Numele: ________________________ Punctajul obținut: _________________

Test inițial la limba și literatura română. Clasa a XII-a

Subiectul I. Citește cu atenție textul:

La început, acum o sută şi ceva de ani, în România, automobilul nu era un mijloc de

transport. Nu avea vreo funcţie utilitară, nu era nici măcar simbolul progresului. Era o maşină
infernală pentru conservatori şi sceptici, o jucărie şi un instrument de paradă, de prestigiu, pentru
oamenii „de lume“. „Împreună cu banii şi cărţile (de joc)“, îi spunea, prin 1926, Constantin Plagino
lui Gheorghe Jurgea Negrileşti, un memorialist puţin cunoscut, care însă a lăsat însemnări delicioase
inclusiv despre cumpărarea unui automobil într-o familie aisée, cea a consulului rus de la Galaţi,
bunicul său.
Automobilul, un Fiat de 12 cai putere, costase 12 000 de lei, sau patru kilograme de aur, la
paritatea de atunci a leului, din 1913. Era totuşi o maşină ieftină, carosată ca landaulet de ville de un
carosier celebru în epocă, Jean Henri-Labourdette. Pe atunci, în Europa, spre deosebire de Statele
Unite, unde producţia de serie fusese dezlănţuită de Henry Ford, automobilele erau mai mult
construite, şi mai puţin fabricate. Proprietarul unui şasiu, care era platforma, cum ar spune astăzi
inginerii auto, adică toată partea mecanică purtătoare a motorului, a transmisiei, a suspensiei şi a
identităţii conferite de fabricant, putea cere să i se monteze o caroserie pe gustul său. Fiatul de 12
CP al consulului rus era un „salon în miniatură, cu tot rafinamentul parizian“. „Avea două mici vase
de cristal pentru flori şi un nécessaire de toaletă cu oglindă, pudrieră, puful respectiv şi un
vaporizator cu parfum. Mirosul de benzină se combina cu parfumul Origan de Coty.“ Şi era condus
de un şofer „«stilat», adică unul cu multe pretenţii“. „De la început a refuzat să mănânce cu
servitorii. Trebuia servit la el în cameră.“
Aşadar, în 1913, şoferii aveau încă statutul unor specialişti ultracalificaţi, asemănător cumva
cu cel al inginerilor de reţea din prezent… În Răscoala lui Rebreanu, şoferul se numeşte Rudolf, e
neamţ, iar din lamentaţiile lui Gogu, care nu iubeşte automobilul şi nu are de gând să-şi frângă gâtul
pe şosele de dragul sportului automobilistic, reiese că ar avea leafa unui profesor universitar… Doar
biata Nadine întrezărise potenţialul monden al automobilului: „Mai, voyon, Gogule, si c’est sérieux,
tu es plus ridicule! Cred că îmi pot permite şi eu o plăcere cum vă permiteţi voi atâtea? Mâine-
poimâine, când şi bărbierii vor avea automobil la uşa frizeriei, n-are să mă mai intereseze. Astăzi
însă un Benz solid şi elegant poate să-ţi dea frisoane!“
(Centenar: auto acum 100 de ani de Cătălin Strat în România literară, nr. 10-11 din 2018)

* aisée = înstărită;
paritate = egalitate numerică;
landaulet (de asemenea landaulette) = caroserie auto în care pasagerii din spate sunt acoperiți de un top
convertibil și în care pasagerii din spate și șoferul sunt separați de o divizie, ca și în cazul unei limuzine.

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu

privire la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței „de lume”.
2. Menționează două mărci de automobile prezente în text.
3. Precizează care este atitudinea Nadinei din Răscoala față de viitorul potențial al automobilelor.

1
4. Explică motivul pentru care autorul consideră că automobilul nu era cu adevărat un mijloc de
transport acum o sută de ani, ilustrând cu o secvență din text.
5. Prezintă în 30-50 cuvinte statutul pe care îl aveau șoferii de automobile în urmă cu 100 de ani.
(5x 6p=30p)

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă posibilitatea de a

călători rapid a dus sau nu la dezvoltarea spiritului uman, raportându-te atât la informațiile din
fragmentul extras din Centenar: auto acum 100 de ani de Cătălin Strat în România literară, nr. 10-
11 din 2018, cât și la experiența personală sau culturală.
(30p)
Subiectul al II-lea

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificația textului următor, evidențiind două particularități

ale genului dramatic: (30p)

MAHOMED (către Radu): Am avut o discuție cam neplăcută cu Pașa din Vidin. Despre poezie. Ca
de obicei, mi-a denigrat ultima producție...Știi, am scris o odă.
PAȘA DIN VIDIN: E slabă. (Lui Radu, ca și când Sultanul nu s-ar afla acolo). Mi-am pus mari
speranțe – și parcă numai eu? Toți iubitorii de literatură din Imperiu – în geniul Măriei-Sale. Dar
sunt mâhnit, că de la o vreme, se pripește. Nu reface, nu meditează mai mult. Mi-e teamă că
victoriile militare dăunează calității artistice a ultimelor producții.
RADU (către Mahomed): Sunt unii care ar vrea ca Sultanul să piardă această campanie...ca să
aibă prilej de a medita mai mult.
PAȘA DIN VIDIN (către Mahomed): Cred că, dacă ați schimba ultimul vers...
MAHOMED (interesat): Serios? (Brusc, enervat). Nu schimb o iotă! În momentul compunerii am
fost inspirat. Atunci nu pot da greș. Știi că dacă țintești cu arcul poți nimeri cu săgeata prin
urechile acului cu care Allah țese natura sau firea. Din păcate, această stare privilegiată de
maximă încordare mă cercetează mai rar...În privința asta, îți dau dreptate...ai mereu nevoie de o
ființă după care să-ți tânjească unghiile, părul...care să te pună în stare de...
PAȘA DIN VIDIN: Crimă literară...
(Marin Sorescu, Răceala, Actul I, Tabloul 3)

10p din oficiu

2
 BAREM DE CORECTARE ȘI EVALUARE

 Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.

 Nu se acordă fracțiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate
explicit în barem.
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului
total obținut pentru test.

Subiectul I ____ _______ (30 de puncte)

A. (30 de puncte)
1. precizarea sensului secvenței date (de exemplu: Secvența „de lume” se referă la persoanele care
au experiența vieții în societate, care cunosc uzanțele; persoane distinse, manierate, exuberante)
– 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea
normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
2. menționarea a două mărci de automobile prezente în textul dat (de exemplu: Fiat, Benz)– 4
puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea
normelor de ortografie și de punctuație – 1 puncte 6 puncte
3. precizarea atitudinii Nadinei din Răscoala față de viitorul potențial al automobilelor (de
exemplu: Atitudinea Nadinei față de potențialul monden al automobilelor este că în acea vreme,
mașinile precum Benzul erau o plăcere, dar în timp chiar și bărbierii își vor lăsa mașinile în fața
frizeriei, semn că nu vor mai fi un lux, ci o necesitate) - 4 puncte; formularea răspunsului unui
enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație –
1 punct 6 puncte
4. explicarea motivului pentru care autorul consideră că automobilul nu era cu adevărat un mijloc
de transport acum o sută de ani (Mașina era un moft sau un obiect de fală pentru oamenii
amatori de lux și distracții) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență din texte (de
exemplu: era o jucărie și un instrument de paradă, de prestigiu pentru oamenii de „lume”– 2
puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea
normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea statutului pe care îl aveau șoferii de automobile în urmă cu 100 de ani (de exemplu:
Șoferii erau mai mult ingineri auto decât proprietarii unor mașini gata fabricate, deoarece
puteau cere să li se monteze pe motoare caroserii după bunul plac): descriere adecvată și
nuanțată – 4 puncte; abordare schematică, ezitantă - 2 puncte; încercare de prezentare - 1 punct
4 puncte
- respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie
și punctuație – 1 punct 2 puncte

B. (30 de puncte)
- formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 4 puncte
- câte 2 puncte pentru enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare
clară, în concordanță cu opinia formulată -2p; încercare de enunțare – 1 p
2 x 2 puncte = 4 puncte
- câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente
enunțate: dezvoltare clară, nuanțată -2 puncte; încercare de dezvoltare, schematism – 1 punct

3
 2 x 2 puncte = 4 puncte
- raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument – 3 p; raportarea la experiența personală sau
culturală în dezvoltarea oricărui argument–1 p. 3p + 1p = 4 puncte
- formularea unei concluzii pertinente 4 puncte
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată -3 puncte; utilizare parțial
adecvată -1 punct 3 puncte
- respectarea normelor de exprimare (0-1 greșeli lexicale sau morfo-sintactice – 3 puncte; 2 greșeli
–1 punct, 3 sau mai multe greșeli -0 puncte) 3 puncte
- respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0-1 greșeli ortografice și de punctuație – 1
punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 2 puncte
- așezarea în pagină, lizibilitatea 2 puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minumum 150 de
cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Subiectul al II-lea (30 puncte)

Prezentarea a două particularități ale genului dramatic (de exemplu prezența indicațiilor scenice și
modul predominant de expunere este dialogul)
20 puncte
 prezentare adecvată și nuanțată, prin ilustrare cu exemple din fragmentul dat – 20 puncte

 prezentare ezitantă, prin raportare la fragmentul dat – 10 puncte

 simpla precizare a două particularități ale genului dramatic sau tendința de generalizare – 5
puncte

- utilizarea limbii literare – 2 puncte; logica înlănțuirii ideilor- 2 puncte; ortografia – 2 puncte; (0-1
greșeli ortografice – 2 p; 2 greșeli – 1 p; 3 sau mai multe greșeli -0 p.); punctuația – 2 puncte (0-1
greșeli de punctuație – 2 p; 3 sau mai multe greșeli – 0 p; 2 sau multe greșeli – 0 puncte);
lizibilitatea – 2 puncte. 10 puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de

cuvinte și să dezvolte subiectul propus.