ÎNVĂȚAREA – Ce este și cum poate fi

optimizată?

Lect.dr. Ioana Topală

Facultatea de Psihologie și Științele Educației

 Ce este învățarea?

• Învățarea= proces formativ care üo schimbare relativ durabilă în

presupune: conduita individului, ca rezultat al
üachiziția de noi cunoștințe, valori, achiziției internalizate și valorificate.
comportamente, deprinderi și abilități,
ca urmare directă sau indirectă a
experienței
Experiența à Învățare

• Învățarea = activitate esențială

ce implică modificarea plastică
a comportamentului
individului în urma confruntării
cu mediul (experiență).
Ce presupune învățarea?

Motivația și
voința

Imaginația –
Percepție și insight-ul
atenție
gestaltist (Kohler)
Gândirea –
conceptualizarea,
intelegerea,
rezolvarea de
probleme

Reprezentare Afectivitatea

Memoria
 Cum se produce învățarea?

• Învățarea este procesuală

Cristalizarea
schimbării în
Evaluarea conduită
eficienței
Manifestarea schimbării în
schimbării practică
Schimbare (aplicare)
Achiziție Schimbarea
Interacțiunea devine durabilă
individ-mediu prin integrarea
(experiența) în structură
 Învățarea, în teorie

vÎnvățarea - ca asociere între stimul și

răspuns (abordarea asociaționistă)

v Învățarea - ca procesare de informații

(abordarea cognitivistă)

v Învățarea - ca și construcție de semnificații

(abordarea constructivistă)

v Învățarea - ca activitate centrată pe nevoile

celui care învață (abordarea umanistă)

v Învățarea - ca sinteză a interacțiunilor

persoană-mediu-comportament (abordarea
social-cognitivă)
 Teorii ale învățării

• Teorii asociaționiste ale învățării (învățarea = S-R):

• Asociere prin contiguitate (vecinătate temporală a stimulului condiționat cu cel
necondiționat)
• Asociere prin întărire (legătura S-R se formează pe baza consecințelor acesteia)
• Reprezentanți: Pavlov, Watson, Thorndike, Skinner

• Teorii cognitive ale învățării (învățarea depinde de procesele cognitive și afectiv-

motivaționale ale individului):
• Funcționalism (J. Dewey)
• Gestaltism (Kohler, Wertheimer, Kofka)

• Teorii constructiviste ale învățării:

• Constructivismul genetic al lui J.Piaget
• Socio-constructivismul lui J.Bruner
 Teorii ale învățării

• Teorii socioculturale ale învățării:

• Teoria socioculturală a lui Lev Vîgotski
• Teoria formării operațiilor mintale a lui Piotr Galperin

• Teoriile învățării sociale (învățarea se produce prin interacțiunea dintre mediul

social și individ):
• Teoria învățării prin modelare a lui A. Bandura
• Teoria localizării controlului a lui J.B. Rotter
 Teorii ale învățării

• Teorii umaniste ale

învățării (Maslow,
Rogers, Adler)

• Teoria experiențială a
învățării (Dewey, Kolb)

• Teoria prelucrării
informației
Învățarea, ca prelucrare de informație

http://www.ted.com/playlists/384/how_your_brain_constructs_real
Ciclul învățării descris de David Kolb (1984)
Stiluri de învățare (Wolf și Kolb, 1984, apud Fry,
Ketteridge și Marshall, 2009)
Ce înseamnă o învățare eficientă?
• O învățare eficientă este:
üproductivă - obţinerea
rezultatelor sub forma
performanţelor;
üeconomicoasă - consum minim
de resurse, gestionarea judicioasă
a efortului, timpului, materialelor
etc.;
ümotivată optim - întreţinută de
interesul pentru a şti, pentru a fi,
pentru a deveni;
• O învățare eficientă este:
ügeneratore de manifestări
pozitive ale Eului – eficacitate de
sine și stimă de sine crescute;
ügeneratoare de satisfacție a
învățării– raportare pozitivă
(d.p.d.v.afectiv, cognitiv, volitiv) la
învățare.
Pe scurt…

• A învăța eficient presupune:

Øa învăţa mai uşor, în sensul
efortului depus perceput de
individ,
Øa învaţa mai repede, în sensul
timpului alocat de individ,
Øa învăţa mai mult şi mai multe, în
sensul volumului perceput de
individ,
Øa învăța cu plăcere, în sensul
satisfacției învățării, declarate de
individ.
 Rolul dopaminei

• Dopamina = neuromoderator implicat în reglarea (orientarea, activarea)

comportamentului către un scop (facilitează implicarea în acțiune) à activator,
condiție internă a învățării
• Robert Sapolsky (2011) – anticipația și nu plăcerea
Ø nivelul dopaminei crește ca urmare a anticipării recompensei
Ø secreția dopaminei este mai mare atunci când individul așteaptă rezultatul
(recompensa) decât atunci când obține rezultatul (recompensa) unei acțiuni.
üReSurse:
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6358212/
• https://www.youtube.com/watch?v=axrywDP9Ii0
• https://neurosciencenews.com/dopamine-learning-reward-
3157/#:~:text=10.1038%2Fnn.4173-
,Abstract,of%20motivation%2C%20invigorating%20current%20behavior.
 Bloom și iarăși Bloom (pont pentru profesori)

• Designul situațiilor
de învățare
respectând
nivelurile lui
Benjamin Bloom
à Învățare eficientă
Cum putem eficientiza învățarea?
• Mindset (Carol Dweck) = set de credințe, atitudini legate de
capacitățile și posibilitățile individuale de abordare și rezolvare a unui
spectru larg de probleme:
• Fix (ești bun într-un domeniu sau nu – compararea studenților între ei -
stabilirea unor ierarhii)
• Elastic, bazat pe creștere și dezvoltare (poti deveni mai bun în orice domeniu
– compararea performanțelor unui student cu propriile sale performanțe –
stabilirea unui grafic de progres personalizat)

• Mindset-ul se conturează de-a lungul vieții sub influența factorilor de

mediu relevanți (adulții semnificativi în copilărie- părinți, educatori;
profesori; angajatori; colaboratori; etc.) – condiționează implicarea

• Mindset-ul de creștere (Elastic) à implicare în propria schimbare =

învățare durabilă.
Cum putem eficientiza învățarea?

• Formarea unei conduite de învățare

eficientă (conduita pro-activă):
• Tehnici de lectură eficientă

• Tehnici de concentrare
• Tehnici de memorare

• Strategii metacognitive: planific-

implementez-controlez-reglez-
evaluez
Cum putem eficientiza învățarea?

• Crearea de grupuri de învățare

• Discutarea în grupul de învățare despre

sarcina de lucru și posibilele ei rezolvări /
implicații

• Predarea ca strategie de învățare –

împărtășirea de info despre sarcina de
lucru cu persoane din afara grupului de
învățare, cu scopul de a-i ajuta să
înțeleagă subiectul / problema.
Exersarea? • Repetarea vs.
recuperarea prin
• Exersarea pentru eficiența
retenției informației:
Cât și cum exersare informației • Numarul magic = 3
• Recuperarea prin • Eșalonare (calupuri) à
exersare (retrieval) mai eficient pe termen
este superioară lung (5+5 exerciții mai
repetiției (repetition) eficient) decât 10
exerciții)
• Intercalarea unei
perioade de somn à
somnul îmbunătățește
performanța.
 • Somnul este implicat în mecanismele
memoriei și contribuie la plasticitatea
neuronală necesară formării de noi scheme
(învățare).
• Somnul preînvățare permite noi achizițiide
informație.
Învățarea și • Somnul postînvățare contribuie la
consolidarea, restructurarea sau ștergerea
somnul informației – asigură suplețea funcționării
neuronale (prelucărilor cognitive).

• Sursă: Golbert,D, et al. (2017). Mechanisms of

Memory, in Learning and Memory: A
Comprehensive Reference (Second Edition).
 • Mișcarea îmbunătățește funcțiile cognitive prin
creșterea nivelului de oxigenare a creierului à
îmbunătățirea capacității de concentrare à
performanță în învățare

• Mișcarea crește producția de serotonină à

ameliorează dispoziția à crește implicarea în
învățare à performanță în învățare
Învățarea și
mișcarea
• Designul situațiilor de învățare eficiente:
ü folosirea jocului în învățare
ü hands-on learning (proiecte, portofolii)
ü experimentarea activă (mișcare și implicare)
ü experiențe de învățare outdoor
üpauze periodice (pauză=mișcare)
 Reflectați asupra
Cum puteți să vă propriilor dvs.
mecanisme de

optimizați propria învățare, asupra

comportamentului
dvs. de învățare și
învățare? asupra efectelor
acestuia.