Proiect: „Profesionalizarea carierei didactice – PROF”

Cod proiect: POCU/904/6/25/146587

Beneficiar: Ministerul Educației
Partener 4 - Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil
Palade” din Târgu Mureș
Perioada de implementare: 1 ianuarie 2021 – 31 decembrie 2023

Modul M3 PROGRAM DE FORMARE

CONTINUĂ
PROF I – MENTORAT DE
CARIERĂ DIDACTICĂ

Submodul
3.3. Strategii în activitatea de mentorat

Formator F5
Zsuzsanna SZABÓ
Pentru uz intern
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 Timp alocat
20 de ore,
din care:

Teorie: 4s+3as
Practică: 6s+6as
Evaluare: 1s

Total:
11 s + 9 as
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 PROIECTAREA ACTIVITĂȚII DE MENTORAT

3.3. Strategii în activitatea de mentorat

3.3.1. Observarea
3.3.2. Predarea
3.3.3. Discutarea lecției

-propune o reconsiderare a metodologiei didactice (clasică și modernă) din

perspectiva predării-învățării bunelor practici didactice respectiv a evaluării
profesorilor debutanți.
Strategiile propuse pentru activitatea de mentorat vor include mijloacele moderne de
învățare și aplicații bazate pe tehnologiile digitale.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Rezumat capitol

Metodele didactice clasice (demonstrația, observarea, jocul de rol, dezbaterea, studiul de

caz,
modelarea, problematizarea etc.)
sunt integrate în strategiile mentoriale în complementaritate
cu tehnici de învățare activă și prin cooperare adaptate: predarea în echipă (team
teaching),
„incubatorul de lecții”, flipped classroom, mentorialul în format fishbowl etc.).

Formatorii de mentori se familiarizează și cu instrumentele din portofoliul mentorului

necesare atât în activitățile de observare, predare, analiză a lecțiilor cât și în
(auto)evaluarea
performanțelor profesorilor debutanți.

Mentorii și profesorii în formare trebuie să deprindă un limbaj profesional comun,

specific adulților dar și condiției profesionale de elită, limbaj în care să comunice eficient
despre profesia didactică, dezvoltarea aptitudinilor didactice și să reflecteze în profunzime
asupra diferitelor aspecte ale „predării”.
Verbalizarea adecvată a cunoștințelor despre predare, transferul de experiență în mod
constructiv, susținerea emoțională și morală contribuie la accesul tinerilor profesori „arta
de a preda”.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

3.3. Strategii în activitatea de mentorat

3.3.1.Observarea

Strategii în activitatea de
mentorat
3.3.2.Predarea

3.3.3. Discutarea
lecției

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

3.3.1. Observarea
parte importantă a muncii mentorului
• este o deprindere destul de greu de învăţat şi cere exerciţiu.
Activitatea de observare nu înseamnă evaluarea profesorului sau a elevilor, ci reflectarea şi
deliberarea asupra practicii pentru a o înţelege mai bine.
După observare are loc o analiză completă.
• Mentorul - să nu emită judecăţi în urma observării, ci doar să ofere profesorului dovezi
clare a ceea ce a văzut/a auzit şi să-l lase pe acesta să(-şi) explice strategia şi alegerile
făcute.
Strategia de bază de „observare” a unui profesor şi a unei clase, poate sau nu să fie un
instrument util în învăţarea predării
Activitatea de observare poate să implice sau nu interacţiunea cu elevii.
Tehnicile de observare folosite trebuie să se subordoneze scopurilor pentru care este
efectuată observarea. Aceste scopuri trebuie să implice învăţarea prin intermediul practicii (ca
opusul învăţării din practică).

selectarea unei
fixarea scopului situații specifice alegerea
pentru observare procedeului

schemă complexă de lucru - pregătit împreună de mentor și profesor

(Malderez A., Bodoczy, C., 1999, 2001)
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Mentor activitățile de observare mentorat

Deprinderea de observare este transferabilă.

Mentorul demonstrează și ghidează activitățile de observare antrenând implicit și

explicit și această capacitate a debutantului.

Secvenţa de învăţare pentru profesorul îndrumat va fi următoarea:

 pregătirea, familiarizarea cu criteriile și reperele din instrumentele de observare
(fișe diverse), clarificarea scopurilor observării (acestea facilitează și o anticipare a
așteptărilor față de propria performanță)
 observarea practicii (cu scopul de a învăţa prin ea şi nu din ea)
 reflecția asupra ei, atât în timpul observării cât şi după observare
 luarea unor decizii pentru practica, observarea, investigarea şi predarea ulterioară.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Observarea învăţarea predării

Observarea lecțiilor debutanților realizată de mentor, bazată și urmată de reflecţia

asupra datelor de observare va contribui la învăţarea predării pe patru planuri:
 conturarea în mintea profesorului a ceea ce se poate face şi trebuie (sau nu
trebuie) să se facă în clasă;
 metacogniția asupra predării: dacă şi/sau cum el personal poate „funcţiona” în
clasă.
 demararea procesul important de asociere a acţiunii cu reflecţia şi deliberarea -
înainte, în timpul şi după acţiune - ceea ce îl poate ajuta pe profesor să-şi
formuleze o „teorie” personală asupra predării;
 adecvat încadrată în alte tipuri de activităţi de experienţă şcolară, îl poate ajuta
pe profesor să anticipeze experienţe practice și diverse perspective teoretice
pentru asamblarea propriei „științe a predării”.

Cheia acestui tip de învăţare în mentorat constă în modul în care tratăm atât
observarea, pe de o parte, cât şi analiza, reflecţia şi deliberarea, pe de altă parte.

Din acest motiv este nevoie de un program de observare, ca etapă a îndrumării

în mentorat, care este organizat în cel mai mic detaliu și în parteneriat de către
mentor și profesorul aspirant.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Observarea și feedback-ul

• Semn de atenție cu privire la tendința de a judeca în contexul observării practicii

profesorilor aspiranți!
• este nevoie ca mentorii să fie conştienţi de faptul că feedback-ul bazat pe judecăţi
explicite s-ar putea să nu fie folositor profesorului.

În cazul unui mentor experimentat, observarea, interpretarea elementelor

observate şi evaluarea se vor petrece concomitent, dar este important ca mentorul să
poată înţelege cele trei procese ca separate.

Conştientizarea factorilor care influenţează capacitatea fiecărui observator de

a observa detaşat, ca şi recunoaşterea lor şi tratarea lor corespunzătoare sunt
unele din obiectivele majore ale formării mentorilor.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Observarea dirijată

• Variante de observare în mentorat. Observarea dirijată

(după Pavelescu, L.M., Mara, D., coord., 2011)
Observarea presupune implicarea simţurilor noastre. Văzul şi auzul sunt cele mai
solicitate, dar este importantă şi perceperea generală a atmosferei create în clasa de
profesorul debutant.
În ipostaza de observator, mentorul primeşte foarte mulţi stimuli şi are de făcut o
observare cât mai riguroasă -
 el va depinde în mare măsură de propriul „bagaj mental” - acesta se poate pune în
evidenţă atunci când mai mulţi mentori observă aceeaşi lecţie, dar vor avea
concluzii întrucâtva diferite.
 în lipsa unei indicaţii specifice, fiecare individ are tendinţa de a se concentra asupra
a ceea ce îi este mai la îndemână de observat şi de notat - detaliile pe care le
reţinem în astfel de situaţii vor fi diferite.
 însuşi modul de a lua notiţe (unii preferă să scrie fraze întregi, alţii folosesc un
sistem propriu de prescurtări, alţii notează doar cuvinte-cheie, etc.
DECI este necesar: existenţa unui punct focal al observării, a unui obiectiv bine
definit şi, de asemenea, a unor fişe de observare specifice.
Se recomandă utilizarea observării dirijate, utilizând fişe specifice.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
debutantul în ipostaza de observator

• trebuie înzestrat cu deprinderile și instrumentele de observare în

mod gradual, începând cu observarea focalizată și continuând cu
observarea cu repere/obiective multiple (globală)
• activitatea de observare trebuie să aibă ca scop nu oferirea de
„modele absolute”, ci exprimarea în discuţii a diverselor puncte de
vedere privind predarea, a opiniilor observatorului referitoare la
metodele folosite de către propunător
• coordonarea şedinţelor de observare și feed-back de către mentor
trebuie să-i conducă pe tinerii profesori spre formarea unor concepte
clare privind procesul de predare-învăţare, precum şi spre conturarea
unui stil propriu de abordare a proiectării şi desfăşurării activităţilor.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

3.3.2. Predarea
Considerații asupra strategiilor didactice pentru învățarea predării în cadrul
mentoratului

• Predarea este o activitate ce are drept scop promovarea

învățării. Activitățile concrete din clasă trebuie proiectate
având în vedere managementul învățării, iar strategiile
trebuie alese în funcție de potențialul lor în a promova
participarea elevilor.

Atenționare: Debutanții tind să separe managementul clasei de

promovarea învățării, confruntându-se cu teama de a pierde
controlul asupra clasei.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Mentorul va urmări ca profesorul debutant să conștientizeze că:

Predarea este o activitate cu dimensiune morală ce presupune munca cu

omul, deci respectarea libertăților, valorilor și demnității.

O situație de învățare este una în care în mod ideal există cooperare între
elevi și profesori pentru că împărtășesc aceleași scopuri și procese.

Influențarea comportamentului elevilor nu trebuie să fie negativă și

confruntațională, dimpotrivă, pozitivă.

Managementul clasei
nu este un element separat al predării. Pentru a promova învățarea,
trebuie cooptați elevii să facă ceea ce trebuie pentru a învăța.
nu înseamnă doar controlul comportamentului elevilor ci include
influențarea acțiunilor acestora.
este o deprindere deschisă și subtilă, pentru situații neprevăzute.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Factorii care asigură participarea activă a elevilor

 entuziasm și interes asigurate cu resurse didactice, elemente de noutate,

relevanță, și ritm antrenant al activităților;

 stimă de sine și încredere – acceptare, sinceritate, atenție față de elevi;

 stabilitate și colaborare – corectitudine, consecvență, calm;

 confort fizic și siguranță – temperatură, lumină, mobilier, echipament,

reguli respectate.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Exersarea predării

a. Predarea în echipă și micro-predarea

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Predarea în echipă

• Predarea în echipă implică un grup de instructori care lucrează în mod

intenționat, regulat și cooperant pentru a ajuta un grup de copii/adolescenți de
orice vârstă să învețe.
• Profesorii stabilesc împreună obiective pentru un curs, proiectează o programă,
pregătesc planuri individuale de lecție, îi învață pe elevi și evaluează rezultatele.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Predarea în echipă cu mentorul

Există diferite grade de colaborare:

• mentorul împărtășește debutantului elemente din proiectarea, motivele
alegerii unor anumite strategii didactice și locul lecției într-un context
temporal,
• debutantul observă lecția pe care o analizează cu mentorul,
• participare egală în predarea lecției de către ambii ,
• deplina asumare a responsabilității unei ore întregi de către debutant

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Predarea în echipă

Beneficiile predării în echipă:

• accesul debutantului la gândirea profesională autentică într-un mod protejat,
controlat, gradual.
• Facilitarea pentru mentor a propriei dezvoltări profesionale prin reflectare asupra
performanței personale.
• Planificarea atentă.

Limitele predării în echipă:

o Este cronofagă/consumator de timp pentru mentor,

o Fără organizare atentă nu asigură progresul începătorului.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Micro-predarea

• Este un context de formare a viitorilor profesori în care sarcinile

lor de predare au fost reduse sau simplificate în mod sistematic.
• Microteaching - cu ajutorul acestei tehnici, viitorii profesori pot
experimenta și învăța fiecare dintre abilitățile de predare prin
divizarea lor în părți mai mici și fără a întâlni mediul haotic al
claselor aglomerate.
• Micro-predarea a fost inventată în 1963 la Universitatea Stanford de
către Dwight Allen și a fost ulterior folosită pentru a forma cadre
didactice în toate formele de educație.
• Formarea se face prin exerciții și analize secvențiale ale predării.
• Dezvoltarea profesională e gestionată progresiv și cu risc minim
la început, spre activitate autonomă.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Trei metode principale de a simplifica sau reduce sarcinile de
predare

Activitățile de învățare pot fi

• la început simple și foarte specifice pentru a exersa, pe rând doar un
aspect al lecției – folosirea tablei, gruparea elevilor, instrucțiuni,
tehnici de chestionare, folosirea mijloacelor didactice, menținerea
interesului elevilor, corectarea greșelilor etc.
• Lungimea activităților poate fi scurtată - la început acoperă câteva
minute din lecție, de regulă, 5-10 minute (foarte realist deoarece se
dorește exersarea doar a unui aspect al lecției).
• Numărul elevilor din clasă/grupă poate fi redus, mentorul poate
alege, în funcție de situația concretă, clase cu un efectiv redus, clase
disciplinate, active/pasive etc.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

În funcție de gradul de risc, activitățile dominante din timpul
stagiului pot fi grupate în următoarele categorii:

• Colectarea de date și analiza activităților – perioada de observare

controlată/ghidată - grad minim de risc pentru că debutantul observă și
analizează.

• Proiectarea activităților – grad de risc puțin mai mare, pentru că profesorul

proiectează activități, iar produsul său poate fi evaluat.

• Micro-predare – crește gradul de risc pentru că profesorul predă scurte

activități care sunt apoi discutate cu mentorul care a asistat. Terenul este mai
puțin stabil pentru că activitatea sa este supusă analizei/evaluării.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Exersarea predării

b. Predarea individuală

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Predarea individuală

Poate genera dezacordul în mintea debutantului între:

 Imaginea profesorului care dorește să fie,

 Profesorul care este forțat de circumstanțe,
 Profesorul la care se așteaptă mentorul să fie.

Înglobează:
 gândurile,
 emoțiile,
 fricile,
 regulile,
 conflictele dar și
 înțelepciunea
de care ar trebui să dea dovadă un profesor aflat la începutul carierei

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Intervenția mentorului

 Sprijin în combinarea elementelor de management al clasei cu promovarea

învățării,

 Sprijin în stabilirea unei relații profesioniste cu elevii,

 Sprijin în exersarea predării monitorizate,

 Încurajarea sentimentului că performează bine.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Priorități pentru eficiența predării

Studiul “Great Teaching Toolkit Evidence Review” arată că pentru a fi

mai eficienți, profesorii ar trebui să investească timp și efort în
următoarele patru priorități:

Să înțeleagă conținutul pe care îl predau și cum poate fi învățat,

Să creeze un mediu prietenos pentru învățare,
Să gestioneze clasa pentru a crește oportunitățile de învățare.
Să prezinte conținut, activități și interacțiuni care activează
gândirea elevilor.

(https://www.aspireteachers.ro/noutati/2020/12/14/17-elemente-ale-excelentei-in-predare)

Anexa – Stilurile de intervenție în mentorial 3.3.3

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 3.3.3. Discutarea lecției
Discutarea lecției se referă la activitatea de a analiza cu profesorul lecția ținută de el
sau de mentor și oferirea de feed-back.
[reflecția în acțiune...mentorialul în format fishbowl ..stiluri de intervenție în mentorat]
Dialogul de feed-back în mentorat, un exemplu de bună practică în cadrul
cursului de formare a mentorilor
(după, Pavelescu și Mara, coord., 2011)
 oferă mentorilor un model pe care l-ar putea folosi la rândul lor cu profesorii în stagiu,
 dă atât formatorilor cât și formabililor informații prețioase privind grupul și dezvoltarea
lui.
Dialogul de feed-back
 este o activitate valoroasă – ajută atingereea obiectivelor
 Feed-back-ul regulat la sfârșitul fiecărei sesiuni/zile este important și datorită valențelor sale
formative și sumative de evaluare în timpul și la finalul cursului.
 Studierea feed-back-ului unui întreg curs, sau chiar al mai multor cursuri, poate dezvălui
modele longitudinale interesante.
Aplicație: Comentați din prisma propriului punct de vedere! (30 minute)
Anexa: Dialogul de feedback

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Scopuri pentru realizarea dialogului de feed-back

Grupul de cursanți
• amintește grupei de cele petrecute în sesiunea/ziua precedentă, de reacțiile lor de
la sfârșitul sesiunii/zilei și îi ajută să-și cristalizeze așteptările pentru noua zi.
• Gradual, înțelegerea de către cursanți a modului în care feed-back-ul lor a contribuit
la selectarea activităților și proceselor va conduce la o reală colaborare cu
formatorul în proiectarea cursului.
Metoda încurajează pe toată lumea să producă un feed-back cât mai consistent și
folositor.
• Vederea bilețelelor adunate și astfel exploatate va fi de ajutor și prin aceea că va da
cursanților siguranța că părerea lor este luată în considerare.
• În primele etape ale cursului mulți cursanți consideră că anonimitatea feed-back-ului
le permite exprimarea mai liberă a îngrijorărilor lor, și este liniștitor pentru ei să
constate că și alți cursanți au aceleași probleme.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Scopuri pentru realizarea dialogului de feed-back

Grupul de cursanți
• dacă vor vedea că uneori ceilalți au griji și nevoi diferite, vor deveni mai toleranți între ei,
dar și cu activitățile pe care ei personal le-au găsit mai puțin folositoare.
• Dialogul de feed-back le va aminti în mod constant de diferitele nevoi, stiluri, preferințe, etc.,
ale celor cu care lucrează.
• oferă posibilitatea demonstrării existenței mai multor perspective diferite asupra
unei experiențe comune; iar acestea nu vor fi doar puncte de vedere ale unor persoane
diferite, ci vor reflecta și evoluția acestor perspective ale cursanților de la o sesiune/zi
la alta, ca rezultat al propriilor reflecții.
• Discuțiile vor permite conștientizarea acestor modificări și vor furniza un bun
punct de plecare pentru faza următoare a cursului.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Scopuri pentru realizarea dialogului de feed-back

Formatori

• citirea zilnică a bilețelelor a contribuit substanțial la planificarea următoarelor

sesiuni/zile.
• Formatorul își poate verifica intuițiile privind etapele următoare ale cursului,
modificându-și abordarea cursului în funcție de etapa de dezvoltare a gândirii
cursanților.
• Dialogul de feed-back va determina adeseori alegerea metodelor celor mai potrivite
pentru o anumită grupă la un anumit moment dat.
• Așezarea bilețelelor pe categorii și înregistrarea conținuturilor lor va ajuta pe
formator să împărtășească interpretările și constructele profesionale ale cursanților.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Scopuri pentru realizarea dialogului de feed-back

Formatori

• Dezvăluind formabililor cum utilizează feed-back-ul pentru a-și proiecta

viitoarele sesiuni/zile, formatorii se vor plasa într-o poziție vulnerabilă – cu
alte cuvinte se poate aprecia că vor „modela” reacțiile pe care le așteaptă
de la cursanți.
• poate înlesni modificarea relației de putere, transferând o parte a
responsabilității pentru evoluția cursului asupra cursanților.
• Dacă și formatorii își înregistrează propriile reacții la sfârșitul fiecărei
sesiuni/zile și compară impresiile lor subiective privind eficiența
sesiunii/zilei respective cu datele din feed-back-ul cursanților, aceasta
poate fi un mijloc valoros de a măsura propria lor abilitate de percepție.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Activitate asincron
Dialogul de feed-back

Pornind de la suportul de curs,

“Feed-back-ul regulat la sfârșitul fiecărei sesiuni/zile este important și datorită
valențelor sale formative și sumative de evaluare în timpul și la finalul cursului.”

Atenție!
Realizați, comentați studierea feed-back-ului unei ore!
Se anulează
din cauza
. vacanței
școlare
• Termen de predare –Joi 4 Noiembrie, 2021
• Incărcat în Teams până cel târziu joi ora 23:59 de către cursanti, inainte de
inceperea Modulului urmator cu denumirea:
• M3_Popescu Maria_T3
în folderul Aplicatii/ Aplicatii_M3/ creat folder Popescu Maria de către
cursanți
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Vă mulțumesc
pentru atenția acordată!

zsuzsanna.szabo@umfst.ro
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.