OASELE MEMBRULUI SUPERIOR

Membrul superior este constituit din patru segmente:

- umar
- brat
- antebrat
- mana

Centura membrului superior

Formeaza scheletul umarului, asigura legatura dintre oasele membrului liber si
toracele osos. Constituita din: - clavicula
- scapula.

Clavicula
- os lung,
- pereche,
- orientata transversal,
- cuprinsa intre manubriul sternului si acromion.
Prezinta 2 curburi inegale, forma literei S:
- mediala - concavitatea posterioara
- laterala - concavitatea anterioara
- prezinta - doua fete,
- doua margini
- doua extremitati.

Orientare
- lateral - extremitatea turtită,
- anterior - marginea concavă a acestei extremităţi, iar în
- jos - faţa osului, prevăzută cu un şanţ.

- fata superioara – neteda central, doua extremitati rugoasa →insertii musculare.

- partea mediala →insertia m sternocleidomastoidian,
- lateral→ muschilor deltoid si trapez.

1
 - fata inferioara – raspunde primei coaste – in portiunea mijlocie - gaura nutritiva si
santul→ muschiul subclavicular.
- medial de sant - depresiunea ligamentului costoclavicular
- lateral de sant – 2 proeminente rugoase:
- tuberculul conoidian → lig. conoidian
- linia trapezoidala → lig. trapezoidian

- marginea anterioara – concava in 1/3 laterala →insertia muschiului deltoid;

- convexa in 1/3 mediala → insertia muschiului pectoral mare.

- marginea posterioara – concav-convexa, in sens invers decat marginea anterioara.

- in portiunea laterala → muschiul trapez
- in portiunea mijlocie raport - m omohioidian, cu m scaleni, cu artera si vena
subclavie, trunchiurile plexului brahial.

- extremitatea mediala sau sternala voluminoasa; fata sternala destinata articularii

cu manubriul sternului.

- extremitatea laterala sau acromiala - turtita; fata→ articularii cu acromionul.

2
Scalpula

Scapula sau omoplatul: - os lat,

- forma triunghiulara,
- situat la partea posterioara a toracelui.

- intre primul spatiu intercostal si coasta VIII

Orientare

- posterior - puternica spina,

- sus marginea cea mai mica si subtire,
- lateral unghiul cel mai voluminos.

- Fata dorsala – priveste posterior si lateral;

- se desprinde transversal o puternica lama- spina scapulei →imparte fata
dorsala : -fosa situata deasupra
- alta situata dedesubt
1 - spina scapulei – adera la fata dorsala a scapulei,
- se continua lateral cu prelungirea libera - acromion.
- are forma triunghiulara, prezentand:
- o fata superioara
- o fata inferioara
Are 3 margini:
- anterioara
- laterala - concava
- dorsala – este groasa, rugoasa - buza superioara →muschiului trapez,
- buza inferioara → muschiul deltoid.
2 - acromionul – preominenta turtita de sus in jos,
- prezinta fata articulara pentru extremitatea laterala a claviculei La
unirea acromionului cu buza infer. a scapulei -> unghiul acromionului.
3 – fosa supraspinoasa → muschiul supraspinos.
4 – fosa subspinoasa sau infraspinoasa → subspinos, rotund mare, rotund mic.

3
- Fata costala sau anterioara
– prezinta o concavitate - fosa subscapulara, strabatuta de creste oblice →insera
muschiul subscapular.
- pe portiunea mediala → muschiul dintat anterior.

- Marginea superioara
– subtire, prezinta scobitura sau incizura scapulei
- nervul suprascapular,
- medial de scobitura → muschiul omohioidian.

- Marginea mediala – orientata spre coloana, → muschiul romboid.

- Marginea laterala – orientata spre axila

- Unghiul inferior – ascutit

- Unghiul superior – usor rotunjit, →muschiul ridicator al scapulei.

- Unghiul lateral – voluminos, prezinta :

1 – cavitatea glenoidala – este legata prin gatul sau colul scapulei.
La cele doua extremitati ale cavitatii se gasesc rugozitati:
- inferioara - tuberculul subglenoidian sau infraglenoidian → m triceps.
- superioara – tuberculul supraglenoidian → m biceps brahial
2 – Procesul coracoidian – o prelungire recurbata, baza ocupa spatiul dintre
cavitatea glenoidala si scobitura scapulei.

4
 - gauri nutritive: - in fosa supraspinoasa,
- in fosa subspinoasa,
- la nivelul acromionului
- la nivelul procesului coracoidian.

Scheletul membrului superior liber

SCHELETUL BRATULUI

HUMERUSUL

-os lung, pereche, prezinta - diafiza

- doua epifize.

Orientare
Se aseaza in sus extremitatea prevazuta cu un cap sferic, medial suprafata ei
articulara, anterior santul profund, pe care aceasta extremitate il prezinta.

Corpul
-cilindric in portiunea superioara, prismatic triunghiular in cea inferioara.
Prezinta 3 fete si 3 margini:

- fata anterolaterala – prezinta ceva mai sus de mijlocul - rugozitate in forma de V

=>tuberozitatea deltoidiana →muschiul deltoid si muschiul brahial.
Sub tuberozitatea se afla -> santul nervului radial si artera brahiala profunda.
Deasupra tuberozitatii, fata anterolaterala este inconjurata de nervul axilar.

- fata anteromediala – prezinta:

- gaura nutritiva
- santul intertubercular
- impresiune rugoasa →muschiului coracobrahial

- fata posterioara – oblic de santul nervului radial,

- deasupra santului → capul lateral,
- iar dedesubtul lui →capul medial al muschiului triceps brahial.

- marginea anterioara – este bine pronuntata

5
 - marginea laterala si marginea mediala - adevarate creste in jumatatea lor
inferioara, putin conturate in partea superioara.

6
 Epifiza sau extremitatea superioara (proximala)

- unita cu corpul prin colul chirurgical

prezinta:
1 – capul humerusului – suprafata articulara neteda, reprezentand 1/3 dintr-o sfera,
priveste medial, in sus si putin posterior.

2 - colul anatomic – sant circular, separa capul de restul epifizei

3 - tuberculul mare - situat pe partea laterala a capului; prezinta 3 fetisoare pentru

insertii musculare :
- superioara -> muschiul supraspinos
- mijlocie -> muschiul subspinos
- inferioara - muschiul rotund mic

4 - tuberculul mic - situat pe partea anterioara → muschiul subscapular.

5 - santul intertubercular sau calisa bicipitala

- sant vertical,
- pleaca de pe fata anterioara a epifizei, se termina pe fata anteromediala a diafizei.
- limitat de creasta tuberculului mare situată anterior, şi de creasta tuberculului mic
situată posterior.
- pe creasta tuberculului mare → muşchiul pectoral mare,
- pe creasta tuberculului mic → muşchiul rotund mare.

7
 Extremitatea sau epifixa inferioara (distala)

- turtita si recurbata dinapoi inainte

- prezinta: - condil
- doi epicondili
1 - Condilul humerusului are:

a)- Suprafete articulare - sunt destinate radiusului si ulnei.

- trohleea humerusului - raspunde scobiturii trohleare de pe ulna.

-formata din: - 2 margini,
- 2 povarnisuri
- un sant - traiect spiroid de sus in jos si mediolateral

- capitulul - o proeminenta rotunjita, lateral de trohlee,

- raspunde fosetei de pe capul radiusului.

- santul intermediar - separa trohleea de capitul,

- este articular,
- raspunzand marginii fosetei de pe capul radiusului.

b) - Fose - in numar de 3:
- fosa coronoidiana
- deasupra trohleei, pe fata anterioara,
- in ea patrunde procesul coronoidian al ulnei → flexie.
- fosa radiala - deasupra capitulului;
- in ea patrunde capul radiusului → flexie.
- fosa olecraniana - deasupra trohleei, pe fata posterioara;
- in ea patrunde olecranul, → extensie

8
2 - Epicondilii
- 2 proeminente, servesc pentru insertii musculare: - medial
- lateral
- Epicondilul medial - o puternica proeminenta triunghiulara, la care se termina
marginea mediala a diafizei.
- fata posterioara prezinta santul nervului ulnar
- Epicondilul lateral - mai mic, la el se termina marginea laterala a diafizei.

OASELE ANTEBRATULUI
- 2 oase paralele: - ulna
- radius
- se articuleaza prin epifizele lor,
- raman distantate la nivelul diafizei prin spatial interosos.
- diafiza - prismatice triunghiulare; fiecare prezinta deci: 3 fete si 3 margini.

ULNA

- os lung, pereche situate in partea mediala a antebratului.

Prezinta: corpul si 2 epifize.

Orientare
Se pune in sus extremitatea mai voluminoasa, anterior scobitura acestei extremitati,
iar lateral marginea cea mai ascutita a osului.

Corpul - putin concav inainte; prezinta 3 fete si 3 margini

- fata anterioara - prezinta gaura nutritive

- in partea superioara → muschiul flexor profund al degetelor,
- in partea inferioara → muschiul patrat pronator.

9
- fata posterioara - strabatuta in 1/3 superioara de o linia oblica in jos si medial.

- fata mediala - este larga in portiunea superioara,

- se ingusteaza in partea inferioara.

- marginea anterioara - bine pronuntata;

- incepe de la procesul coronoidian,
- se termina la cel stiloidian.

- marginea posterioara - pleaca de la olecran,

- descinde sub forma unei creste sinuase si dispare apoi in
1/3 inferioara a diafizei.

- marginea laterala sau interosoasa

- da insertia membrane interosoase
- in sus se bifurca - delimiteaza o suprafata triunghiulara →incizura radiala
- ramura de bifurcatie posterioara →creasta muschiului supinator

10
Extremitatea sau epifiza superioara (proximala)

- doua proeminente osoase:

- olecran
- procesul coronoidian

- proeminentele formeaza - scobitura trohleara →articuleaza cu trohleea humerusului.

- pe partea laterala a procesului coronoidian - fetisoara articulara semilunara, scobitura sau
incizura radiala → capul radiusului.
- dedesubtul procesului coronoidian - tuberozitatea ulnei → muschiul brahial.
Olecranul → muschiul triceps brachial.

Extremitatea sau epifiza inferioara (distala)

Prezinta doua formatiuni:

- capul
- procesul stiloidian

1 - Capul - segment de cilindru ,

- suprafata laterala este articulara→incizura ulnara a radiusului;
- articulara si fata lui inferioara.

2 - Procesul stiloidian - situat pe partea mediala a capului.

11
RADIUSUL
- os lung, pereche,
- situat in partea laterala a antebratului
- corp
- 2 epifize.

Orintare
Se aseaza in jos extremitatea cea voluminoasa, posterior fetele ei prevazute cu
santuri, lateral procesul descendent al acestei extremitati.

Corpul - prismatic triunghiular,

- 3 fete
- 3 margini

- fata anterioara - ingusta in portiunea superioara →gaura nutritive

- in portiunea superioara →flexor lung al policelui,
- inferioara → muschiul patrat pronator.

- fata posterioara - rotunjita in portiunea superioara→muschiul supinator;

- plana si usor escavata in restul intinderii→lungul abductor si
scurtul extensor al policelui.

- fata laterala - la partea mijlocie - rugozitate→muschiul rotund pronator

- deasupra rugozitatii, fata in raport intim →ramura profunda a
nervului radial.

12
 -marginea anterioara - pronuntata,
- dispare in 1/3 inferioara

- marginea posterioara - doar in portiunea mijlocie

- portiunea mediala sau interosoasa – ascutita, terminata in partea inferioara

- medial se prinde membrane interosoasa.

Extremitatea sau efiziza superioara (proximala)

Este compusa din 3 elemente:
- capul
- colul
- tuberozitatea radiusului
Capul - segment de cilindru plin, mai inalt in portiunea mediala.
- fata superioara - depresiune = foseta capului radial, corespunde capitulului
humerusului.
- circumferinta capului raspunde scobiturii radiale de pe ulna.

Colul - portiune ingusta, leaga capul de col,

- oblic indreptat de sus in jos si lateromedial.

Tuberozitatea radiusului - proeminenta ovoidala situate sub col;

- se insera muschiul biceps brahial.

13
Extremitatea sau epifiza inferioara (distala)

- comparata cu o piramida trunchiata

- prezinta 4 fete
- o baza.

- fata mediala - prezinta scobitura ulnara, destinata articularii → capul ulnei.

- fata laterala - prezinta un sant pentru trecerea tendoanelor;

- continua in jos cu procesul stiloidian.

- fata posterioara - prezinta mai multe creste verticale - delimiteaza santuri

- prin santuri aluneca tendoane ale muschilor extensaori ai mainii
si ai degetelor.

- fata anterioara - concava de sus in jos

- da insertia muschiului patrat pronator.

- baza sau fata articulara carpiana

– forma triunghi, varful lateral se prelungeste lateral cu procesul
stiloidian
- baza subdivizata printr-o creasta anteroposterioara in doua fete
secundare: - laterala, triunghiulara →scafoidul
- mediala, patrulatera → semilunarul.

14
 OASELE MAINII

- 27 de oase dispuse in 3 grupe:

- carpul,
- metacarpul,
- oasele degetelor

Carpul
- format din opt oase dispuse pe doua randuri;
- primul rand sau proximal - incepand de la police → 4 oase:
- scafoidul,
- semilunarul,
- piramidalul
- pisiformul
- al doilea rand sau distal -alte 4 oase: - trapezul,
- trapezoidal,
- capitalul
- osul cu carlig.

- au forma aproape cubica

- fete - superioara
- inferioara
- anterioara (palmara)
- dorsala
- laterala
- mediala.

Scafoidul
- cel mai lateral os
- comparat cu o luntre din cauza concavităţii
- pe faţa lui palmara tuberculul scafoidu-lui
- se articulează - proximal cu radiusul,
- distal cu trapezul şi trapezoidul,
- medial (ulnar) cu semilunarul şi cu osul capitat.
Semilunarul
- işi datorează numele formei sale
- se articulează - proximal cu radiusul,
- distal cu osul capitat şi osul cu cârlig,
- lateral - cu scafoidul
- medial - cu piramidalul.

15
Piramidalul
- işi datorează numele formei sale
- se articulează proximal cu capul ulnei
- distal cu osul cu cârlig,
- lateral cu semilunarul
- faţa anterioară prezintă o feţişoară articulară → pisiform.
Pisiformul
- os lenticular,
- inaintea piramidalului, cu care se articulează.
Trapezul
- primul os din rândul al doilea
- faţa anterioară →un şanţ şi tuberculul trapezului
- se articulează proximal cu scafoidul
- faţa distală are forma de sa, se articulează cu metacarpianul I
- forma de şa imprimă - caracteristici mişcărilor metacarpianului I şi policelui
- se articulează medial cu trapezoidul şi cu metacarpianul II.
Trapezoidul
- se articulează proximal cu scafoidul,
- distal cu metacarpianul II,
- lateral cu trapezul
- medial cu osul capitat.
Osul capitat = osul mare
- cel mai voluminos os al carpului
- cap, col, corp
- se articulează - proximal: semilunarul
- distal: metacarpienii II, III şi IV
- lateral: scafoidul şi trapezoidul
- medial: osul cu cârlig
Osul cu carlig
-forma unei piramide, de pe a cărei faţă palmară pleacă un cârlig.
- se articulează proximal cu semilunarul,
- distal cu metacarpienii IV şi V,
- medial cu piramidalul,
- lateral cu osul capitat.

Carpul privit în totalitatea lui, prezintă două feţe:

- dorsală, acoperită de muşchii extensori ai mâinii şi degetelor

- anterioară sau palmară

- concavă,
- formează ş a n ţ u l c a r p u l u i.

16
 Prin şanţul carpului trec tendoanele muşchilor flexori ai mâinii şi ai degetelor. Şanţul
carpian este mărginit de două eminenţe formate astfel:
- cea laterală: - tuberculul scafoidului
- tuberculul trapezului,
- iar cea medială:
- pisiform
- carligul osului cu carlig.
Pe viu, acest şanţ este transformat într-un canal de către reticulul flexorilor, un
ligament transversal.

Metacarpul

- constituie scheletul palmei şi al dosului mâinii;

- format din cinci oase m e t a c a r p i e n e
- numerotarea lor se face în sens radio-ulnar (latero-medial) de la I la V.

Caractere generale

- oase lungi, perechi;

- prezintă un corp,
- o baza
- cap.
1. Corpul - prismatic triunghiular
- faţă dorsală,
- faţă laterală
- faţă medială.
2. Baza - voluminoasa
- se articulează cu oasele capului şi cu metacarpienii invecinaţi.

17
 1. Capul - rotunjit
- se articulează cu falanga proximală

Caractere proprii ale metacarpienilor

Metacarpianul I - cel mai scurt şi cel mai gros

- baza are formă de şa
- se articulează cu trapezul
- nu se articulează cu metacarpianul II.

Metacarpianul II - cel mai lung

- baza se articulează - trapezul,
- trapezoidul
- osul capitat,
- cu metacarpianul III.

Metacarpianul III - baza are un proces stiloid îndreptat lateral;

- baza se articulează cu osul capitat, respectiv cu metacarpienii II şi IV.

Metacarpianul IV - baza se articulează cu osul capitat şi cu osul cu cârlig, respectiv cu

metacarpienii III şi V.
Metacarpianul V - baza se articulează cu osul cu cârlig, respectiv cu metacarpianul IV.

OASELE DEGETELOR

- degetele sunt în număr de cinci,

- numerotate radioulnar (latero-medial) de la I la V
- fiecare deget are câte un nume:
- Police
- Indice
- Medium
- Inelar
- Mic
- Oasele care formează degetele se numesc falange
- in total 14 falange,
- se pot explora cu uşurinţă.

18
FALANGA PROXIMALĂ
- caracterele unui os lung, ce prezintă: - corp,
- bază
- cap.
1. Corpul - turtit anteroposterior,
- are o faţă - anterioară sau palmară,
- plană
- dorsală, convexă.
2. Baza - prezintă o cavitate articulară pentru capul metacarpianului
3. Capul sau trohleea - se articulează cu baza falangei mijlocii

FALANGA MIJLOCIE are şi ea: - corp,

- bază
- cap.
1. Corpul - este asemănător cu cel al falangei proximale, dar mai scurt.
2. Baza - prezintă o cavitate de recepţie pentru trohleea de pe capul falangei proximale
3. Capul - ca şi cel al falangei proximale - formă de trohlee → articularea cu falanga distală

FALANGA DISTALĂ
- are un corp foarte redus
- baza seamănă cu cea a falangei mijlocii.
Capul - falangei distale are
- o faţă dorsală ce răspunde unghiei,
- o faţă palmară →tuberozitate rugoasă în formă de potcoavă
- serveşte ca suport pulpei degetului.

Oasele sesamoide
- în tendoanele sau în ligamentele degetelor, dar mai ales în cele ale policelui, se
întâlnesc frecvent nişte oase mici, netede, ovoidale, numite oase sesamoide,

19