P R O I E C T C O F I N A N Ţ AT D I N F O N D U L S O C I A L E U R O P E A N - P R O G R A M U L O P E R A Ţ I O N A L C A P I TA L

UMAN 2 0 1 4 – 2 0 2 0 . A X A P R I O R I TA R Ă 6 : E D U C A Ţ I E S I C O M P E T E N Ţ E / O P E R A Ț I U N E C O M P O Z I T Ă
OS 6.5, 6.6. ÎMBUNĂTĂȚIREA COMPETENȚELOR PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
P R E U N I V E R S I TA R Î N V E D E R E A P R O M O V Ă R I I U N O R S E RV I C I I E D U C A Ț I O N A L E D E C A L I TAT E
O R I E N TAT E P E N E V O I L E E L E V I L O R Ș I A U N E I Ș C O L I I N C L U S I V E
T I T L U P R O I E C T: „ P R O F E S I O N A L I Z A R E A C A R I E R E I D I D A C T I C E - P R O F ”
C O D P R O I E C T: P O C U / 9 0 4 / 6 / 2 5 / 1 4 6 5 8 7
BENEFICIAR: MINISTERUL EDUCAȚIEI
PA RT E N E R 4 - U N I V E R S I TAT E A D E M E D I C I N Ă , FA R M A C I E , Ș T I I N Ț E Ș I T E H N O L O G I E “ G E O R G E
E M I L PA L A D E ” D I N T Â R G U M U R E Ș
P E R I O A D A D E I M P L E M E N TA R E – 1 I A N U A R I E 2 0 2 1 – 3 1 D E C E M B R I E 2 0 2 3

PROGRAM DE
M3 FORMARE
Formator F5 CONTINUĂ
Zsuzsanna SZABÓ PROF I –
MENTORAT
DE CARIERĂ
DIDACTICĂ

Pentru uz intern
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material
 M3

3.1. Identificarea nevoilor de formare și

dezvoltare profesională în cariera
didactică - strategii si instrumente

3.1.1. Instrumente pentru analiza nevoilor

- oferă suportul și contextul adecvat pentru realizarea unui set de strategii și
instrumente utile pentru realizarea unei diagnoze, pornind de la care să
poată fi identificate nevoile de formare și dezvoltare a profesorilor
3.1. Identificarea nevoilor de formare și dezvoltare profesională în în
cariera didactică - strategii si instrumente

Programe de Formarea
continuă orientat în mod explicit
PFC spre satisfacerea unor
nevoi determinate

Planul PFC • Abordează nevoile

deja identificate

• Stabilește cerințele, trebuințele,

Identificarea necesitățile ce impun și justifică
nevoilor de FC proiectarea și susținerea unui
proces de FC

Strategii și • trebuie să ofere date pentru

instrumente Analiza identificarea lacunelor din
performanțele profesionale;
nevoilor • furnizează o bază obiectivă
pentru luarea deciziilor,
3.1. Identificarea nevoilor de formare și dezvoltare profesională
în cariera didactică - strategii si instrumente

Ce este?
Formarea profesională continuă a cadrelor didactice

este ulterioară formării inițiale și asigură adulților fie dezvoltarea

competențelor profesionale deja dobândite, fie dobândirea de noi
competențe
• nevoia de FC este o realitate ce acționează ca un fapt, ca o situație
dată ce se impune cu o anumită intensitate și cu o anumită urgență,
independent de dorințele sau proiecțiile subiective
• nevoia de FC a cadrelor didactice nu poate fi inventată, ea poate fi
determinată, analizată și ulterior satisfăcută prin acțiuni organizate în
acest sens
Orientarea explicită spre satisfacerea unor nevoi de FC a cadrelor
didactice este un atribut al acțiunii educaționale eficiente , care îi
imprimă acesteia raționalitate, utilitate și justifică alocarea resurselor
pentru realizare
3.1. Identificarea nevoilor de formare și dezvoltare profesională
în cariera didactică - strategii si instrumente

Formarea profesională continuă a cadrelor didactice

Programele de FC sunt eficiente atunci când au ca rezultat:

dezvoltarea carierei profesionale;

îmbunătăţirea performanţei la nivel instituţional;
adaptarea la o schimbare;
corectarea unor deficienţe în activitatea desfăşurată

Cum se
realizează?
 Nevoile de formare continuă
Nevoie este discrepanţa
sau dintre stadiul actual de dezvoltare al unui grup sau al unei situaţii
şi stadiul dorit (posibil de atins).

 Nevoia reflectă existenţa unei probleme care necesită intervenţie, o

problemă care trebuie tratată
 Rolul studierii nevoilor de FC se extinde și asupra dimensiunilor,
modului de organizare și conținuturilor procesului respectiv.
 putem afirma că elementele ce alcătuiesc un proces educațional –
obiective, structură, conținut, metodologie, extindere, durată etc. – se
stabilesc în funcție de volumul, structura, intensitatea, urgența nevoilor
de FC pentru satisfacerea cărora procesul respectiv este organizat.
 în plan teoretico-metodologic, nevoile de educație/de FC au statutul unor
premise, al unor argumente sau puncte de reper obiective , menite să
scoată teoriile, strategiile sau metodele propuse din zona arbitrarului, să
le confere obiectivitate, necesitate, concordanță cu realitatea .
 Nevoia de FC, ca o nevoie pedagogică și socială, poate fi considerată
aceea care este exprimată concret de un cadru didactic, adică o nevoie
care există real sau potențial în indivizi și care se manifestă prin opțiuni,
aspirații și posibilități reale ale cadrelor didactice, cu tot ceea ce poate să
caracterizeze o entitate concretă .
 Nevoile de formare sunt nevoi de învăţare ale unor subiecţi, care pot fi
satisfăcute prin activităţi de formare şi de dezvoltare profesională .
 Identificarea nevoilor De ce este
necesar?

Identificarea nevoilor cadrelor didactice de FC justifică/arată:

 de ce formarea respectivă este relevantă,
 cum va îmbunătăţi performanţele,
 cum va conduce la o diferenţă faţă de activitatea anterioară ;
 cum se poate face o relaţionare a performanţelor ameliorative cu
scopurile iniţiale.
Principalul este ca fiecare cadru didactic
 să conştientizeze,
 să sesizeze apariţia problemei, extensia, importanţa şi aria de
răspândire a problemei,
 să se stabilească cauzele apariţiei problemei,
 să se descrie contextul (situaţia actuală) din punct de vedere al
problemei respective şi al efectelor produse pe plan personal,
instituţional, comunitar.
Plănuirea FC abordează nevoile deja identificate.
 Cum
A b o r d are a n ev o ilor d e F C identificăm
Modelul Discrepanței ?
R.A. KAUFMAN și dezvoltat ulterior de R.M. GAGNE, L.J. BRIGGS

 presupune culegerea datelor celor mai valide pentru a putea măsura cu

precizie distanța care există între situația dorită și situația actuală
 s-a dezvoltat pe terenul formării profesionale, ceea ce explică valoarea
lui practică
 problema criteriilor pe baza cărora se definesc nevoile de FC nu mai
apare doar ca o problemă de politică a educației, ci și ca o problemă
aplicativă specifică, ce se constituie și se rezolvă în contextul concret
în care și pentru care se proiectează .
În mediul pedagogic, analiza nevoilor de FC se realizează practic comparând sarcinile
solicitate de profesia de pedagog cu competențele de care dispun cadrele didactice care
realizează sarcinile respective.
 În cazul în care se constată un decalaj între lista sarcinilor care
definesc situația dorită și performanțele actuale ale cadrelor didactice,
care definesc situația actuală, acest decalaj indică apariția unei nevoi
de FCși poate face obiectul unui program de formare .
 Cum
A b o r d are a n ev o ilor d e F C identificăm
Modelul Discrepanței ?
R.A. KAUFMAN și dezvoltat ulterior de R.M. GAGNE, L.J. BRIGGS

În cadrul analizei discrepanței, sunt respectate următoarele operații:

 (a) analiza și enunțarea situației dorite. Sunt stabilite sarcinile efective
cărora cadrele didactice trebuie să le facă față. sensul de „situație de
referință în funcție de care se stabilesc obiectivele și conținutul
procesului de formare și se evaluează rezultatele acestui proces”;
 (b) analiza și enunțarea situației actuale. Se stabilește nivelul inițial al
cunoștințelor, competențelor de care dispun carele didactice la începutul
unui proces de FC. Aceasta este o operație destinată în mod explicit să
marcheze distanța dintre ceea ce este și ceea ce trebuie să fie;
 (c) compararea celor două situații. Este un demers prin care se stabilește
discrepanța dintre situația dorită și situația actuală, ceea ce constituie
constatarea nevoilor de FC . Compararea celor două situații este o
analiză de conținut în baza căreia se pot pune în evidență nevoile
specifice de formare pe care noul proces de formare trebuie să le
acopere. Identificarea publicului țintă – identificarea cadrelor didactice
cărora li se adresează un anumit program de FC .
Nevoi personale de FC și analiza nevoilor

Valoarea nevoilor personale de FC

 nevoile personale vizează nemijlocit persoana, nu procesul sau
sistemul, însă au importanță pentru proces,
 nevoile personale acționează dinspre persoană către sistem,
 se constituie ca o componentă a sistemului motivațional al
personalității.

În procesul analizei de nevoi este esențială păstrarea echilibrului

optim între nevoile sistemice și cele individuale.

Analiza nevoilor conduce la determinarea nivelului la care trebuie

realizată FC.
 FC și utilitate

Un rol deosebit îl are, în abordarea nevoilor de FC a cadrelor didactice,

conceptul de „utilitate”.

 FC, ca și educația în ansamblu, privită ca proces și ca produs,

prezintă un grad ridicat de utilitate .

 FC este absolut necesară pentru devenirea cadrului didactic mai bun.

O metodă a analizei de nevoi, utilizat frecvent, este analiza „PEST”,

adică analiza contextului politic, economic, social și tehnologic.
 Analiza nevoilor

A determina nevoia de formare a cadrului didactic înseamnă a

răspunde la întrebarea:

Ce-i lipsește cadrului didactic respectiv, sub aspectul competenței

și performanței, pentru a atinge obiectivele activității de predare?
 Diferența reprezintă tocmai nevoia de formare asupra căreia se va acționa
nemijlocit.

Nevoile de formare continuă se raportează, așadar, întotdeauna la o

situație concretă și apar ca rezultat al unor deficite pe care situația
existentă le prezintă în raport cu o situație de referință definită .

O analiză de nevoi de calitate se focalizează pe rezultatele care ar

trebui obţinute, şi nu pe mijloacele necesare obţinerii lor
 Analiza nevoilor

Prin analiza de nevoi, cadrele didactice participă la un exerciţiu de

autoreflecţie asupra rolului şi poziţiei dezvoltării profesionale , ceea ce
contribuie la dezvoltarea abilităţilor individuale de utilizare a reflecţiei.

Analiza nevoilor încearcă

 să identifice astfel de goluri/discrepanțe,
 să le analizeze caracteristicile şi cauza şi
 să stabilească priorităţile acţiunilor viitoare.

Intervenţiile eficiente sunt dependente de o bună identificare şi evaluare

a nevoilor.

Orice analiză a nevoilor de formare trebuie să ofere

• date pentru identificarea lacunelor din performanțele profesionale;
• definirea nivelului de performanță cerut;
• construirea unor programe/acțiuni de formare care să apropie performanțele
individuale, de grup la nivelul cerut.
 P e n t r u o o r i e n t a re î n c e e a c e p re s u p u n e a n a l i za d e n e v o i , e s t e o f e r i t
u n s e t d e c o m p e t e n ț e ș i o b e i c t i v e p e n t r u f o r m a re a m e n t o r i l o r, c a re
p o t f i u t i l i zt e î n re a l i za re a p ro p r i i l o r i n s t r u m e n t e d e l u c r u .

Competenţ ele vizate prin programul de forma re sunt :

1. co n ş tientizarea i mp o rtan ţei co mp o n en tei ax i o lo g ice î n p er f o rman ţa p r o fesio n ală, co n d iţie
o b l igatorie a d ezv o ltării p r o fesionale, d ar ş i a i n t egrării ş co l ii r o mân eşti î n s p aţ iul
eu r o pean, d i n p er s p ectiva A q u i s -ului co mu n itar î n d o men iul ed u caţiei;
2. î n ţ elegerea i mp o rtanţei d es ch iderilor t r ans disciplinare ş i i n t er dis ciplinare;
3. f o r mar ea u n ei cu l t uri p r o f es ionale ax at e p e s t ăp ânirea t eh nicilor mo d er ne d e co mu n icare;
4. p r i vilegierea cal i tăţii acţ i unilor ed u cative î n v ed er ea co mp at ibilizării î n v ăţământului
r o mân esc cu s i s t emele p er f ormante î n p l an i n ternaţional î n s p i ritul d ecl araţiei d e l a
Bo l o gna;
5. î n ţ elegerea i mp o rtanţei d emer s u rilor cen t rate p e d ezv oltar ea g ân dirii cr i tice ş i cr eat ive;
6. r ed i mensionarea cer cet ării ş t i i nţifice a cad r elor d i n î n v ăţământ, p r o mo varea cer cet ăr ii
d r ep t cr i t eriu es en ţial al p r o fesionalismului;
7. d ezv oltarea cap aci tăţii d e a r eg ândi co n ţinuturile ş i d e a mo d el a t eh n icile d e p r ed are ş i
ev al uare î n f u n cţie d e cer i nţele r ef o rmei, d e cer i n ţele co mu n ităţii l o cale, d e s p eci ficul
cl as ei, d e p ar t icularităţile d e v âr s t ă al e el ev ilor;
8. d ezv oltarea cap aci tăţii d e ad ap t ar e l a p l u ralitatea co n t extelor i n s trucţionale p r i n r ed actarea
d e man u al e al t ernative, s t r ucturarea d e p r o g rame ş i s u p o rturi d e cu r s p en t ru CD Ş , cr ear ea
u n o r met o d e d i d actice i n edite;
9. d ezv oltarea cap aci tăţilor d e a v al o riza p o zitiv d i f erenţele;
10 . d ezv oltarea cap aci tăţii d e a co n s trui d emer s uri i n t erdis ciplinare ş i i n terculturale b azat e p e
d es ch ider e, f l exibilitate ş i co mu n icar e ef i cientă;
11 . d ezv oltarea p r o f es ională ş i p er s onală co n t inuă î n v ed erea p r o mo vării î n car i eră, at ât a
p r o priei p er s oane cât ş i a cel o r men t o raţi .
Pornind de la competenţele s -au formulat obiective, necesar a fi
urmărite, pentru formarea comportamentului viitorilor
profesori mentori, model de comportament pentru cei mentoraţi

Obiective propuse
A. Obiective privind formarea capacităţilor de adaptare rapidă la
schimbările de natură socială:
1. să-şi dezvolte capacităţile de adaptare rapidă la schimbări de
natură socială;
2. să studieze unele cazuri de inadaptare la schimbările sociale şi să
găsească soluţii;
3. să analizeze şi să exerseze strategii de adaptare rapidă la
schimbările de natură socială;
4. să analizeze câteva modalităţi de luare a deciziilor, în funcţie de
factorii şcolari şi sociali implicaţi;
5. să-şi dezvolte abilităţi sociale de interacţiune cu ceilalţi şi de
adaptare la sarcinile din aria socio-profesională;
6. să transfere abilităţile de rezolvare a problemelor şi de luare a
deciziilor şcolare în mediul social cotidian.
 Pornind de la competenţele s -au formulat obiective, necesar a fi
urmărite, pentru formarea comportamentului viitorilor profesori
mentori, model de comportament pentru cei mentoraţi

B. Obiective privind valorificarea metodelor şi tehnicilor de cunoaştere

şi activizare a educabililor:
1. să-şi însuşeasca un suport teoretic pentru metodele şi tehnicile de
cunoaştere şi activizare a educabililor;
2. să identifice factorii psihoafectivi ce determină reuşita şi/sau eşecul
şcolar şi profesional;
3. să descopere modalităţi de potenţare a succesului profesional personal, a
celor mentoraţi şi de îmbunătăţire a reuşitei şcolare a elevilor;
4. să ghideze şi susţină elevii şi profesorul mentoratii în procesul de
dezvoltare personală;
5. să ghideze elevul şi profesorul mentoratul înspre formarea unei imagini
de sine pozitive;
6. să evidenţieze similitudini şi diferenţe la nivelul cogniţiei superioare a
elevului şi profesorul mentoratului, pe baza strategiei "linking";
7. sa creeze motivaţia pentru învăţare şi dezvoltare;
8. să stimuleze crearea situaţiilor de confruntare constructivă la nivel de
microgrup.
 Pornind de la competenţele s -au formulat obiective, necesar a fi
urmărite, pentru formarea comportamentului viitorilor profesori
mentori, model de comportament pentru cei mentoraţi

C. Obiective privind asumarea responsabilă a rolului social al

cadrului didactic mentor:
1. să se transpună în situaţii de conştientizare şi asumare a rolului social
aferent profesiunii didactice şi a celui de mentor;
2. să cunoască aspectele sociale practice ale profesiei didactice
presupuse de activităţile suplimentare (angajări periodice, colaborări,
asistenţe etc.);
3. să valorifice constructiv, în practica şcolară, propria experienţa de
viaţă, pentru a putea fi exemplu pentru profesorul mentorat;
4. să aleagă modalităţi de raportare la celălalt, ţinând cont de libertatea
şi identitatea individuală, dar şi de variabilele contextelor didactice şi
sociale;
5. să-şi manifeste sensibilitatea şi empatia faţă de oameni, in general si
fata de elevi şi profesorul mentorati, in special;
6. sa exerseze capacitatea de susţinere, în situaţii diverse, a grupurilor
şcolare pe care le conduce şi a profesorul mentoratilor pe care îi
îndrumă.
Pornind de la competenţele s -au formulat obiective, necesar a fi
urmărite, pentru formarea comportamentului viitorilor profesori
mentori, model de comportament pentru cei mentoraţi

D. Obiective privind implicarea în elaborarea şi derularea, în şcoli, a

proiectelor de cooperare naţională şi internaţională
1. să propună teme de interes major pentru instituţii şcolare şin ţară şi din
străinătate, in scopul elaborării şi derulării în şcoli a proiectelor de
cooperare;
2. să stabilească şi să întărească relaţiile profesionale constructive existente
cu persoane de acelaşi statut profesional - colegi sau cu statut diferit:
director, profesorul mentorat, părinţi, elevi, membri ai comunităţii;
3. să proiecteze detaliat scenarii de realizare concretă a proiectului.
E. Obiective privind identificarea dinamicii şi a tendinţelor de pe piaţa
muncii şi corelarea acestora cu procesul instructiv -educativ:
 să identifice tendinţele actuale ale pieţei muncii şi să structureze demersuri
consonante pentru elevi şi profesorul mentorati;
 să-şi formeze competenţe de gestionare a resurselor, în vederea integrării
instituţiei şcolare pe piaţa liberă a ofertelor de servicii educaţionale;
 să identifice specificul pieţei de oferte şi produse educaţionale;
 să cunoască evoluţiile posibile ale pieţei activităţilor educaţionale:
instituţii şcolare performante, specialităţi didactice deficitare etc.;
 să elaboreze variante de curriculum în acord cu cerintele pietei muncii.
 Pornind de la competenţele s -au formulat obiective, necesar a fi
urmărite, pentru formarea comportamentului viitorilor profesori
mentori, model de comportament pentru cei mentoraţi

F. Obiective privind organizarea şi administrarea mediului de învăţare

prin colaborare cu părinţii:
 să formeze abilităţi de luare a deciziilor privind consilierea educaţională şi
orientarea şcolară şi profesională;
 să educe asumarea responsabilităţii faţă de integrarea profesională şi
socială, în condiţiile actuale şi de perspectivă, oferite sau preconizate de
piaţa muncii;
 să introducă în activităţile extraşcolare şi în activităţile mentorale,
proiecte şi teme în legătură cu consilierea pentru carieră.
G. Obiective privind colaborarea cu părinţii/comunitatea în scopul
realizării unui autentic parteneriat educaţional:
 să ofere un suport teoretic şi metodologic pentru proiectarea, organizarea
şi evaluarea activităţilor educative în parteneriat cu părinţii/comunitatea;
 să identifice nevoile educaţionale ale comunităţii;
 să dezvolte la părinţi şi la alţi colaboratori din comunitate aptitudini
sociale, capacitatea de autodirijare şi de rezolvare a problemelor personale
şi de grup.
 Pornind de la competenţele s -au formulat obiective, necesar a fi
urmărite, pentru formarea comportamentului viitorilor profesori
mentori, model de comportament pentru cei mentoraţi
H. Obiective privind utilizarea metodelor şi tehnicilor de autocontrol
emoţional:
 să stabilească obiective clare de analiză şi apreciere a activităţii didactice
proprii, exemplu de bună practică pentru profesorul mentorat;
 să estimeze periodic progresele realizate în procesul educativ;
 să proiecteze şi să utilizeze criterii şi strategii specifice autocontrolului
managerial;
 să structureze metode şi tehnici de analiză a competenţei didactice
manageriale;
 să-şi autoanalizezeprestaţia, folosind ca repere opiniile colegilor de catedră, a
altor cadre didactice din şcoală, a profesorul mentoratullui.
I. Obiective privind adoptarea unei conduite eficiente pentru depăşirea
situaţiilor de criză:
 să se orienteze adecvat în sistemul paradigmelor manageriale actuale, exemplu
de bună practică pentru profesorul mentorat;
 să abordeze situaţiile de criză ca atare şi să găsească soluţii de depăşire a lor;
 să anticipeze şi să controleze factorii ce determină o situaţie critică în
contextul activităţilor şcolare şi mentorale;
 să proiecteze şi să utilizeze strategii manageriale pentru diminuarea şi/sau
eliminarea unor situaţii de criză ; să-şi dezvolte abilităţi de negociere cu
colaboratorii (superiori sau subalterni) pentru rezolvarea
 Pornind de la competenţele s -au formulat obiective, necesar a fi
urmărite, pentru formarea comportamentului viitorilor profesori
mentori, model de comportament pentru cei mentoraţi
J . O b i ective p ri v ind d es ch id erea f a ţ ă d e s ch i mb ă rile ca re a u l o c î n s i t u aţii d e co mp et i ţ ie,
ex a men , co n cu rs et c. :
 s i t uaţiilor cr i t ice;
 s ă o f er e co n s iliere ş i s u p ort el ev ului ş i p r o fesorul men t o ratului, î n v ed er ea d ep ăş irii
s i t uaţiilor d e cr i ză.
 s ă r eacţ ioneze ad ecv at î n s i t uaţii co mp et itive, co n curenţiale, co l aborative;
 s ă cr eeze cad r u l o p tim p en t ru p ar t iciparea ed u cabililor l a l u ar ea u n o r d eci zii l a n i v el d e
g r u p;
 s ă s t i muleze r el aţiile d e co l abor are î n t re el ev i ş i p r o f es orul men t o rati;
 s ă f o r meze o at i t udine p o zitivă f aţ ă d e f o r mel e d e ev al uare ( ex amen e, co n cu rsuri,
o l i mpiade et c. ) .
K . O b i ective p ri v ind a s u ma rea i n t egrală a d i f eritelor ro l u ri cu i mp l i caţ ii d o ci mo l ogice
( ex a mi n ator / ex a mi n at / co n curen t / î n drumă t or/s upraveghetor/colab orator et c. ) :
 s ă ex ami n eze o b i ectiv ş i co n s ecvent r an d amentul ş co l ar al ed u cabililor;
 s ă s u p r avegheze ş i s ă i n t ervină co n s tructiv î n d er u larea s ecv enţelor s p ecifice act i vităţilor
ed u caţionale;
 s ă- ş i co n s tr uias că s t r ategii ev al uative ad ecv ate u n o r s i t u aţii d i v ers e;
 s ă accep t e s t at utul d e " ex ami nat" al cad r u lui d i d actic ş i s ă se raporteze constructiv la
această evaluare.
Pornind de la competenţele s -au formulat obiective, necesar a fi
urmărite, pentru formarea comportamentului viitorilor profesori
mentori, model de comportament pentru cei mentoraţi

L. Obiective privind manifestarea unei conduite autoreflexive şi

reflexive asupra activităţilor didactice /pedagogice proprii la
clasă și în procesul de mentorat :
 să reflecteze asupra propriilor rezultate şi asupra rezultatelor
elevilor în scopul asigurării calităţii activităţilor didactice;
 să-şi autoevalueze şi să evalueze critic rezultatele proprii şi a
celor cu care lucrează, conform anumitor criterii obiective de
performanţă;
 să-şi canalizeze din timp energia în direcţiile favorabile formării
şi dezvoltării identităţii profesionale, exemplu de bună practică
pentru profesorul mentorat;
 să-şi consolideze simţul responsabilităţii, încrederea în sine şi să -
şi construiască un parcurs profesional coerent, încurajator pentru
profesorul mentorat.
 Pornind de la competenţele s -au formulat obiective, necesar a fi
urmărite, pentru formarea comportamentului viitorilor profesori
mentori, model de comportament pentru cei mentoraţi

M. Obiective privind manifestarea deschiderii faţă de cerinţele

novatoare necesare dezvoltării profesionale proprii şi în procesul de
mentorat:
 să adapteze strategiile didactice şi manageriale contextului desfăşurării
activităţilor de predare -învăţare şi îndrumare;
 să conceapă şi să realizeze proiecte de colaborare la nivele variate;
 să-şi formeze abilităţi de adaptare la noi contexte profesionale şi/sau
sociale, încurajatoare pentru profesorul mentorat.
N. Obiective privind asigurarea cunoştinţelor de tip organizaţional:
 să conştientizeze rolul şi statutul cadrului didactic mentor în structurile
organizaţionale;
 să-şi analizeze propria poziţie în organigrama instituţiei şcolare;
 să-şi dezvolte competenţe de factură micro-managerială;
 să proiecteze alternative educaţionale complementare activităţilor de la
clasă;
 să promoveze relaţii interactive în structurile organizaţionale şcolare.
 Aplicații

Exercițiu:

Pornind de la suportul de curs (obiectivele prezentate mai sus)

comentați prin prisma experienței personale, un obiectiv la alegere, pe
care îl considerați important pentru formarea comportamentului
viitorilor profesori mentori. (30 minute)
M e t od e u t ilizate p en t r u a n a liza d e n e v o i

 Interviul
 Observaţia
 Experimentul
 Anchetă
 Metoda analizei documentelor şi produselor
 Interviul

poate fi folosit cu succes, în condițiile în care relaţia actorilor, în

procesul de mentorat, este bazată pe sinceritate şi naturaleţe,
flexibilitate a convorbiri i, pe ,,transparenţa” situaţiei , pe sentimente de
încredere.

Există posibilitatea realizării interviurilor în multiple forme:

• faţă în faţă,
• prin telefon,
• interviuri individuale,
• folosind ca instrument de lucru fişa de înregistrare a dialogului profesional

Se pot folosi interviuri combinate, pe anumite porţiuni: semistructurate,

ghidate- conform instrumentelor de lucru şi obiectivelor programului,
dar şi nestructurate - determinate de nevoile profesorilor.
 Observaţia

are o relevanţă specială pentru procesul de FC, în cazul nostru – mentoratul

- permiţând nu numai colectarea de date, ci şi identificarea, problemelor
ce trebuie soluţionate, formularea de ipoteze, cristalizarea de soluţii.

În cadrul procesului de mentorat profesorii valorifică mult metoda

observaţiei, realizând ceea ce denumim învăţarea vicariantă (observaţională)
- preiau prin observaţie directă strategii didactice utilizate de mentor.

Observaţia directă şi observaţia participativă a mediului educaţional se pot

realiza cu ocazia lecţiilor demonstrative, a dialogului profesional, a
discuţiilor pe seama activităţilor demonstrative, folosind ca instrumente:
Fişa de observare a lecţiei, Fişa de înregistrare a dialogului professional.
Autoobservaţia presupune ,,scufundarea” în experienţa sau situaţia analizată
şi studierea propriilor trăiri afective, gânduri, stări interioare, sentimente,
motivaţii, aşteptări, dorinţe, reacţii, fenomene investigate, comportamente,
prestaţii, ceea ce sprijină înţelegerea profundă a fenomenelor investigate.
Este vorba de o observaţie experienţială, o observaţie a propriilor situaţii şi
stări trăite.
Experimentul, Anchetă, Chestionarul

Experimentul presupune modificarea intenţionată a condiţiilor de

apariţie şi desfăşurare a fenomenelor. Experimentul psihopedagogic
este o observaţie provocată (apare sub denumirea de ,, metoda
observaţiei provocate”) dar are rigoare şi precizie mai mare decât
observaţia.
Experimentul este însuşi programul de mentorat , cu tot ce
înseamnă:- concepţie, instrumente şi mod de implementare.
Ancheta este metoda de culegere a informației de la mulți subiecți.
Chestionarul este un instrument des utilizat în identificarea
nevoilor de formare.
Pot fi folosite Chestionarul pentru profesori, Anexa A1, şi
Chestionarul pentru elevi Anexa A2 . Vor fi utilizate la începutul și
pe parcursul procesului de mentorat cu scopul de a evalua
progresul dar și cu scopul unei noi analize de nevoi.
 Metoda analizei documentelor şi produselor

presupune analiza în termeni de produs, dar şi de proces, din perspectiva

anumitor parametri, stabiliţi în concordanţă cu scopul şi obiectivele
procesului de mentorat .
 Monitorizarea atentă a modului în care subiectul investigat parcurge etapele
premergătoare elaborării unui produs furnizează informaţii preţioase referitoare la
competenţele sale disciplinare şi transversale, la atitudinea faţă de profesie.
Prezentarea şi susţinerea portofoliului de către cadrul didactic este un prilej pentru
evaluarea și monitorizarea progresului, cu rol de identificare a nevoilor de formare
în continuarea procesului de emnorat. Componentele portofoliului reprezintă
obiectivări şi condensări ale demersurilor şi rezultatelor subiecţilor, corelate cu
acţiunile desfăşurate de ei în activităţile de aplicare la clasă a celor învăţate.
Analiza portofoliilor creează posibilitatea de a anticipa modalităţi concrete de
intervenţie în vederea producerii unor manifestări comportamentale dorite şi
evitarea unor manifestări comportamentale nedorite.
 Depăşind nivelul investigării produselor din portofolii strict în formă constatativă,
analiza produselor favorizează la mentori realizarea de reflecţii personale legate de
întregul proces premergător elaborării produsului, de retrospective şi de analize
metodice, eventual comparative, ale diferitelor secvenţe de formare.
3.1.1. Instrumente pentru analiza nevoilor

Pentru analiza nevoilor de formare , pot fi folosite mai multe instrumente :

chestionare, Anexa 1, Anexa 2
geamantanul așteptărilor, Anexa 3
fișe de dialog profesional,
portofoliile.

Completarea Fişei de autoevaluare a activităţii de proiectare/ aplicare,

solicită din partea profesorilor mentorați autoobservarea şi implicit
autoreflecţia, autoanaliza, autochestionarea, autoaprecierea, autoevaluarea,
autocunoaşterea, automonitorizarea.

 Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesională

și evoluția în carieră conform art. 242, alin (1) din Legea Educației
Naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Activitate asincron
FIȘA ANALIZA DE NEVOI, DIN ANEXA 4

Folosind informațiile culese, profesorii își vor formula propriile

ținte de dezvoltare profesională din lista de competențe și obiective
pe care procesul de mentorat și le propune.

În analiza de nevoi, profesorii vor fixa propriile ținte profesionale,

selectând din competențele și obiectivele menționate.
Va fi folosită Fișa Analiza de nevoi, din Anexa 4.

Atenție!
 Termen de predare –Joi 4 Noiembrie, 2021
 Incărcat în Teams până cel târziu joi ora 23:59 de către
cursanti, inainte de inceperea Modulului urmator cu
denumirea: M3_Popescu Maria_T1
în folderul Aplicatii/ Aplicatii_M3/ creat folder
Popescu Maria de către cursanți
Vă mulțumesc
pentru atenția acordată!

zsuzsanna.szabo@umfst.ro
AXIOLOGIE

 Problema valorilor a fost şi este una dintre cele mai dezbătute şi

abordate de diferite ştiinţe: filosofie, culturologie, sociologie,
psihologie, pedagogie etc.
 Abordarea filosofică a genezei valorilor a apărut în secolul IX,
având denumirea de „axiologie” (grec.: axia – valoare, logos –
învățare), iar primele studii cu referire la valorile general umane
erau realizate de către gânditorii din Epoca Renaşterii .
 Noţiunea valoare are un caracter polisemantic.
 Filosoful rus N.Berdeaev defineşte valoarea ca esență şi în
acelaşi timp ca condiţie a existenţei depline a obiectului [1].
 М.Dewey, R.Perry și H.Spencer percep valoarea ca nişte fapte
reale, care au ca sursă interpretări biopsihogene ale nevoilor
omului: „orice obiect devine o valoare atunci, când oricare
interes, cum și ar fi el, se extinde asupra lui” [2].