Autoreglarea învățării

Dificultăți de învățare –
cauze și remedii
CUM SA ÎNVĂȚĂM EFICIENT
• Invățarea: înțelegerea/asimilarea de informații cu scopul dezvoltării
cognitive. Astfel, învățarea trebuie să asigure adaptarea optimă la mediu.
• De aceea, învățarea nu trebuie să fie una mecanică, forțată, fără un scop
și o motivație anume, căci va fi asimilată unui dresaj.
• Învățarea poate fi:
 spontană (fără intenție)- reacții emoționale,
comportamente senzoriale, motorii
 voluntară (cu intenție)
Pont

• Pentru a învăța eficient, trebuie să știm ce să

uităm(and it’s not as easy as it seems).
 Motivația

• Motivația face parte din recuzitele

indispensabile ale învățării, iar
motivele învățării pot fi multiple. Unii
învață din dorința de a ști cât mai
mult, din curiozitate, alții pentru
avantaje materiale, de teama
consecințelor sau pentru a fi la
înălțimea așteptărilor altora.
Stiluri de învățare

• Stilul de învățare
reprezintă modalitatea
preferată și specifică
individului de a recepta,
prelucra, stoca și
reactualiza informația.
 Clasificarea stilurilor de învățare(criterii)
Stilurile de învățare pot fi clasificate după următoarele criterii:
 Modalitatea senzorială predominantă(audvitiv, vizual, kinestezic)
 Tipul de inteligență(conform teoriei inteligențelor multiple elaborată de Gardner,
dimensiunile inteligenței pot fi considerate modalități diferite de utilizare a abilităților
cognitive)
 Emisfera dominantă( global, analitic)
 Experențierea cunoștințelor(Kolb,1984)
Clasificarea după modalitatea senzorială predominantă

 Studenții care au un stil de învățare de tip auditiv deseori vorbesc în sine sau își mișcă
buzele citind cu voce tare. Suportă greu liniștea în timpul învățării.

 Studenții care au un stil de învățare de tip vizual preferă să vadă ceea ce învață. Pentru
ei, metodele de fixare cele mai eficiente sunt recitirea sau rescrierea materialului.

 Studenții care au un stil de învățare de tip kinestezic simt nevoia să se implice fizic în
activitatea de învățare, învață în situațiile în care pot să experimenteze.

De asemenea, Kolb diferențiază stilurile de învățare în funcție de diferitele

modalități de raportare la experiența directă cu cunoștințele.
Etapele învățării

 Motivarea pentru
învățare
 Situația de învățare
 Scopul învățării
 Strategia de învățare
 Procesul propriu-zis de
învățare
 Evaluarea învățării
Regulile generale ale învățării eficiente

A. Unitatea de învățare
B. Contextul
C. Exersarea
D. Motivația
E. Semnificația
F. Sensul, utilitatea
Condițiile optime învățării

A. Organizarea învățării
 Mediul de învățare
 Lumina
 Liniștea
 Timpul
 Unitățile de învățare
B. Mijloacele învățării
C. Asimilarea
D. Condensarea
E. Îmbogățirea conținutului
F. Reducerea anxietății
G. Controlul învățării
Strategii de învățare

• Strategiile de învățare sunt metode de învățare selectate și utilizate

pentru a atinge un scop anterior stabilit.

A. ELABORAREA MATERIALULUI- utilizarea cunoștințelor anterioare

pentru interpretarea și îmbogățirea materialului de învățat.

B. ÎNȚELEGEREA MATERIALULUI- relaționarea noilor cunoștinșe

achiziționate cu cele deja stocate.

C. ORGANIZAREA MATERIALULUI- gruparea informațiilor în diverse

categorii și structuri, conferindu-se astfel o coerență și o logică
materialului de învățat.
 Tulburări ale procesului de învățare

Cauzele dificultăților de învățare nu sunt întotdeauna

deficiențele.

A. CIRCUMSTANȚE
PERTURBATOARE(EXTERNE/INTERNE)

B. TULBURĂRI LEGATE DE ÎNDEPLINIRE,

REALIZARE( așteptări exagerat de mari, lipsa
domeniilor de interes, tulburările de atenție,
oboseala, lipsa de exercițiu, agresivitatea,
timiditatea, dificultățile de relaționare).
 Exemple de programe, strategii de învățare
1. Strategia PQRST – elaborată de Thomas și H.A. Robinson(1982).

Cuprinde 5 pași pe care trebuie să-i parcurgem citind cursul/capitolul:

• P – preview (parcurgere)
• Q – question (întrebare)
• R – read (citire)
• S – self-recitation (control, verificare)
2. Programul CoRT – elaborat de Edward de Bono(1987).

Mijloacele de gândire CoRT:

o CAF – Consider All Factors: Să luăm în considerare toți factorii!
o FIP – First Important Priorities: Să stabilim prioritățile!
o PMI – Plus, Minus, Interesting points: Plusuri, minusuri, puncte de vedere
interesante
o C and S – Consequences and Sequel: Consecințe și urmări
o AGO – Aims, Goals and Objectives: Intenții, scopuri, obiective
o APC – Alternative Possible Choices: Alegeri alternative posibile
o OPV – Other Points of View: Punctele de vedere ale celorlalți
Abilități academice metacognitive
Tipologia sarcinilor academice și mecanismul implicat al învățării

Conform lui Doyle (1983), există 4 tipuri de sarcini academice:

Tipuri de sarcini academice Tipuri de învățare
Memorie Engramare
Recunoaștere
Reproducere
Procedurală Deprinderi perceptive
Deprinderi motorii
Învățarea prin transfer
Comprehensivă Asimilarea și oraganizarea de concepte
Învățarea limbajului de specialitate
Opinie Învățarea unor interese specifice
Învățarea unor atitudini și valori
 Metacogniția ca abilitate academică
Metacogniția, ca nivel doi al cogniției, se referă la cunoștințele despre
propriile noastre cunoștințe stocate mnezic, despre procedeele
utilizate în operarea cu aceste cunoștințe și despre propriul mod de
a raționa.

‘Cunoașterea despre cunoașterea mea’

 Metaraționarea

1. Metaraționarea procedurală – se referă la

capacitatea de control a propriilor deducții,
inducții și analogii.

2. Metaraționarea conceptuală este definită ca

fiind cunoașterea declarativă a naturii propriului
raționament.

3. Metaraționarea constructivă se referă la

capacitatea de reconstrucție permanentă a
propriului raționament și chiar a metaraționării.
Metamemoria și metamotivația

 Metamemoria, ca ansamblu al cunoștințelor pe

care subiectul le posedă despre propria
engramare, stocare și capacitatea de
reactualizare, deține un rol important în
înțelegerea performanțelor sau eșecurilor la
nivelul sistemului mnezic.

 Metamotivația
-Principala accepțiune a metamotivației este
aceea de motivație rezultată din conștientizarea
motivelor existente și din atitudinea persoanei
față de acestea. (Mamali, 1985)
MANAGEMENTUL TIMPULUI DE
MANAGEMENTUL TIMPULUI DE
STUDIU
STUDIU
Ce presupune managementul timpului de studiu?

Managementul timpului de studiu presupune planificarea

riguroasa a unui interval aglomerat de activitati,in scopul
obtinerii unui maximum de eficienta in tot ceea ce
intreprindem.Aceasta disciplinare a individului
presupune:dorinta de schimbare a acestuia,implicare
activa,capacitate de planificare,dar si de stabilire a unor
prioritati.
PRINCIPII
PRINCIPII DE
DE BAZA
BAZAALE
ALE MANAGEMENTULUI
MANAGEMENTULUI
TIMPULUI
TIMPULUI DE
DE STUDIU
STUDIU


 -identificarea celei mai potrivite perioade pentru a invata (de ex.
Dimineata,pentru o persoana matinala)

 -Invatarea celor mai dificile subiecte la inceput(deoarece odihna de la
inceputul activitatii conduce la o mai usoara retinere a cunostintelor)

 -Alternarea perioadelor de invatare cu cele de pauza

 -Asigurarea conditiilor de lucru care faciliteaza activitatea de invatare

 -Alocarea unui interval de timp suficient pentru satisfacerea nevoilor
personale(alimentatie,odihna)

 -Acordarea unui interval de timp pentru relaxare si derularea unor
activitati sociale
TEHNICI DE ORGANIZARE SI GESTIONARE A
TIMPULUI DE STUDIU
Realizarea unei planificari si organizari realiste a activitatilor presupune utilizarea unor tehnici de
baza si anume:
 Utilizarea ritmului biologic in propriul avantaj

 Identificarea perioadei din zi cu randament maxim

 Optimizarea mediului de lucru

 Stabilirea prioritatilor care presupune trei etape(1.trecerea in revista a tuturor activitatilor care
trebuie finalizate; 2.organizarea activitatilor in functie de prioritati; 3.monitorizarea progresului)
ABILITATI DE UTILIZARE EFICIENTA A
RESURSELOR DE TIMP


 Dupa Bozworth,2001,astfel de abilitati decisive in managementul timpului de studiu,pot fi:

 Perceptia timpului necesar derularii unei activitati conduce la o planificarea reala a acesteia si
previne sentimentele de anxietate.
 Stabilirea obiectivelor-permite conturarea finalitatilor care vor fi atinse in urma desfasurarii
unei activitati.

 Schimbarea standardelor-presupune ajustarea standardelor activitatii la noile conditii de lucru

 Planificarea timpului-implica stabilirea activitatilor si a volumului de munca ce trebuie realizat
intr-un interval de timp
STRATEGII
STRATEGII CE
CE ASIGURA
ASIGURA O
O GESTIONARE
GESTIONARE ADECVATA
ADECVATAAA
RESURSELOR
RESURSELOR DEDE TIMP
TIMP

 Stabilirea ponderii unor teme in cadrul unui curs,precum si a gradului de dificultate asociat
acestora

 Estimarea timpului necesar unei lecturi preliminare a materialelor ce vor fi predate

 Realizarea diferentei intre activitatile importante si cele de rutina

 Evitarea suprsolicitarii prin punctarea unor perioade de pauza,relaxare
MODALITATI DE SALVARE A RESURSELOR DE TIMP

 Stabilirea prioritatilor in termeni de scopuri,sarcini

 Monitorizarea continua a resurselor de timp disponibile

 Impartirea activitatilor complexe in microactivitati,mai usor realizabile

 Refuzarea altor oferte care tulbura orarul stabilit

 Evitarea amanarii in rezolvarea problemelor dificile
Tehnici de învățare
eficientă
Învațarea eficientă

 Este orientată către scop;

 Este activă;
 Duce la rezultate măsurabile

Idee Acțiune
Învățare
eficientă

Rezultat
Abilități de învățare eficientă

•Mnemotehnicile
•Luarea notițelor
•Organizatori cognitivi

• Logică și argumentare
• Creativitatea
• Gândirea critică
• Strategii metacognitive
1. Mnemotehnici
(Metode de memorare a unor informații greu de reținut)

 Asocierile
 Acronimele
 Gruparea
 Corespondențele numerice cu rimă
 2. Logică și argumentare
Argumentarea presupune structurarea în mod logic a unui ansamblu de idei pentru a
demonstra o teză, folosind dovezi sau exemple.

Tipuri de argumentații:
• Dialetica (include o teză,o antiteză și o soluție)
• Polemica
• Contraargumentarea
 3. Creativitatea
Proces prin care se generează noul sau prin care se asociază și recombină idei existete.

• Curiozitate intelectulă
• Dorința de a explora cunoașterea
• Spirit de aventură în cunoaștere
• Stil de învățare propriu
• Originalitate în interpretarea cunoștințelor
• Învățare permanentă
• Scopuri personale de învățare
4. Gandirea critica

 “Gandirea critica inseamna a decide

rational ce sa crezi si ce sa nu
crezi”(Stephen Norris)
 “Gandirea critica este chestionarea sau
investigarea pe care le realizam atunci
cand urmarim sa intelegem, sa evaluam
sau sa rezolvam”(Victor Maiorana)
 5. Strategii metacognitive

-tehnici prin care monitorizam si controlam propria

invatare, precum si la tehnici prin care ne putem
dezvolta potentialul intelectual
-sunt esentiale pentru activitatile de planificare, de
rezolvare a problemelor si de evaluare a diferitelor
situatii
Strategii metacognitive:
ꙮ Cunostinte metacognitive-
constientizarea de catre o persoana a felului
de cunostinte pe care il detine (ex:
cunostinte declarative, cunostinte
procedurale)
ꙮ Abilitati metacognitive-activitati care
ajuta o persoana sa-si regleze propriul
proces de invatare (ex:planificarea,
monitorizarea)
 Planul individual de invatare
Planul individual de invatare-o modalitate complexa de proiectare si
realizare a invatarii

Etapele unui program individual de invatare:

 Cunoasterea potentialului de invatare personal
 Identificarea punctelor care necesita dezvoltare
 Formularea obiectivelor de invatare
 Planificarea activitatilor
 Alegerea metodelor
 Stabilirea criteriilor de reusita
 Realizarea programului
 Curba invatarii continue
Reprentarea grafica a dinamicii
dezvoltarii continue (Charles Handy)

Curba invatarii
învățarea eficientă
luarea notițelor
organizatorii cognitivi
cum se învață eficient?
iei notițe
 de ce?
reții informații
este util pentru memorare
și pentru referiri ulterioare
 cum?
în două moduri

(înregistrare) (prelucrare)
(înregistrare, prelucrare)
 înregistrarea
rapiditate – formezi deprinderi și le exersezi
dezvolți capacitatea de comprehensiune – acuratețe
(încerci să înțelegi mai bine)
cum înregistrăm eficient?
abrevieri și pres.
2. numerotări
evidențierea conținutului prin
aranjarea în pagină
marcarea cuvintelor cheie
culori
5. scheme
abrevierile și pres.
coduri unanim acceptate, dar și personale
simboluri preluate din stenografie
Ψ
pentru psihologie/psihic/psiho/psihologic
simboluri matematice
≠
nu este egal (cu)
nu înseamnă
nu este
 modul de pronunție
rpd
‘repede’ își pierde e-urile pt că se pronunță deja în consoane
abrevieri
pt – pentru
dpdv – din pct de vedere
Insta – Instagram
mor – am sesiune
personalizare
⦿ - din pct de vedere
/ - ‘pe’ – repede – re/de
 2. numerotările
I. marchează ideile principale
II. prezintă categorii enumerate sau descrise
 exemple
1. cifre romane sau arabe
II. litere mari sau mici
a. combinații
(în ordinea cifre romane,
arabe, litere mari, mici)
1.1 numerotările se fac doar prin cifre arabe și puncte
1.
1.1.
1.2.
1.2.1.
2.
3.
1.2 enumerările se pot marca și prin semne
• un curs
• un seminar
• o cafea
aranjarea în pagină
plasarea în spațiu într-un anume fel
nu are motiv estetic ci practic

aliniat – început de text, capitol sau paragraf

paragraf – când se schimbă ideea expusă
 aranjarea în pagină
coloane – când se compară idei
tabele – pentru sinteze sau paralele între idei
spații libere – trecerea de la un paragraf la altul
marcarea cuvintelor cheie
sublinieri
accentuări
scris înclinat
MAJUSCULE
font diferit
încercuiri
 culori
pun în evidență idei, termeni, opinii, fragmente ș.a.
este eficientă când există și un cod

roșu – definiții
verde – observații
markere – idei principale
 scheme
integrare de figuri, desene, săgeți etc.
 scheme
săgeți – clasificări

dormite
nopți
nedormite
 scheme
desene, figuri - *picture some of those here*
 sistemul Cornell
unul dintre cele mai cunoscute sisteme de luare a notițelor
gândit pentru a promova învățarea activă

presupune pregătirea prealabilă a spațiului de scriere

 sistemul Cornell
spațiul este împărțit în 3 secțiuni
prima pentru notițe
a 2-a pentru întrebări, conexiuni, opinii sau cuvinte cheie
iar cea de a 3-a este pentru rezumat
 Întrebări etc.

Rezumat
Notițe
 sistemul Cornell
se vor nota informații în cele trei spații în timpul audierii

cea mai importantă idee de la baza sistemului Cornell este

intervenția celui care notează în conținut, simultan cu audierea
și înregistrarea acestuia
 sistemul Cornell
rezumatul se completează fie în timpul luării notițelor, fie după
acesta are rolul de a dezvolta capacitatea de sinteză
dar și întipărirea eficientă a informației în memorie
 sistemul Cornell
eficiența acestui sistem rămâne neschimbată și când ia alte forme

metoda poate fi personalizată în funcție de preferințe/conținut

 Idei
Cuvinte
Notițe principal
cheie
e
Întrebări Notițe

sau
invers
sistemul Cornell
al 2-lea model este foarte util
în cazul pregătirii pentru un examen
 sistemul Cornell
când materialul se repetă, se poate îndoi foaia pentru a exersa
doar cu întrebările în față
acest lucru permite o auto-evaluare rapidă
a informației memorate,
a timpului necesar memorării,
dar și a calității învățării
sugestii pt luarea
notițelor
citiți în avans

ajută înregistrarea coerentă și corectă

 sugestii pt luarea
notițelor
ascultați activ

nu contează doar ce se spune ci și cum este spus

intonația, repetiția, notarea grafică
acestea sunt indicii că o informație este importantă
 sugestii pt luarea
notițelor
notați întrebări sau îndoieli
lăsați spații libere unde nu întelegeți

pentru a păstra o organizare eficientă, părțile lipsă din notițe

trebuie corectate sau adăugate la sfârșit, când putem înțelege
mai bine și putem nota corect
 sugestii pt luarea
notițelor
nu notați totul

unele informații pot fi găsite și în altă parte

sau sunt deja cunoscute
 sugestii pt luarea
notițelor
completați și corectați notițele
recitiți în 24 de ore

asigură validitatea informației

scade cantitatea de informații care se uita (80%)
sugestii pt luarea
notițelor
creați grupuri de studii

sprijin în activitatea de învățare

oferă posibilitatea de a completa notițele
 sugestii pt luarea
notițelor
nu faceți economie de hârtie

scrisul mic și înghesuit îngreunează lecturarea

scrierea pe o singură parte a foii permite așezarea materialelor
într-un șir neîntrerupt
 sugestii pt luarea
notițelor
puneți dată și titlu la notițe

ajută la ordonarea și sistematizarea materialului de studiu

 sugestii pt luarea
notițelor
organizați foile și caietele
creați sisteme de notare personalizate și ordonate specific

accesibilitate mai mare

 sugestii pt luarea
notițelor
alegeți bine locul și cu ce scrieți

trebuie să fie un loc din care să vedeți și să auziți bine

anumite instrumente de scris vin cu parțile lor negative
stiloul încetinește ritmul de notare, creionul deformează
scrisul, iar unele pixuri au pastă ce dispare în timp
sugestii pt luarea
notițelor
repetați procesul
astfel se automatizează deprinderile
necesare îmbunătățirii învățării
 
chiar dacă se respectă toate sugestiile prezentate anterior
tot pot apărea factori care îngreunează procesul luării notițelor
ex: oamenii care vorbesc repede
 
puteți să vă familiarizați foarte tare cu subiectul prezentării,
sau să participați la mai multe cursuri și seminare
puteți compara notițe cu colegii sau să vorbiți cu cine a
prezentat pentru clarificări
sau puteți pur și simplu să îi spuneți să vorbească mai lent
 ‍
♂️
sau scrieți pe telefon, tabletă, laptop
și înregistrați audio
 prelucrarea
cea de a doua etapă a procesului de luare a notițelor
organizatorii cognitivi (fun)
ORGANIZATORII
COGNITIVI

(FUN)
 Organizatorii cognitivi sunt reprezentări
grafice care ajută la structurarea cunoștiintelor.

În procesul învățării, aceștia sunt utilizați

pentru prelucrarea și reprezentarea informației.
DEMERSUL PROGRESIV DEMERSUL INTEGRATOR

Informații Informații
general concret noi vechi
Organizatorii în avans pot fi:
• paradigme culturale sau științifice
• curente culturale sau științifice
• principii și reguli generale
• modele și teorii
Structurarea notițelor
• hărți conceptuale
• liste structurate
• diagrame
• matrici
• tabele
HARTA CONCEPTUALĂ

😎😎😎😎
🤣🤣🤣🤣❤❤❤
❤😍😍😍😍
😂😂😂😂
 LISTA STRUCTURATĂ
ANIMALE
– PĂSĂRI

• V E RT E B R AT E • ZBURĂTOARE

– PEȘTI • NEZBURĂTOARE

• CARTILAGINOȘI – MAMIFERE

• OSOȘI • MONOTREME

– AMFIBIENI • PLACENTARE

– REPTILE – OM
– BALENĂ
– MAIMUȚĂ

• N E V E RT E B R AT E
– SPONGIERI
– ANTROPODE
– VIERMI
 TABEL ORIZONTAL
carne de vită
pâine albă
legume morcovi
fructe mere
cereale orez
Alimente
ouă de găină
lapte de vacă
icre de pește
miere de albine
dulciuri gem
 TABEL VERTICAL
Numărul de ordine a
Numărul persoanelor 
Generația din acea generație
persoanelor
din acea generație
Persoana a cărei genealogie se studiază 1 1
Părinții 2 2-3
Bunicii 4 4-7
Străbunicii 8 8-15

A patra generație de înaintași 16 16-31

A cincea generație de înaintași 32 32-63

A șasea generație de înaintași 64 64-127

A șaptea generație de înaintași 128 128-255

A opta generație de înaintași 256 256-511

A noua generație de înaintași 512 512-1023

A zecea generație de înaintași 1024 1024-2047

 TABEL T
PRO CONTRA

I get work done No sleep

TABEL SINOPTIC
 DIAGRAMA
SECVENȚIALĂ
MATRICE CONCEPTUALĂ

Toate animalele dintr-

ANIMAL o regiune formează
fauna locală.

 Ființă înzestrată cu
facultatea de a simți și
de a se mișca
DIAGRAMA ARBORE
DIAGRAMA VENN

iepuri nutrii

broaște
Stiluri de învățare
 Ce este stilul de învățat?

Stilul de învățat personal reprezintă o parte a

superlegăturii personale pentru învățare
accelerată.
Există 4 stiluri de învățat principale:
 VIZUAL
 AUDITIV
 TACTIL
 KINESTEZIC
Stilul de învățat și creierul
Atunci când învățăm ceva nou,trebuie
să ne concentrăm asupra asimilării
informației,procesului ori tehnicii noi.
Cele patru tipuri de stiluri de
învățat
 Ce este preferința emisferică
cerebrală?
Deși toți oamenii folosesc ambele emisfere cerebrale,mulți
procesează și stochează informațiile folosind preponderent
una dintre emisfere,dovedind o preferință emisferică
cerebrală.
Stilul de învățat este asociat cu diferitele modalități de
receptare a informațiilor din lume și de transmitere a
informațiilor de la simțuri spre creier.
Diferențe între emisfera cerebrală
stângă și cea dreaptă
 Elevi cu emisfere integrate

Aceștia sunt indivizii care și-au dezvoltat capacitatea de

a folosi ambele emisfere cerebrale.
Caracteristici ale elevilor integrați:

Înțelegerea
lumii

Stocarea Sinteza și
materialului analiza

COMUNICAREA

Simțul Creativitatea
temporal și imaginația

Relațiile
vizual-spațiale