecţia paralelei de 470 latitudine nordică cu meridianul de 260
longitudine estică. Din suprafaţa totală a Masivului Ceahlău, de 292 km2 ,
Parcul Naţional Ceahlău ocupă o suprafaţă de 7742,5 ha, respectiv
26,5% din suprafaţa totală a acestuia. Din punct de vedere administrativ,
Parcul Naţional Ceahlău este situat în judeţul Neamţ, din suprafaţa
parcului 14% aparţinând de oraşului Bicaz, 16% de comuna Bicazul
Ardelean, 35% de comuna Ceahlău şi 7% de comuna Taşca.
Parcul Naţional Ceahlău este caracterizat prin prezenţa a numeroase
structuri naturale, abiotice şi biotice, care prezintă unicitate,
reprezentativitate şi raritate la nivel naţional.
Planul de management al Parcului Naţional Ceahlău constituie
documentul oficial care stabileşte cadrul general desfăşurare al
acţiunilor promovate pentru îndeplinirea obiectivelor de management
ale ariei protejate, el urmând să stea la baza activităţilor Direcţiei de
Administrare, administraţiilor publice locale şi ai gestionarilor de

resurse naturale din spaţiul ariei protejate pentru următorii 5 ani.
Zona în studiu în această documenta ție de urbanism se află în
zona de dezvoltare durabilă integrată în Planul de management al
Parcului Na țional Ceahlău, arie protejată
Activităţile de investiţii dezvoltare din zona de dezvoltare durabilă a
activităţilor umane vor fi cu prioritate de interes turistic, sportiv, agrement,
utilitar, zootehnic, agricol, administrativ, ştiinţific, naţional privind siguranţa
naţională şi prevenirii unor calamităţi naturale, dar cu respectarea
principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a
oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii.
Dezvoltarea de construcţii noi în zonele de dezvoltare durabilă,
indiferent de funcţia acestora, sunt permise doar în cazul în care acestea
se regăsesc în planurile de amenajare a teritoriului ori în Planurile
Urbanistice Generale ale unităţilor administrativ-teritoriale, aprobate până
la data aprobării prezentului plan de management.
Construcţiile finalizate existente pot să-şi păstreze specificul
activităţii, iar cele în diverse faze de execuţie vor fi terminate în termenii
legali.
În zona de dezvoltare durabilă se mai pot desfăşura următoarele
activităţi:
i) activităţi ecoturistice;
ii) activităţi sportive şi de agrement;
iii) activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a
animalelor;
iv) activităţi de piscicultură şi pescuit;
v) activităţi privind asigurarea sănătăţii oamenilor şi animalelor şi ridicarea
gradului de civilizaţie şi confort;
vi) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare;
vii) aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale
naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre
grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul
tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor
succesive clasice ori în margine de masiv. Se pot aplica tratamentul
tăierilor rase în arboretele de molid şi brad pe suprafeţe de max/ 1 ha;
viii) activităţi specifice modului de producţie ecologic de cultivare a
terenului agricol şi creşterea animalelor, în conformitate cu legislaţia
specifică din sistemul de agricultură ecologică;
ix) recoltarea fructelor de pădure, a ciupercilor şi plantelor medicinale de
către persoanele fizice sau juridice care deţin / administrează terenuri în
interiorul parcului sau de comunităţile locale cu acordul Direcţiei de

Administare a Parcului Naţional Ceahlău;
Amenajamentele silvice ale unităţilor de producţie/proprietăţilor ce

intră în componenţa ariilor naturale protejate vor fi revizuite în mod
obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea Planului de management,
în cazul în care au prevederi contradictorii cu statutul de parc naţional şi
cu zonarea internă a acestuia.
Până la revizuirea amenajamentelor silvice se vor aplica de către

administratorii fondului forestier din unităţile de producţie/proprietăţilor
acele prevederi care sunt conforme legislaţiei specifice pentru Parcul
Naţional Ceahlău.
Planurile de dezvoltare pentru zonele incluse în Parcul Naţional
Ceahlău se modifică de către autorităţile responsabile în conformitate cu
prevederile Planului de management. Autorităţile administraţiei publice
locale vor asigura evidenţierea limitelor Parcul Naţional Ceahlău, în
planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
Funcţiunea propusă pentru zona studiată nu constitue o sursă de

poluare pentru mediul înconjurător, aceasta fiind destinată construcţiilor
cu funcţiunea de turism, respectiv trabilitarea și modernizarea cabanei
existente Dochia.
Apele uzate menajere se colectează în sistem local cu fosă septică
betonată.
Deşeurile menajere sunt depozitate în europubele pe categorii și
sunt preluate prin contract cu societatea de salubritate.
Spaţiile libere din incinte și dinafara lor, cu vegeta ție naturală,
înierbate, nu vor suferi degradări, interzicându-se crearea de noi poteci,
ori mărirea lă țimii acestora, ele fiind marcate corepunzător.
3.8. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

Investiţia propusă P.U.Z. - INTRODUCERE TEREN ÎN
INTRAVILAN - REABILITARE ȘI MODERNIZARE CABANĂ DOCHIA
- extravilan Bicaz, punct Cabana Dochia, judeţul NEAMŢ este în sine
un obiectiv de utilitate publică de interes local, prin reabilitarea și
modernizarea spa țiilor existente cu func țiunea de turism, prezentate în
planșa A4.
Tipurile de proprietate ale terenurilor din zonă :
- terenuri proprietate publică
- terenuri proprietate privată ale comunei
- terenuri proprietate privată.
Nu se impune schimbarea destinaţiei terenurilor în viitorul apropiat.
4. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE
Prin obiectivele propuse în cadrul zonei studiate a documentaţiei

P.U.Z., se propune, o rezolvare urbanistică şi edilitară adecvată
amplasamentului ce va conduce la completarea zonei existente cu o
subzonă "cu construcţii destinate turismului" .
La întocmirea prezentei documentaţii de proiectare s-a ţinut seamă
de HG 525 / 96 - Regulamentul general de urbanism și Planul
Urbanististic General al orașului Bicaz .
Şef proiect
arh. NICOLAE Ion

Puz Memoriu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Puz Memoriu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

P.U.Z.

– INTRODUCERE TEREN ÎN INTRAVILAN 1

1.1 DATE DE RECUNOAŞTERE ALE DOCUMENTAŢIEI

OBIECTIV INTRODUCERE TREN ÎN INTRAVILAN

BENEFICIAR T.C. COMPILIMPEX S.R.L.

PROIECTANT URBANISM, ARHITECTURĂ

1.2. OBIECTUL LUCRĂRII

Luând în considerare faptul că pe teritoriul administrativ al orașului

1.3. SURSE DE DOCUMENTARE

 Planul de Amenajare a teritoriului – judeţul Neamţ.

Pe parcursul elaborării documentaţiei P.U.Z. au fost obţinute avizele

2. STADIU ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1. EVOLUŢIA ZONEI

impus începerea lucrărilor de amenajare şi construire a unor obiective de

s-a construit secţia arheologie a Muzeului orăşenesc. Cu această ocazie

Scurt istoric al Cabanei Dochia

În acest context, în 1907, Societatea de Gimnastică și Sport din

În 1908, cu fonduri de 5.000 de lei, se ridică, din pietre unite cu lut,

După acest eveniment nefericit, Societatea de Gimnastică și Sport

Deși unele surse sus țin că adăpostul din Ceahlău ar fi fost

Cabana Dochia în timpul celor două Războaie Mondiale

În 1937, cabanierul Gheorghe Baciu a construit, din lemn, o colibă

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cabana a fost închisă,

Din comunism până în prezent

În 1983, cabana este racordată la izvoarele de sub Fântâna Rece,

În vara anului trecut, cabana situată la 1.750 de metri altitudine a

Date privind evoluţia zonei, caracteristiciale zonei

Orașul Bicaz are o suprafaţă totală de 13.395,36 ha din care

 localitatea de reşedinţă – oraşul Bicaz = 214,64 ha

Terenuri agricole Suprafaţa ha Terenuri neagricole Suprafaţa ha

Caracteristici semnificative ale zonei

Amplasamentul studiat a făcut obiectul următoarelor documentaţii :

Poziţia amplasamentului este prezentată în planşa de încadrare în

- Autoriza ție de mediu nr. 246 din 13.11.2014 a MMSC – ANPM

2.2. ÎNCADRAREA ÎN LOCALITATE

Poziţia zonei faţă de intravilanul localităţii

verzi amenajate şi de protecţie, zone de campare, accese pietonale şi

Conform CF terenul în suprafa ță de 4.931,00 mp este alcătuit din

Relaţiile cu restul localităţii

2.3. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

Principalele forme de relief

precipitaţii anuale este de 800 mm. În timpul precipitaţiilor sunt prezente

Pentru precizarea condiţiilor geotehnice s-au executat 3 sondaje

Din aceste lucrări s-au prelevat probe pentru analize de laborator

- presiunea convenţională de bază pentru depozitele deluviale,

Drumul na țional DN 15 prezintă o mare importan ță la nivelul

2.5. OCUPAREA TERENURILOR

Caracteristici funcţionale ale zonei

În prezent terenul studiat, în suprafaţă de 4.932,00 mp, extravilan

b) Turism climateric – staţiunea Durău şi împrejurimile acesteia sunt

Problemele cu care se confruntă turismul practicat în parc sunt

Amplasamentul studiat aflându-se într-o zonă cu construcţii

trasee, în func ție de vârstă, o competi ție de Mountain Bike - Marathon

Gradul de ocupare al zonei cu fond construit

Aspecte calitative ale fondului construit

Asigurarea cu spaţii verzi

Existenţa unor riscuri naturale în zonă

de 25–30% la partea superioară, au favorizat punerea în mi șcare a

Risc și zone afectate de alunecări pe DN15 în zona lacului

 slaba implementare a sistemului de asigurare a calită ții

Condiții nefavorabile ale cadrului natural:

Protejarea zonelor cu potențial cultural valoros:

Nivel de poluare, probleme ale cadrului construit existent: